ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Cutia pandorei protocoalelor sau despre cum să nimicești securitatea raporturilor juridice și protecția informațiilor clasificate
14.05.2019 | Andrei-Nicolae POPA


Andrei-Nicolae Popa

Andrei-Nicolae Popa

”La fraude ne crée pas de droit!”

Decizia CCR nr. 26 din 16 ianuarie 2019 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești[1], cunoscută și ca ”Decizia privind protocoalele de colaborare dintre SRI și PICCJ”, continuă să fie mai activă decât niciodată în procesele penale în cauze pendinte și, prin interpretarea făcută de unele instanțe, să depășească cu mult granițele impuse de dispozitivul Curții.

Pct. 3 din dispozitivul Curții prevede că ”Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, și vor dispune măsurile legale corespunzătoare”.

O problemă care suscită interes în rândul opiniei publice, în special din partea justițiabililor din domeniul penal, este încheierea din data de 18.04.2019 dată de Curtea de Apel Alba Iulia (CAI) în dosarul 597/57/2015. În această cauză, CAI dispune efectuarea de adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia şi Serviciul Român de Informații și prin care s-au solicitat o serie de informații, majoritatea având caracter clasificat, cu privire la modul de colaborare dintre SRI și DNA în cauza aflată pe rol.

Dispozitivul Curții Constituționale, în Decizia nr. 26/2019, dă dreptul instanțelor și unităților de parchet să facă o verificare doar cu privire la eventualitatea încălcării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, nu cu privire la legalitatea protocoalelor sau a metodei de colaborare dintre cele două autorități în materie judiciară. În orice caz, această parte din dispozitivul Curții este inutilă și nu este în legătură cu obiectul cauzei supuse judecății, deoarece:

(1) Conform art. 59, alin. (1) C. proc. Pen., organul de urmărire penală este dator să îşi verifice competenţa imediat după sesizare.

(2) Conform alin. (2) al aceluiași articol, dacă procurorul constată că nu este competent să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală, dispune de îndată, prin ordonanţă, declinarea de competenţă şi trimite cauza procurorului competent.

(3) În temeiul art. 54, lit. a) și b) C. Proc. pen. judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu competența materială și personală a organului de urmărire penală, precum și legalitatea administrării probelor.

În concluzie, nu era nevoie de Decizia CCR nr. 26/2019 pentru ca organul de urmărire penală sau judecătorul să-și verifice competența materială și personală, acest lucru făcându-se deja din oficiu, sancțiunea fiind, conform art. 281, alin. (1), lit. b) C. Proc. Pen., nulitatea absolută.

Cu privire la conținutul întrebărilor formulate de Curtea de Apel Alba Iulia, apreciem că o parte din ele omit și chiar încalcă normele imperative de drept privind protecția informațiilor clasificate și organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații (SRI), astfel:

1. Curtea de Apel Alba Iulia (CAI) solicită să comunice la dosarul cauzei întreaga corespondență purtată (pe suport hârtie sau în format electronic), inclusiv toate adresele de înaintare legate de interceptările efectuate în cauză, în baza protocolului menţionat, între Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Român de Informații în legătură cu dosarul de urmărire penală nr.23/P/2014 al DNA-ST Alba Iulia”.

Conform art. 45 din Legea nr. 14/1992, documentele interne de orice fel ale SRI au caracter de secret de stat, se păstrează în arhiva sa proprie și nu pot fi consultate decât cu aprobarea directorului, în condițiile legii. Documentele, datele și informațiile SRI pot deveni publice numai după trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.

Informațiile clasificate din clasa ”secret de stat”, cum sunt și cele solicitate de CAI, pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului, conform art. 24, alin. (4) din Legea nr. 182/2002.

Deși judecătorii și procurorii au dreptul, conform art. 7, alin. (4) din Legea nr. 182/2002, la acces la informații clasificate ce constituie secret de stat, acesta este garantat doar în limita ”nevoii de a cunoaște” și nu poate fi extins unor persoane (părțile din dosar) care nu au certificat de securitate. În concluzie, deși judecătorul ar putea obține respectivele informații, avocații, inculpații ori persoanele vătămate din dosar nu pot avea acces la conținutul informațiilor decât dacă un dețin un certificat de securitate conform art. 2 din Legea nr. 182/201 și a art. 11 din Hotărârea CSM nr.140/6 februarie 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți ai ICCJ la informațiile clasificate secrete de stat și secrete de serviciu.

2. CAI a mai solicitat ”să comunice dacă a existat un ofiţer de legătură cu Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia, pentru asigurarea derulării cu operativitate a activităţilor de punere în executare a actelor de autorizare emise, raportat la dispoziţiile art. 38 din Protocol, care este identitatea acestuia şi dacă acesta deţinea, la data îndeplinirii activităţilor, aviz de poliţie judiciară, potrivit legislaţiei în vigoare”.

Conform art. 28 din Legea nr. 14/1992, personalul operativ al Serviciului Român de Informații își desfășoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a siguranței naționale. Caracterul „acoperit” presupune clasificarea identității ofițerului sau subofițerului de informații, documentul constituind act cu caracter intern, iar clasificării atribuindu-i-se unul dintre nivelurile de clasificare din clasa ”secret de stat” conform art. 45 din Legea nr. 14/1992. Așadar, având în vedere că părțile din dosar nu vor putea cunoaște identitatea ofițerului de informații ”de legătură”, ne întrebăm cui prodest să cunoască această informație și dacă această informație se încadrează în limitele C. porc. Pen. și ale Deciziei CCR nr. 26/2019 de a verifica competența materială și personală a organului de urmărire penală.

3. CAI a mai solicitat să se comunice dacă SRI a comunicat către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia conform art. 34 alin. 1 din Protocol, rezultatele integrale ale punerii în executare a autorizațiilor (toate convorbirile sau comunicările efectuate) sau dacă acestea au fost comunicate selectiv şi cine a realizat selecţia și să se comunice dacă pe parcursul urmăririi penale în dosarul penal nr.23/P/2014 Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia a primit, raportat la dispoziţiile art. 8 din Protocol, de la SRI, în baza cooperării, informaţii clasificate, care sunt persoanele care au avut acces la aceste informaţii clasificate (procuror, organe de cercetare penală) şi dacă aceste informaţii au fost introduse în dosarul cauzei în urma declasificării.

Menționăm că obiectul întrebărilor se referă la momentul de dinaintea Deciziei nr. 51/2016[2], când SRI efectua executarea mandatelor de supraveghere tehnică în temeiul art. 142, alin. (1) C. pen. Atât informațiile rezultate din efectuarea executării mandatelor de supraveghere tehnică, cât și cele rezultate din activitățile specifice de culegere a informații în temeiul art. 14 și urm. din Legea nr. 51/1991, sunt supuse prevederilor legale privind protecția informațiilor clasificate conform art. 20 din Legea nr. 51/1991. Având în vedere că ele au fost efectuate de un serviciu de informații, sunt incidente prevederile art. 17, lit. f) și g) din Legea nr. 182/2002 și astfel acestea au caracter secret de stat. Procurorii preluau doar în extras datele și informațiile rezultate din efectuarea executării mandatului conform art. 21, alin. (1) din Legea nr. 51/1991 și doar în limita nevoii de a cunoaște.

În concluzie, întrebările formulate de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul 597/57/2015, încalcă norme imperative de drept public privind protecția informațiilor clasificate și, prin vulnerabilitatea de a ajunge la persoane care nu dețin certificate de securitate, este de natură a conduce la:
– Deconspirarea identității ofițerilor de informații care desfășoară activități specifice culegere a informațiilor ( Legea nr. 51/1991 și Legea nr. 14/1992) și a lucrătorilor specializați care efectuează mandatele de supraveghere tehnică (art. 139 C. Proc. Pen și urm.);
– Compromiterea metodelor și tehnicilor de urmărire penală;
– Divulgarea metodelor și instrumentelor de supraveghere și informare cu privire la activitățile de combatere a crimei organizate și infracțiunilor de corupție ori asimilate;
– Divulgarea managementului informațiilor clasificate din cadrul SRI și altor ADS-uri.

Apreciem ca fiind nefericită căderea Curții de Apel Alba Iulia în capcana întinsă de justițiabilii inculpați din dosar, aceea de a încerca, folosindu-se de pct. 3 din Decizia CCR nr. 26/2019, să obțină niște informații clasificate care să fi condus la nulitatea probelor administrate în proces prin intermediul protocoalelor, nulitate care să conducă desigur, în final, la o soluție de achitare. Unde au greșit și autorii cererii, dar și unele instanțe, este că nu au înțeles, sau nu au vrut să înțeleagă, că nu protocoalele sunt temeiul tragerii la răspundere penală a persoanelor, ci Codul penal sau, după caz, alte legi penale speciale. Protocoalele sunt instrumente de unificare a procedurilor/operațiunilor administrative ce stau la baza exercitării atribuțiilor legale ale unor autorități publice și care își au temeiul în legi și acte administrative cu caracter normativ[3].

Ce este cel mai grav, însă, ține de tentativa de aflare a identității ofițerilor de informații care au ajutat la instrumentarea cazului penal, lucru care generează o vulnerabilitate în domeniul bunei desfășurări a activității naționale de intelligence și creează serioase temeri cu privire la posibila săvârșire a unor acte de răzbunare împotriva acelor ofițeri pentru ajutorul dat justiției. Încheierea dată de Curtea de Apel Alba Iulia nu este astfel decât o girare a încălcării Legii nr. 182/2002 și Legii nr. 14/1991 privind protecția identității ofițerilor de informații și o cutie a pandorei pentru interpretarea extensivă a dispozitivului Deciziei CCR nr. 26/2019.

Sub acest aspect, credem noi, securitatea raporturilor juridice de drept penal este grav pusă în pericol, cu efecte distrugătoare în sfera regimului juridic al protecției informațiilor clasificate.


[1] Decizia CCR nr. 26/2019, publicată în M. Of., Partea I, nr.193 din data de 12.05.2019.
[2] Decizia CCR nr. 51/2016, publicată în M. Of., Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016.
[3] A se vedea mai multe în Andrei Nicolae Popa, ”Natura juridică, trăsăturile și regimul juridic al protocoalelor de cooperare dintre SRI și PÎCCJ”, Juridice.ro, 10.05.2019, disponibil aici; accesat la data de 13.05.2019.


Andrei-Nicolae Popa
Facultatea de Drept, Universitatea din București

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate