Sorina Olaru, Cosmin Vasile: Viitorul arbitrajului ar trebui să fie unul luminos și spectaculos
24 mai 2019 | Alina MATEI
Alina Matei
Sorina Olaru
Cosmin Vasile
Alina Matei: Multumesc, stimate domnule avocat dr. Cosmin Vasile si stimata doamna avocat Sorina Olaru, pentru ca ati acceptat sa acordati un interviu cititorilor JURIDICE.ro legat de organizarea primei editii a Bucharest Arbitration Days, in perioada 6-7 iunie 2019. Ce isi propune aceasta conferinta?
Sorina Olaru: Prima editie a Bucharest Arbitration Days are scopul de a marca inceputul unei traditii de a reuni in Bucuresti, in cadrul aceluiasi eveniment, practicieni din domeniul arbitrajului comercial local si international, personalitati din domeniul academic si orice persoane interesate de acest mod de solutionare alternativa a disputelor, pentru a discuta cele mai recente probleme juridice sau practice din materia arbitrajului.
Cosmin Vasile: Conferinta, atat prin intermediul discutiilor din paneluri, cat si prin elementul de networking, se doreste a fi o oportunitate pentru participanti de a lua parte la un adevarat schimb de experienta si know-how, iar pentru practicienii din Romania este o ocazie de a participa la un eveniment de anvergura internationala, dar de sorginte si cu locatie nationala.
Alina Matei: Pe afis, patru litere sunt colorate altfel decat celelalte: B (de la Bucuresti) AR (de la Arbitration) si D (de la Days). Unite dau „bard” (dupa explicatia din DEX poet celt care compune canturi de glorificare a eroilor nationali) si, plecand de la acest joc de cuvinte, pot fi folosite cele doua zile de conferinte pentru a aduce in prim plan arbitrajul roman?
Cosmin Vasile: Toate evenimentele de acest tip sunt identificate, in mediul on-line si nu numai, prin acronime. Deci el trebuie sa existe, pentru facila identificare si referire la evenimentul nostru; dincolo de aceasta nevoie, daca ii gasim si o conotatie metaforica, e perfect!
Sorina Olaru: Romania este in prim plan pe piata arbitrajului international din toate punctele de vedere (cazuri, specialisti, implicare in cele mai importante organizatii internationale in materie). Singurul lucru care lipsea Bucurestiului este un eveniment de acest tip si o asemenea anvergura, existent in toate marile centre europene care sunt sau au pretentia sa devina hub-uri importante pe harta arbitrajului international.
Alina Matei: Prezenta unui numar mare de speakeri la Bucuresti confera o forta de netagaduit conferintei. Cum au primit invitatiile acestia?
Cosmin Vasile: Suntem onorati de prezenta la Bucuresti a unor nume cu reputatie din domeniul arbitrajului, atat comercial, cat si de investitii, care prin munca depusa si devotamentul lor au contribuit la evolutia constanta a acestei metode de solutionare alternativa a disputelor. De exemplu, keynote speaker-ul, Prof. Dr. Loukas Mistelis, este o autoritate recunoscuta in arbitrajul international si in dreptul tratatelor de investitii. In 2006 a fost inclus pe lista „luminilor calauzitoare in arbitrajul international” (leading lights in arbitration), 45 sub 45, este inclus pe lista Who’s Who Commercial Arbitration inca din 2007, este inclus pe lista de arbitri a ICSID si castigator al premiului Global Arbitration Review pentru cea mai buna prelegere in arbitraj din 2013. In plus, Prof. Dr. Loukas Mistelis este autorul a multor lecturi „de capatai” pentru practicieni. Si Prof. Mistelis este doar unul dintre multe personalitati care se regasesc pe lista speakerilor la conferinta.
Sorina Olaru: Invitatii si-au exprimat opinia ca aceasta conferinta este o platforma oportuna pentru a discuta si dezbate cele mai noi problematici din domeniul arbitrajului commercial si de investitii.
Alina Matei: Tema centrala a conferintei este intrebarea privind nevoia sau nu a unei reforme institutionale a arbitrajului international. Cum a fost aleasa tema?
Sorina Olaru: Alegerea a luat in considerare mai multe aspecte, deci trebuie sa asezam tema dezbaterii in context.
Daca nu am lua in considerare LMAA (Asociatia Arbitrilor Maritimi de la Londra), ICC Paris inregistreaza cel mai mare numar de dosare arbitrale din lume, fiind urmata de LCIA (Londra), SIAC (Singapore) si HKIAC (Hong Kong). ICC Paris este, de asemenea, institutia arbitrala preferata de catre parti (conform sondajului realizat de White & Case in 2018, 77% din respondenti ar alege ICC Paris). Nevoia de reforma a fost resimtita in toate aceste institutii.
