Diana-Iulia Olac: Mi-am dorit întotdeauna Consiliul să fie aproape de avocați, de profesie
11 mai 2019 | Alina MATEI
Alina Matei: Multumesc, stimata doamna avocat Diana-Iulia Olac, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Cum de ati decis sa candidati pentru demnitatea de Consilier al Baroului Bucuresti?
Diana-Iulia Olac: Eu va multumesc pentru invitatie si pentru ocazia de a ma adresa cititorilor dvs.
Am decis sa candidez in primul rand din dorinta de a incerca sa rezolv anumite probleme cu care ne confruntam noi, avocatii, sau macar sa le fac „auzite”.
Sunt un avocat pledant, care am pornit pe acest drum al avocaturii de la „galerele” stagiaturii cum le numea o distinsa doamna avocat, colega si confrate, pana la a fi asociat intr-o societate de avocati.
Acest parcurs absolut normal si firesc mi-a dat ocazia sa ma confrunt cu toate greutatile si problemele inerente desfasurarii profesiei, atat ca avocat stagiar, cat si ca avocat definitiv.
Astazi, ma gandesc si la solutii; unele mi se par firesti si am decis sa candidez pentru a le putea pune in mod regulamentar in practica.
Cele mai importante trei probleme ale celor mai multi dintre avocati sunt: veniturile in descrestere – chestiune exemplificata mai ales prin numarul din ce in ce mai mare de avocati care, din motive financiare, se inscriu in SAJ; conditiile proaste de munca din instante si parchete; si nivelul extrem de ridicat de taxe si impozite catre stat si catre structurile profesiei pe care trebuie sa le platim.
M-am decis sa candidez pentru ca am morbul acestei profesii si nu pot sta pasiva vazand cum viata profesionala a majoritatii avocatilor Bucuresteni este din ce in ce mai dificila, iar profesiei din care fac parte nu ii este intotdeauna recunoscut rangul pe care ar trebui sa il poarte, si anume de participant sine qua non la actul de justitie.
Cred ca timpul in care fiecare dintre noi se plange in privat si in care ne asteptam ca lucrurile se vor imbunatatii de la sine a trecut. Cred ca este timpul cand, daca vrem sa schimbam ceva in bine, trebuie sa fim dispusi sa ne suflecam manecile, sa ne apucam de munca si sa ne implicam direct in procesul decizional.
Alina Matei: Cum va explicati ca este o singura voce feminina in Consiliul Bucuresti, respectiv doamna avocat Flavia Teodosiu?
Diana-Iulia Olac: Cred ca existenta unei singure femei in Consiliu poate fi explicata mai ales prin aceea ca istoric au existat un numar mic de colege care au candidat pentru aceasta demnitate. Chiar si pentru aceste alegeri, din 82 de candidati, sunt doar in jur de 20 de femei.
Sa ne amintim si faptul ca a reprezentat un mare castig accederea primei femei avocat in aceasta profesie, istoric vorbind, nu foarte demult..
Pe de alta parte, nu cred ca ar trebui sa asteptam votul colegilor nostri doar pentru ca suntem femei, de dragul egalitatii intre sexe, ci cred ca ar trebui sa aratam de ce suntem competente sau competenti sa ocupam o astfel de demnitate si ce ne dorim sa facem.
Alina Matei: Ce v-ati dorit pana acum de la Consiliul Baroului Bucuresti?
Diana-Iulia Olac: Mi-am dorit intotdeauna sa fie aproape de avocati, de profesie, sa existe acea empatie si acel sentiment ca suntem toti un corp profesional si unitar, un scut impotriva celor care „ataca” mai mult sau mai putin libertatea profesionala de care ne bucuram.
Consiliul trebuie sa fie in slujba avocatului, iar avocatii in slujba profesiei. Poate in acest mod ne vom face mai bine auziti iar profesia de avocat se va bucura de respectul cuvenit.
Alina Matei: Faptul ca dumneavoastra sunteti specializata pe dreptul familiei, apararea intereselor mamei/copilului poate fi o zona spre care sa va indreptati ca si Consilier in sustinerea intereselor mamelor avocat?
Diana-Iulia Olac: Da si nu, in sensul urmator:
DA, pentru ca, desi toti avocatii intampina dificultati similare, pentru femeile de cariera, asa cum sunt toate colegele noastre, exista aceasta problema suplimentara a gestionarii in paralel cu avocatura a responsabilitatilor vietii de familie.
In timpul concediului de crestere copil, veniturile asigurate prin fondurile Casei sunt derizorii, culmea, mult mai reduse decat indemnizatiile din sistemul public, existand inclusiv interdictia suplimentara a existentei in paralel cu aceasta indemnizatie a veniturilor din profesie. Acesta indemnizatie total nesatisfacatoare si aceasta interdictie forteaza multe colege sa renunte complet la acest concediu sau sa se reintoarca la munca la doar cateva luni de la nastere; a fost si cazul meu.
Nu exista niciun fel de facilitati legislative pentru colegele care sunt obligate sa munceasca in primii ani de viata ai copilului in instante sau parchete. Chestiunea este atat de severa, incat zilnic auzi in sala de judecata cel putin o colega avocat care este obligata sa recurga la eventuala bunavointa a judecatorului pentru a i se striga dosarul mai repede si a fi in masura sa se duca la copilul sau in timp util.
NU, deoarece nu imi plac discriminarile, fie ele si pozitive.
Atat femeile, cat si barbatii au un rol in familie si unul profesional; dificultatile unei femei care accede in anumite functii sau profesii, survenite in plan personal, sunt la fel de asumate ca in cazul unui barbat. Pana la urma, este vorba despre alegeri personale si nu consider ca ar trebui ulterior sa avem expectanta sa ne rezolve cei din exterior problemele inerente.
De aceea spun si da si nu; cred ca ar trebui sa existe anumite facilitati de genul celor mentionate, insa nu supliniri sau gratuitati. In caz contrar, am deveni chiar de invidiat.
Alina Matei: Ce trebuie sa faca membri Consiliului pentru a ramane intr-o anumita armonie cu avocatii, sa nu se rupa de acestia?
Diana-Iulia Olac: Cred ca, ca si membru al Consiliului, ar trebui sa experimentezi cel putin 1 zi pe luna viata unui avocat din Bucuresti.
Cred ca ar trebui sa ii dai liber soferului si sa iti conduci singur masina pana la instanta, sa cauti cu sarg un loc liber de parcare si sa platesti cei 10 lei/ora taxati de Primarie. Cred ca ar trebui sa ajungi la dosar de la ora 8.15 dimineata, singur, fara ajutor din partea unor avocati fie ei stagiari sau definitivi, si sa astepti strigarea cauzei. Intre timp, sa vizitezi si cozile interminabile de la arhiva si registratura unde avocatii au „prioritate”. Dupa terminarea instantei, sa te intorci la birou, sa sustii doua-trei consultante fata in fata cu clientii sau tip telefon/e-mail, sa redactezi apoi unul-doua acte procesuale si, la final, sa iti completezi singur declaratiile fiscale catre organele profesiei si, mai ales, catre stat. Iar seara, vazand ca s-a facut ora 20, sa iti amintesti ca inca nu ai avut timp sa mananci si ca te asteapta acasa familia sau cartea preferata. Ar mai fi poate util sa te inscrii si pe listele SAJ, ca sa observi direct cat de dificil este sa profesezi astfel si ce venituri realizeaza cei mai multi dintre avocati. Acesta este universul in care cei mai multi colegi ai nostri isi desfasoara activitatea, univers uneori strain organelor profesiei. Procedand astfel, consilierii vor dobandi o foarte buna intelegere a problemelor reale ale avocatilor Bucuresteni si, probabil, mai multa smerenie fata de profesie si confrati.
Alina Matei: Sunt aspecte pe care Consiliul Baroului Bucuresti nu ar trebui sa le schimbe?
Diana-Iulia Olac: Ceea ce functioneaza bine; nu schimbi ce functioneaza, doar imbunatatesti eventual.
Alina Matei: Cum ar trebui sa se manifeste Baroul Bucuresti in afara profesiei?
Diana-Iulia Olac: O, imi este atat de draga aceasta profesie, incat in opinia mea Baroul Bucuresti ar trebui sa fie asemenea unei biserici fortificate. Mai exact, trebuie sa aiba portile deschise in colaborarea cu ceilalti actori din sistemul de justitie; trebuie sa se comporte ca un zelot in relatia cu Parlamentul Romaniei, facand lobby permanent si eficient pentru promovarea intereselor legislative ale profesiei; si trebuie sa fie ca un scut in apararea individuala a oricarui avocat care este abuzat de instante, procurori, clienti sau oricine altcineva.
Alina Matei: Consilierii ar trebui sa fie un fel de mana Dreapta a Decanului sau invers?
Diana-Iulia Olac:Nici una, nici alta. Atat Decanul, cat si consilierii, se afla acolo in acelasi scop: pentru a servi intereselor avocatilor. Cred ca Decanul, cu exceptia atributiilor specifice date prin Statutul Profesiei, trebuie sa fie un colaborator de pe pozitie de egalitate al Consiliului, un soi de „Primul intre consilieri” daca vreti; aceasta in interiorul corpului profesional.
In exterior, prin forta mai ales de imagine a statutului sau, Decanul trebuie sa fie vectorul principal al proiectelor Baroului. El trebuie sa fie cel care sustine propunerile, el trebuie sa fie cel care initiaza discutiile importante si dezbaterile din Consiliu. Nu in ultimul rand, el trebuie sa fie cel mai activ membru al conducerii, cel care, cu abnegatie, munceste pentru avocati.
Alina Matei: Pe care dintre sapte candidati la Decanat il veti sustine?
Diana-Iulia Olac: Cu tot respectul pentru ceilalti candidati, cunosc, prin forta imprejurarilor, doar doi dintre acestia, si anume pe domnul avocat Ion Dragne si pe domnul avocat Mihnea Stoica.
Ion Dragne, care are deja experienta unui mandat, este un avocat cu totul onorabil, pe care l-am ascultat cu placere pledand in sala, si, desi nu am participat la activitatea Baroulu,i cred ca se circumscrie destul descrierii mele de mai sus. Mai cred totusi ca multa lume astepta si mai mult de la el; nu este deloc usor sa iti asumi un asemenea rol.
Mihnea Stoica, la fel, un avocat de exceptie si un om loial; este cu siguranta cel mai vocal dintre consilieri, are multe idei bune si, desi este membru in Consiliu de multe mandate, are inca energia specifica unui debutant entuziast, dar unul cu vechime si experienta in modul de functionare al conducerii.
Alina Matei: Un mesaj, va rog, pentru avocatii Baroului Bucuresti.
Diana-Iulia Olac: Le doresc colegilor mei sa gaseasca in profesie si in viata personala implinire.
Alina Matei: Multumesc pentru ca ati stat de vorba cu mine.
Diana-Iulia Olac: Si eu va multumesc pentru timpul acordat si pentru intrebari.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro