Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul familiei
Dreptul familiei
DezbateriCărţiProfesionişti

Primul aviz consultativ al CEDO: Aviz consultativ privind recunoașterea în dreptul intern a unei legături de filiație între un copil născut din gestația pentru altul, în străinătate, și mama de intenție (legală). Prof. univ. dr. Iulia Motoc, membru în completul de judecată
13.05.2019 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CEDO, Dreptul familiei, Jurisprudență, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Protocolul nr. 16 la Conventia europeana pentru Drepturile Omului („Conventia”) a fost adoptat la data de 2 octombrie 2013 de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei si a fost propus ulterior statelor membre in vederea ratificarii. In data de 12 aprilie 2018, a avut loc depunerea celui de-al zecelea instrument de ratificare (Franta), ceea ce a permis ca incepand cu 1 august 2018, Protocolul nr. 16 sa intre in vigoare doar pentru statele care l-au ratificat (Albania, Armenia, Estonia, Finlanda, Franta, Georgia, Lituania, San Marino, Slovenia si Ucraina). Romania a semnat Protocolul la data de 14 octombrie 2014, dar inca nu l-a ratificat.

Protocolul nr. 16 prevede dreptul inaltelor instante desemnate de catre Statele contractante sa adreseze Curtii Europene a Drepturilor Omului („CEDO”) cereri de interpretare a Conventiei, in scopul unificarii jurisprudentei privind drepturile prevăzute de Conventie și de a reduce implicit numărul de cauze adresate CEDO. Este vorba de chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute de Conventie şi Protocoalele sale, chestiuni care trebuie să se afle în legătură directă cu problemele de drept dintr-o cauză care se află pe rolul instanței care solicită avizul. Cererea este supusa în prealabil analizei de catre un colegiu CEDO format din 5 judecători, care se pronunță motivat asupra admisibilității cererii. Dacă este considerată admisibilă, cererea este supusa analizei Marii Camere care va emite avizul consultativ, care nu are caracter obligatoriu, dar care are o forta juridica importanta.

Prima cerere de aviz consultativ a fost adresata la data de 12 octombrie 2018 de catre Curtea de Casatie din Franta si are ca obiect consecintele, sub aspectul respectarii drepturilor prevazute de articolul 8 din Conventie si a asigurarii marjei de apreciere de care dispun statele membre, in cazul refuzului transcrierii unui act de nastere al unui copil nascut in afara tarii, dintr-o gestatie pentru altul, act in care se desemnează ca fiind ”mama legală”, ”mama de intenție”, în timp ce transcrierea aceluiasi act desemnandu-l ca ”tată de intenție” pe tatăl biologic al copilului a fost admisa. Cererea mai privea, tot sub aspectul respectarii drepturilor prevazute de articolul 8 din Conventie, oportunitatea efectuarii unei distinctii intre copilul conceput sau nu cu gameții ”mamei de intenție” si posibilitatea mamei de intenție de a adopta copilul soțului, tatăl său biologic, ca mod de stabilire a filiației față de ea.

La data de 10 aprilie 2019, Curtea a pronuntat, cu unanimitate de voturi, primul aviz consultativ solicitat in baza Protocolului nr. 16.

Avizul consultativ solicitat se inscrie in contextul cauzei Meneesson c. Frantei (nr. 65192/11, CEDH 2014), cauza in care Curtea constatase deja incalcarea articolului 8 (dreptul la respectul vietii private) din Conventie in cazul refuzului opus copiilor nascuti dintr-o gestatie pentru altul, in California, de a li se recunoaste in Franta filiatia legal stabilita fata de tatal lor biologic, in Statele Unite.

Inainte de a raspunde intrebarilor adresate in cadrul cererii de aviz consultativ, Curtea a mentionat limitele analizei unei cereri de aviz consultativ, in general, precum si limitele analizei avizului consultativ in speta supusa avizului. Curtea a precizat ca nu are nicio competenta sa aprecieze faptele cauzei si sa evalueze argumentele aduse de parti privind interpretarea dreptului intern prin prisma Conventiei, sau sa statueze asupra rezultatului procedurilor interne – rolul Curtii este limitat la elaborarea unei opinii privind intrebarile formulate, apartinand instantei care a solicitat avizul sa il interpreteze in masura in care acesta priveste dispozitiile legislatiei nationale si rezultatul procedurii respective.

Curtea mai precizeaza ca avizul in cauza de fata nu priveste nici gestatia pentru altul realizata in strainatate cu ajutorul unui don de ovocite, nici dreptul la respectarea vietii de familie a copiilor, nici a parintilor de intentie, nici dreptul acestora din urma la respectarea vietii de familie.

Cu privire la observatiile si argumentele depuse in fata Curtii de unele din parti, Curtea a precizat ca nu este rolul acesteia de a face astfel de aprecieri, in contextul unei cereri formulate in baza Protocolului nr. 16, nefiind vorba de o procedura contradictorie care s-ar finaliza cu o hotarare a carei executare ar avea putere obligatorie intre parti. In opinia Curtii, rolul sau era sa furnizeze, intr-un scurt interval de timp, o opinie care sa permita instantei solicitante sa asigure respectarea drepturilor prevazute in Conventie in cauza supusa judecatii.

Raspunzand intrebarilor adresate de catre Curtea de casatie din Franta, Curtea a extins cerinta necesitatii recunoasterii relatiei legale intre copiii nascuti dintr-o gestatie pentru altul si in ceea ce priveste mama de intentie (cea care nu are legaturi genetice cu acestia) si nu doar fata de tatal biologic, cum a fost cazul in cauza Mennesson precitata. Aceasta cerinta in ceea ce priveste relatia copiilor cu mama de intentie nu trebuia, in opinia Curtii, sa ia forma unui act de nastere, orice alta forma, ca cea a adoptiei copiilor de catre mama de intentie, fiind suficienta, in masura in care procedura respectiva este prompta si efectiva.

Curtea a motivat acest aviz prin prisma importantei respectarii interesului superior al copilului, interes care ar putea fi afectat in cazul in care s-ar refuza recunoasterea relatiei legale intre mama de intentie si copiii nascuti intr-o gestatie pentru altul, situatie care ar afecta viata privata a copiilor. Atat interesul superior al copilului, cat si marja de apreciere redusa a statelor in situatii care ar implica afectarea identitatii personale, cum este cazul in cauza de fata, au determinat Curtea sa ajunga la concluzia susmentionata.

Curtea a lasat deschisa posibilitatea unei evolutii jurisprudentiale in materie de gestatie pentru altul, mai ales in perspectiva unei posibile evolutii a acestei problematici. Ideea unei protectii mai extinse a fost de asemenea subliniata de catre Curte in cazul conceperii unui copil cu ajutorul ovocitelor mamei de intentie. In final, Curtea a refuzat sa se pronunte asupra compatibilitatii dreptului francez privind adoptiile cu criteriile enuntate in prezentul aviz, lasand aceasta prerogativa judecatorului national.

Răzvan Proca, jurist la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti