Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Extinderea cercului de persoane care pot face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală. CCR-respingere
15.05.2019 | Alina GAJA


Alina Gaja

În Monitorul Oficial nr. 361 din 9 mai 2019 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 54 din 22 ianuarie 2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Dispozițiile legale criticate pentru neconstituționalitate 

Art. 336 alin. (1) Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.

Dispozițiile constituționale presupus încălcate

Art 16 Egalitatea în drepturi
(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.
(4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.

Art. 21 Accesul liber la justiție
(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.

Aprecieri și argumente ale Curții Constituționale

1. Curtea reține că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional. Or, reglementările deduse controlului de constituționalitate satisfac exigențele impuse de normele constituționale și dau expresie principiului constituțional al accesului liber la justiție, întrucât reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa cu rea-credință, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

2. Curtea reiterează că accesul la justiție nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiții de formă și de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție. Aceste condiționări nu pot fi acceptate dacă afectează dreptul fundamental în chiar substanța sa. Prin urmare, limitările aduse dreptului fundamental sunt admisibile doar în măsura în care vizează un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele folosite de legiuitor și scopul urmărit de acesta.

3. Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu conțin, așa cum în mod eronat susține autorul excepției, interdicția de a formula plângere penală împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată. Dimpotrivă, orice persoană care se consideră vătămată printr-o infracțiune într-un drept al său se poate adresa cu plângere penală în condițiile textului legal criticat. A extinde însă această posibilitate în mod necondiționat de existența unei vătămări directe prin infracțiune echivalează cu exercitarea, în mod abuziv, a drepturilor și libertăților care, potrivit art. 57 din Constituție, se face cu bună-credință, fără să se încalce drepturile și libertățile celorlalți. Aceasta, deoarece o soluție de netrimitere în judecată, chiar dacă este nelegală și netemeinică, nu poate fi apreciată ipso facto ca fiind rezultatul unei infracțiuni. În acest sens, Curtea constată că susținerile autorului excepției conțin în sine o prezumție de incompetență sau de subiectivism a procurorilor ori a celor ierarhici superiori, în sensul că nu vor instrumenta cauzele corect și ar fi nevoie de orice persoană, chiar neinteresată, să le conteste actele. Or, existența interesului de a acționa are o importanță deosebită, dat fiind faptul că prin această condiție se poate stabili dacă persoana în cauză a formulat cu adevărat o cerere justă, temeinică, prin intermediul căreia urmărește realizarea unui drept sau apărarea unui interes legitim, iar nu în scop pur șicanator, încărcând astfel inutil rolul instanțelor de judecată cu cereri lipsite de un interes real și realizabil. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, de regulă, interesul, ca o cerință necesară pentru existența dreptului la acțiune, conferă calitatea de parte în acord cu art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime”.

Decizia Curții Constituționale

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Alina Gaja
Masterand Facultatea de Drept, Universitatea din București

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate