ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Curtea de Apel Iași. Plăți compensatorii pentru moștenitorii salariatului. Legea 85/2016
09.05.2019 | Ionuț BÎRSAN

 
SMARTBILL
Ionuț Bîrsan

Ionuț Bîrsan

In cauza, se pune problema platilor compensatorii neacordate mostenitorilor de catre angajator ca urmare a intervenirii decesului angajatului, pe motiv ca acestea, la fel ca salariul si pensia, pot fi platite numai pana la momentul decesului beneficiarului dreptului, datorita caracterului ”intuitu personae” al contractului individual de munca din care deriva aceste drepturi, asa cum este definit prin art. 10 din Codul muncii.

Contractul individual de munca are caracter ”intuitu personae”, este incheiat in considerarea expresa a calitatii personale a fiecarei parti, fiind exclusa reprezentarea si transmiterea pentru cauza de moarte.

Caracterul personal al contractului vizeaza deopotriva ambele parti.

Desi caracterul personal al contractului nu este afirmat expresis verbis de Codul muncii, nu este contestat de niciun autor al literaturii de specialitate. In virtutea acestui contract, salariatul nu este indreptatit sa trimita la serviciu in locul sau o alta persoana si niciun angajator nu isi poate substitui un alt angajator.

Practica judiciara a retinut ca platile compensatorii, fiind reglementate de alte dispozitii legale decat pensia sau salariul si avand o alta natura juridica decat acestea, se cuvin mostenitorilor dupa decesul titularului si nu doar pana la aceasta data, cum sustinea eronat angajatorul, ca o consecinta a caracterului personal al contractului.

S-a mai retinut ca aceste drepturi au intrat in patrimoniul autorului inainte de data decesului acestuia fara a se fi stins la moartea titularului.

Cu toate ca doctrina si jurisprudenta au statuat constant ca platile compensatorii ca si salariul si pensia au caracter personal si aceeasi natura juridica, instantele nationale au retinut ca drepturile solicitate pot fi platite dupa decesul autorului.

Aceste drepturi au fost recunoscute prin dispozitiile conventionale pe care s-a intemeiat cererea, iar mostenitorii regulati fiind considerati continuatori ai persoanei defunctului, in momentul deschiderii succesiunii, creantele acestuia, inclusiv cele solidare, se divid prin efectul legii intre comostenitori si terti in proportie cu partea ce revine fiecaruia din mostenire (art. 1059 si urm. Cod civil).

Este binecunoscut ca transmisiunea mostenirii este o transmisiune universala, intrucat are ca obiect patrimoniul persoanei fizice decedate ca universalitate juridica, adica totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica si care au apartinut defunctului[1].

Drepturile si obligatiile nepatrimoniale, in principiu, nu se transmit prin mostenire.

Tot astfel, nu se pot transmite prin mostenire:

– drepturile patrimoniale care se sting la moartea titularului, intrucat au caracter viager sau sunt contractate ori nascute exlege ”intuitu personae” (dreptul de uzufruct, dreptul la pensie);

– obligatiile personale legate de calitatile personale ale defunctului si cele nascute din contractele incheiate ”intuitu personae”.

In speta, nu se putea retine ca drepturile solicitate de mostenitori de la angajator fac parte din cele exceptate mai sus, avand in vedere ca art. 162 Codul muncii se refera la drepturi salariale datorate pana la decesul beneficiarului nemijlocit, pentru ca dupa acel moment, fostii salariati nu mai pot fi considerati ca persoane indreptatite la drepturi salariale, dupa cum nici la dreptul la pensie, urmare a incetarii de drept a raporturilor de munca, respectiv a intervenirii decesului, in discutie fiind numai unele drepturi neacordate titularului de drept, anterior datei decesului, asa incat ele se cuvin mostenitorilor in ordine stabilita de lege, potrivit dreptului comun.

Art. 162 din Codul muncii, cat şi art. 97 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurari sociale invocate de recurenta in motivele de recurs, are in vedere „drepturile salariale datorate pana la data decesului”, respectiv „sumele neincasate de catre pensionarul decedat reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul”, iar in speţa cu atat mai mult drepturile solicitate au fost recunoscute in temeiul legii si bazate pe CCM, anterior decesului si faptul ca nu au fost acordate pana cand a intervenit decesul nu inseamna ca ele nu mai pot fi acordate sau ca dreptul s-a pierdut.

Ambele texte ne arata ordinea in care se platesc drepturile salariale sau pensia, respectiv plaţile compensatorii ca in cazul de faţa, şi anume ”soţului supravieţuitor, copiilor, parinţilor sau, in lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, in condiţiile dreptului comun”, precum şi ca se pot solicita in termenul general de prescripţie, astfel ca este neintemeiata critica ca acestea nu se mai pot plati dupa decesul autorului, aceasta tocmai datorita calitaţii acestuia de fost salariat al recurentei.

In acest sens exista deja puncte de vedere exprimate in practica judiciara respectiv, Curtea de Apel Craiova SecTia a II-a Civila si pentru Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, Dosar nr. 5847/101/2010, Decizia nr. 1947/2011:“In caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia. Sotul supravietuitor, copiii si parintii defunctului incaseaza, in ordine, aceste drepturi banesti indiferent de calitatea de mostenitor (si chiar daca au renunţat la mostenirea defunctului), fara a fi nevoie sa prezinte certificatul de moştenitor. In aceeasi ordine de idei, art. 120 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede ca: „Sumele neincasate de catre pensionar, reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul, si/sau dupa caz, drepturi restante de pensie, cuvenite si neincasate pana la deces, se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun”. Sumele mentionate mai sus pot fi solicitate in cadrul termenului general de prescripţie.

Chiar daca platile compensatorii, la fel ca salariul si pensia, au caracter personal si aceeasi natura juridica, nu se poate retine ca nu mai pot fi platite mostenitorilor drepturile solicitate dupa decesul autorului.

***

TRIBUNALUL IASI

SECTIA I CIVILA

Sentinta civila Nr. 997

Sedinta publica de la 8 iunie 2018

Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii de munca privind pe reclamanti L____ A_____ N______ L____ V_______ s in contradictoriu cu parat a Universitatii AL. I. Cuza IASI , chemat in garantie Ministerul EDUCATIEI NATIONALE avand ca obiect ” drepturi banesti ”.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica din data de 11.05.2018 sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din aceiasi zi care face parte integranta din prezenta deciziei civila cand din lipsa de timp pentru deliberare s-a amanat pronuntarea pentru data de 21.05. 2018, cand din lipsa de timp pentru deliberare s-a amanat pronuntarea pentru data de 31.05. 2018, cand din lipsa de timp pentru deliberare s-a amanat pronuntarea pentru astazi,08.06.2018, cand ,

INSTANTA

Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. de mai sus , la data de 30.08.2017, avocat Liviu Birsan pentru reclamantii L____ A_____ N______ si L____ V_______ a chemat in judecata parata Universitatea Al. I. Cuza Iasi , solicitand obligarea paratei la plata diferentelor de salarii prev. de Legea nr. 85/2016 , sume cuvenite autorului reclamantilor (decedat in prezent) L____ N______ C_________, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii reclamantii au aratat urmatoarele:

In fapt, reclamantii sunt mostenitori ai domnului L____ N______ C_________, conform certificatului de mostenitor depus in anexa la prezenta. Ca urmare a aparitiei L egii 85/2016 si a calitatii autorului lor de cadru universitar salariat in cadrul Universitatii Al I. Cuza, s-a formulat cerere de acordare a platilor compensatorii si diferentelor de salarii prevazute de Legea 85/2016, asa cum rezulta din actele depuse. Desi a existat un raspuns din partea paratei in sensul ca au fost acordate acele sume de bani salariatilor unitatii, in cazul reclamantului a existat un refuz intemeiat pe faptul nealocarii de la bugetul Ministerului Educatiei Nationale a sumelor d e bani pentru personale decedate la data aparitiei legii.

Ulterior, a fost refuzata aceasta plata invocandu-se un punct de vedere al Ministerului, adresa nr.548/2017 prin care se refuza acordarea platilor compensatorii si a diferentelor salariale pe considerentul ca „drepturile salariale se acorda intuitu personae si nu pot face obiectul drepturilor succesorale”

Acest punct de vedere este gresit, de altfel practica judiciara a stabilit deja ca in cazul platilor compensatorii se acorda aceste drepturi banesti.

In cauza, se pune problema platilor compensatorii neacordate mostenitorilor de catre angajator ca urmare a intervenirii decesului angajatului, pe motiv ca acestea, la fel ca salariul si pensia, pot fi platite numai pana la momentul decesului beneficiar ului dreptului, datorita caracterului „intuitu personae” al contractului individual de munca din care deriva aceste drepturi, asa cum este definit prin art. 10 din Codul muncii.

Contractul individual de munca are caracter „intuitu personae”, este incheiat in considerarea expresa a calitatii personale a fiecarei parti, fiind exclusa reprezentarea si transmiterea pentru cauza de moarte.

Caracterul personal al contractului vizeaza deopotriva ambele parti.

Desi, caracterul personal al contractului nu este afirmat expresis verbis de Codul muncii, nu este contestat de niciun autor al literaturii de specialitate. In virtutea acestui contract, salariatul nu este indreptatit sa trimita la serviciu in locul sau o alta persoana si niciun angajator nu isi poate substitui un alt angajator.

Practica judiciara a retinut ca platile compensatorii, fiind reglementate de alte dispozitii legale decat pensia sau salariul si avand o alta natura juridica decat acestea, se cuvin mostenitorilor dupa decesul titularului si nu doar pana la aceasta data, cum sustinea eronat angajatorul, ca o consecinta a caracterului personal al contractului.

S-a mai retinut ca aceste drepturi au intrat in patrimoniul autorului inainte de data decesului acestuia fara a se fi stins la moartea titularului.

Cu toate ca doctrina si jurisprudenta au statuat constant ca platile compensatorii ca si salariul si pensia au caracter personal si aceeasi natura juridica, instantele nationale au retinut ca drepturile solicitate pot fi platite dupa decesul autorului.

Aceste drepturi au fost recunoscute prin dispozitiile conventionale pe care s-a intemeiat cererea, iar mostenitorii regulati fiind considerati continuatori ai persoanei defunctului, in momentul deschiderii succesiunii, creantele acestuia, inclusiv cele solid are, se divid prin efectul legii in tre comos tenitori si terti in proportie cu partea ce revine fiecaruia din mostenire (art. 1059 si urm. Cod civil).

Este binecunoscut ca, transmisiunea mostenirii este o transmisiune universala, intrucat are ca obiect patrimoniul persoanei fizice decedate ca universalitate juridica, adica totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica si care au apartinut defunctului [l].

Drepturile si obligatiile nepatrimoniale, in principiu, nu se transmit prin mostenire.

Tot astfel, nu se pot transmite prin mostenire:

– drepturile patrimoniale care se sting la moartea titularului, intrucat au caracter viager sau sunt contractate ori nascute ex lege ” intuitu personae ” (dreptul de uzufruct, dreptul la pensie);

– obligatiile personale legate de calitatile personale ale defunctului si cele nascute din contractele incheiate ” intuitu personae „.

In speta, nu se putea retine ca drepturile solicitate de mostenitori de la angajator fac parte din cele exceptate mai sus, avand in vedere ca art. 162 Codul muncii se refera la drepturi salariale datorate pana la decesul beneficiarului nemijlocit, pentru ca dupa acel moment, fostii salariati nu mai pot fi considerati ca persoane indreptatite la drepturi salariale, dupa cum nici la dreptul la pensie, urmare a incetarii de drept a raporturilor de munca, respectiv a intervenirii decesului, in discutie fiind numai unele drepturi neacordate titularului de drept, anterior datei decesului, asa incat ele se cuvin mostenitorilor in ordine stabilita de lege, potrivit dreptului comun.

Art. 162 din C. muncii, cat si art. 97 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale invocate de recurenta in motivele de recurs, are in vedere „drepturile salariale datorate pana la data decesului”, respectiv „sumele neincasate de catre pensionarul decedat reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul”, iar in speta cu atat mai mult drepturile solicitate au fost recunoscute in temeiul legii si bazate pe ccm, anterior decesului si faptul ca nu au fost acordate pana cand a intervenit decesul nu inseamna ca ele nu mai pot fi acordate sau ca dreptul s-a pierdut.

Ambele texte ne arata ordinea in care se platesc drepturile salariale sau pensia, respectiv platile compensatorii ca in cazul de fata, si anume „sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun”, precum si ca se pot solicita in termenul general de prescriptie, astfel ca este neintemeiata critica ca acestea nu se mai pot plati dupa decesul autorului, aceasta tocmai datorita calitatii acestuia de fost salariat al recurentei.

In acest sens exista deja puncte de evdere exprimate in practica judiciara respectiv CURTEA DE APEL C______ SECTIA A II-A CIVILA SI PT. CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX DECIZIE nr. 1947/2011 „In caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia. Sotul supravietuitor, copiii si parintii defunctului incaseaza, in ordine, aceste drepturi banesti indiferent de calitatea de mostenitor (si chiar daca au renuntat la mostenirea defunctului), fara a fi nevoie sa prezinte certificatul de mostenitor. In aceeasi ordine de idei, art. 120 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede ca: „Sumele neincasate de catre pensionar, reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul, si/sau dupa caz, drepturi restante de pensie, cuvenite si neincasate pana la deces, se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun”. Sumele mentionate mai sus pot fi solicitate in cadrul termenului general de prescriptie.”

Chiar daca platile compensatorii, la fel ca salariul si pensia, au caracter personal si aceeasi natura juridica, nu se poate retine ca nu mai pot fi platite mostenitorilor, drepturile solicitate dupa decesul autorului.

Prin precizarile depuse la dosar reclamantii au aratat ca:

– in primul rand, e vorba de drepturile banesti cuvenite autorului lor, cadru universitar, ce trebuie acordate ca urmare a aparitiei Legii nr. 85/2016, mai precis a diferentelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din invatamantul de stat prevazut la art . 2 din Legea nr. 85/2016, pentru perioada 1 octombrie 2008 – 13 mai 2011.

– cum decesul autorului a survenit la 05.09.2009, rezulta ca solicitam drepturile banesti pentru perioad a 1.10.2008 ( data prevazuta de legea 85/2016 ) si 05.09.2009.

– in al treilea ra nd , modul de calcul rezulta din normele metodologice respectiv, „art. 5. – (1) I n vederea calcularii diferentelor de drepturi salariale care se cuvin beneficiarilor, angajatorii procedeaza la calcularea drepturilor salariale pentru intervalul 1 octombrie 2008 – 13 mai 2011 sau, dupa caz, pentru o parte din acest interval, prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei in locul valorii efectiv utilizate la momentul platii salariilor, cu respectarea si a prevederilor art. 4 si 5 din Legea nr. 85/2016 .

(2) Diferentele de drepturi salariale cuvenite se determina prin scaderea din salariul brut lunar rezultat prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei a salariului brut lunar din statul de plata aferent lunii pentru care se face calculul.

(3) Diferentele de drepturi salariale a caror plata se face esalonat se actualizeaza cu indicele de inflatie, publicat in luna in care se face plata, pe baza datelor comunicate de Institutul N_______ de S_________. Indicele de inflatie se publica pe site-ul Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice.”

Calculul urmeaza oricum a fi efectuat de catre unitatea angajatoare , in masura in care veti admite acordarea drepturilor banesti prevazute de art.2 lege a 85/2016.

Parata U____________ Al. I. C___ Iasi a formulat intampinare prin care a invocat lipsa calitatii procesuale active a reclamantului L____ A_____ N______, lipsa calitatii procesuale pasive a paratei U____________ Al. I. C___ Iasi, inadmisibilit atea actiunii. In argumentarea pozitiei procesuale parata a aratat urmatoarele:

Actiunea formulata este intemeiata pe dispozitiile art.2 din Legea nr.85/2016 privind plata diferentelor salariale cuvenite personalului didactic din invatamantul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, reclamantii solicitand drepturi banesti pentru perioada 01.10.2008 si 05.09.2009, cuvenite autorului/sotului decedat la data de 05.09.2009. Fiind vorba de diferente salariale, in speta sunt aplicabile dispozitiil e art. 167 (fost art.162 ) din Codul muncii, potrivit carora: „ 2 )In caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia. ”

Acest text de lege este o exceptie de la principiul unitatii mostenirii, legea speciala stabilind o alta ordine decat cea prevazuta de dreptul comun in ceea ce priveste beneficiarul drepturilor salariale neincasate de catre defunct. Astfel, daca exista un sot supravietuitor si se dovedeste ca suma solicitata este datorata, intreaga suma reprezentand diferente salariale se achita acestuia, chiar daca acesta nu este beneficiarul intregii mosteniri. in speta, reclamanta L____ V_______ este sotie supravietuitoare si beneficiara, conform art. 167 din Codul Muncii, drepturilor salariale neincasate de catre defunctul L____ N______ C_________, in masura in care se face dovada in acest sens.

Lipsa calitatii procesuale pasive a Universitatii A________ I___ C___ din Iasi : Potrivit prevederilor relative la modalitatea de finantare a institutiilor de invatamant superior din Legea Finantelor Publice nr. 500/2002 si a art. 223 din Legea I nvatamantului nr. 1/2011, institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat si din alte surse, iar potrivit art.2 alin.2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 85/2016 privind plata diferentelor salariale cuvenite personalului didactic din invatamantul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011, citam: „Sursele de finantare privind alocarea fondurilor pentru plata diferentelor de drepturi salariale se asigura astfel: h) pentru institutiile de invatamant superior si unitatile si institutiile de invatamant subordonate Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice – de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului.”

Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor de invatamant superior de stat se aproba de M_________ Educatiei Nationale, dupa adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului. Prin rectificarea bugetului de stat anual adoptat pot fi modificate bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor de invatamant superior de stat.

In baza prevederilor art. 4 din Legea finantelor publice nr. 500/2002, angajarea cheltuielilor din buget se face numai in limita creditelor bugetare aprobate, nerespectarea acestor prevederi constituind o incalcare grava de la disciplina financiara care este apta sa atraga raspunderea celor vinovati.

Un alt argument al sustinerii lipsei calitatii procesuale pasive a Universitatii este si faptul ca, avand in vedere statutul institutiei noastre, ordonatorul de credite al acesteia are calitatea de ordonator secundar de credite si nu cea de ordonator principal de credite care, potrivit art. 21 alin. 1 . din Legea 500/2002, are rolul de a repartiza creditele bugetare aprobate institutiilor publice subordonate.

In calitatea sa de ordonator secundar de credite, ordonatorul de credite al Universitatii, fata de responsabilitatile sale derivate din Legea finantelor publice nr. 500/2002, are obligatia de a angaja si utiliza fondurile bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate cu respectarea dispozi tiilor legale, in caz contrar facandu-se pasibil de sanctiunile prevazute pentru incalcarea legii finantelor publice.

Astfel, avand in vedere prevederile relative la modalitatea de finantare a institutiilor de invatamant superior din Legea invatamantului nr. 1/2011, a Legii Finantelor Publice nr. 500/2002 precum si dispozitiile art. 2 alin. 2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 85/2016, conducerea institutiei noastre nu poate dispune si nici nu poate fi obligata, chiar si printr-o eventuala hotarare judecatoreasca, la efectuarea platii diferentelor salariale cuvenite personalului didactic din invatamantul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 in temeiul Legii nr. 85/2016 pana ce, pe langa aprobarea suplimentarii bugetului de catre Minister cu fondurile aferenta acestor drepturi banesti aceste sume nu sunt efectiv virate de catre Minister in conturile universitatilor, inclusiv pentru persoanele cadre didactice decedate la data intrarii in vigoare a legii.

Respingerea actiunii ca inadmisibila

Prin Legea nr.85/2016 salariatilor carora nu li s-a stabilit, prin hotarari judecatoresti, dreptul de a incasa diferente salariale stabilite prin recalcularea salariilor realizate in perioada octombrie 2008-13 mai 2011, conform Legii nr.221/2008, li se constituie acest drept de la data intrarii in vigoare a Legii nr.85/2016, respectiv data de 8 mai 2016.

Pentru autorul/sotul reclamantilor acest drept nu era constituit in patrimonial sau la data decesului – 05.09.2009, astfel ca acesta nu poate fi considerat beneficiar al Legii nr. 85/2016. Potrivit art. 167 ( fost art.162 ) din Codul muncii: „2) In caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia.” Pentru cadrele didactice decedate inainte de data de 8 mai 2016 nu s-a constituit nici un drept privind plata diferentelor salariale pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, legea fiind aplicabila celor care au calitatea de personal didactic la data intrarii in vigoare a Legii 85/2016.

In ceea ce priveste mostenitorii defunctului, apreciem ca, atata timp cat autorul reclamantilor nu este beneficiar al Legii nr. 85/2016, ca in patrimoniul sau , la data decesului, nu era constituit un drept cu privire la diferente salariale, mostenitorii acestuia nu sunt beneficiari a unui drept succesoral rezultat din aplicarea Legii nr. 85/2016.

In sensul celor aratate s-a exprimat si M_________ Educatiei Nationale prin adresa nr. 548/DJ/03.03.2017 aratand ca forma finala a legii nr. 85/2016, asa cum a fost adoptata de Camera Deputatilor, a fost amendata de catre Senat la art. 6 care reglementa in mod expres ca: Pentru personalul didactic decedat, calculul se va face pentru intreaga perioada pentru care este indreptatit sa primeasca diferentele salariale din intervalul octombrie 2008-13 mai 2011, iar plata se face mostenitorilor, cu respectarea dispozitiilor art. 167 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In aceeasi adresa se arata ca motivul pentru care a fost amendat proiectul de act normativ prin eliminarea acestui articol si trimiterea spre adoptare fara a mai fi reglementata situatia personalului decedat a fost, in opinia autorilor amendamentului, faptul ca drepturile salariale se acorda intuit persoane si nu pot face obiectul drepturilor succesorale.

Din cele aratate rezulta ca dispozitiile Legii nr. 85/2016 nu stabilesc drepturi pentru persoanele cadre didactice decedate la data intrarii in vigoare a legii, prin urmare nu gasim in cuprinsul legii nici o referire la aceasta categorie de persoane (legea reglementeaza modalitatea de calcul si de plata pentru personalul didactic in functie sau pensionat la data intrarii in vigoare a legii) si nici modalitatea de calcul a acestor drepturi si modul de plata – intr-o transa sau in mod esalonat.

Parata a formulat si cerere de chemare in garantie a Ministerului Educatiei Nationale in calitate de ordonator principal de credite, solicitand instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna alocarea si virarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare platii drepturilor prevazute de Legea 85/2016 pentru cadrele didactice decedate la data intrarii in vigoare a legii.

Cererea de chemare in garantie a Ministerului Educatiei Nationale are la baza atat sustinerile de la pct. 1, cat si imprejurarea ca M_________ Educatiei Nationale are ca atributii repartizarea catre ordonatorii secundari de credite a sumelor alocate acestora prin bugetul de stat, indeplinind un rol de administrator al acestui buget, acesta avand atributia de a vira sumele prevazute in legea bugetului de stat, cu respectarea acesteia.

In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri pentru ambele parti iar prin incheierea din data de 2.04.2018 a constatat admisibilitatea in principiu a cererii de chemare in garantie.

M_________ Educatiei Nationale nu a formulat intampinare la cererea de chemare in garantie.

Analizand actele si lucrarile dosarului, dispozitiile legale aplicabile, Tribunalul retine urmatoarele:

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului L____ A_____ N______, tribunalul retine ca, potrivit certificatului de mostenitor depus la dosar, acesta este mostenitorul (descendent de gradul I) lui L____ N______ C_________ iar art. 167 din Codul Muncii stabileste doar o ordine de preferinta la plata fara excluderea vreunei categorii de mostenitori din cele reglementate de Codul civil. In consecinta instanta va respinge ca nefondata aceasta exceptie.

Referitor la lipsa calitatii procesuale pasive a paratei U____________ Al. I. C___ Iasi instanta retine ca aceasta institutie a avut calitatea angajator, calitatea procesuala pasiva a acesteia decurgand din lege conform disp. art. 6 din Legii nr. 85/2016 si art. 1 lit. c din HG nr. 614/2016 – Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 85/2016 iar in cazul admiterii actiunii are obligatia de a plati sumele stabilite in temeiul hotararii judecatoresti. In consecinta instanta va respinge si aceasta exceptie.

In ceea ce priveste inadmisibilitatea, fata de motivarea acesteia, se constata ca nu este o veritabila exceptie constituind de fapt aparari ale paratei pe fondul cauzei.

Pe fond tribunalul retine urmatoarele:

Reclamantii sunt mostenitorii lui L____ N______ C_________ care a avut calitatea de cadru universitar salariat la U____________ Al. I. C___ Iasi, acesta fiind decedat la data de 5.09.2009.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 85/2016 privind plata diferentelor salariale cuvenite personalului didactic din invatamantul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, personalului didactic din invatamantul de stat caruia, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu i s-au acordat diferente salariale, indiferent din ce motiv si pe baza oricaror decizii , pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 ( …) i se platesc aceste drepturi esalonat, pe o perioada de 5 ani, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 167 din Codul Muncii prevede ca:

„Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta.

(2) In caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia. Daca nu exista niciuna dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenitori, in conditiile dreptului comun.”

In cauza nu s-a contestat de catre parata indreptatirea fostului sau salariat de a beneficia de efectele Legii nr. 85/2016 si avand in vedere prevederile acestei legi invocate mai sus, tribunalul va admite actiunea si va obliga parata la plata catre reclamanti a diferentelor de drepturi salariale prev. de Legea nr. 85/2016 pentru perioada octombrie 2009- 5.09.2009 , drepturi cuvenite autorului reclamantilor numitul L____ N______ C_________.

Instanta va admite si cererea de chemare in garantie a Ministerului Educatiei Nationale care are calitatea de ordonator principal de credite, dispunand obligarea acestuia sa aloce si sa vireze catre parata U____________ Al. I. C___ Iasi fondurile necesare platii acestor drepturi salariale.

Vazand si disp. art. 451 NCPC

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului L____ A_____ N______.

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei U____________ „ A________ I___ C___” Iasi.

Admite actiunea formulata de reclamantii L____ A_____ N______ CNP xxxxxxxxxxxxx si L____ V_______ CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliati in Iasi, _____________________,______________ , _____________,cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat L____ B_____ din Iasi cu sediul in Iasi, ___________________________. 6b, _____________, ____________ in contradictoriu cu parata U____________ „ A________ I___ C___” IASI. Cu sediul in Iasi,

Obliga parata la plata catre reclamanti a diferentelor de drepturi salariale prevazute de Legea nr. 85/2016, pentru perioada octombrie 2008 – 5.09.2009 cuvenite autorului reclamantilor ( L____ N______ Constant in) .

Admite cererea de chemare in garantie a Ministerului Educatiei Nationale, cerere formulata de parata U____________ „ A________ I___ C___” Iasi.

Obliga M_________ Educatiei Nationale sa dispuna alocarea si virarea catre parata U____________ „ A________ I___ C___” Iasi a fondurilor necesare platii acestor drepturi salariale.

Obliga parata U____________ „ A________ I___ C___” Iasi si chematul in garantie Ministerului Educatiei Nationale la plata catre reclamanti a sumei de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in 10 zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Tribunalul Iasi.

Pronuntata azi 8.06.2018 si pusa la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei.

Avocat Ionuț Bîrsan


Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.