In anul 2014, LCIA si-a modificat regulile de procedura, urmata in 2016 de catre SIAC. In anii 2017-2018 a fost, in schimb, un adevarat val de modificari ale regulilor de procedura ale institutiilor de arbitraj, de la ICC Paris in 2017 si HKIAC in 2018, la statele din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, in 2018.
Cosmin Vasile: Influenta regulilor de procedura ale institutiilor celor mai reputate, in special a celor din vestul Europei, inclusiv ICC Paris, fata de cele din Europa Centrala si de Sud-Est, nu poate fi ignorata. Exista intotdeauna riscul ca, odata cu modificari binevenite si care conduc la transparentizarea si flexibilizarea arbitrajului, sa fie introduse modificari care, la o analiza mai atenta, pot avea si anumite aspecte perfectibile.
Sorina Olaru: In plus, nu trebuie sa uitam ca ne aflam intr-o lume in constanta schimbare si evolutie tehnologica si stiintifica, in care inovatiile din domeniul roboticii, al IT-ului, etc., devin indispensabile atat in business, cat si in domeniul juridic, al administrarii procedurii, al analizei si organizarii probelor. Arbitrajul si, mai ales, regulile de procedura arbitrală, trebuie sa fie optimizate in asa fel incat sa poata tina pasul cu modificarile rapide ale pietei pe care activeaza partile – aici intervine mai ales prima tema din Ziua 2, „Arbitration and ADR in Science & Technology Disputes”.
Diversitatea experientelor si a opiniilor celor care se vor reuni la BARD este o fundatie dorita pentru a discuta nevoile actuale ale arbitrajului institutionalizat, de a analiza criticile fata de aceasta metoda de solutionare a disputelor si de a incerca sa identificam impreuna solutii sau directii in care sa ne indreptam.
Toate acestea, cat si alte considerente, au stat la baza alegerii temei conferintei.
Alina Matei: Noile reguli de procedura arbitrale ale Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa CCIR, intrate in vigoare la inceputul anului 2018, pot fi model pentru alte tari? Adica poate arbitrajul roman predica si altora, chiar in aceasta conferinta?
Sorina Olaru: Modificarea regulilor de procedura ale Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa CCIR a fost o reforma binevenita pentru practica de arbitraj din Romania si care a facut parte dintr-un val de modificari ale regulilor de procedura ale institutiilor de arbitraj din Europa Centrala si de Est. De exemplu, in perioada 2017-2018, Bulgaria, Lituania, Polonia, Austria, Rusia, Ungaria, Ucraina si alte state au trecut prin modificari fie a legislatiei aplicabile in arbitraj, fie a regulilor de procedura arbitrala a institutiilor atasate camerelor de comert.
Speram ca arbitrajul roman sa reuseasca, cel putin in planul Europei Centrale si de Est, sa fie un exemplu de urmat, iar prin intermediul conferintei speram sa reusim o reunire, o colaborare si cooperare mai puternica intre practicienii si doctrinarii din domeniul arbitrajului la nivel european.
Alina Matei: Pentru Romania, de fapt pentru UNCITRAL, aceasta conferinta poate fi un microscop care face ca lumea arbitrala de la noi sa fie adusa mai mult la lumina?
Cosmin Vasile: Cu siguranta. Participarea unor speakeri din jurisdictii atat de diverse are scopul atat de a asigura un veritabil schimb cultural si de bune practici in domeniul arbitrajului, cat si de a deschide arbitrajul roman pentru mai multi ochi.
Alina Matei: Simtul arbitrajului atrage dupa sine un simt al realitatii. Viitorul arbitrajului cum arata? Cu 4000 de dosare de arbitraj pe an?
Cosmin Vasile: Daca cineva ar sti raspunsul la intrebarea cum arata viitorul arbitrajului, as vrea sa cunosc si eu acest profet si sa am sansa unui dialog cu el.
Viitorul arbitrajului ar trebui sa fie unul luminos si spectaculos. Cu toate acestea, paradoxal, exista numeroase voci, curente de opinie si nemultumiri care pun la indoiala legitimitatea arbitrajului sau diverse aspecte concrete cu privire la modul in care acest mecanism functioneaza (daca luam doar exemplul ofensivei declansate de Uniunea Europeana impotriva arbitrajului investitional nascut din tratatele bilaterale intre statele membre UE, se poate scrie un tratat pe aceasta tema).
Ca sa incerc un raspuns, viitorul arbitrajului nu trebuie masurat in cifre. El este strans legat de modul in care este cunoscut si inteles, ceea ce genereaza incredere si, inevitabil, o crestere a numarului celor care il utilizeaza, adica un impact asupra cifrelor.
Alina Matei: Un mesaj, va rog, pentru cititorii J.
Sorina Olaru: Speram sa fiti alaturi de noi la primul eveniment de o asemenea talie, la primul eveniment care cauta sa reaseze Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa CCIR si arbitrajul, ca metoda de solutionare alternativa a disputelor, pe locul potrivit, loc pe care Romania l-a ocupat pe harta lumii, fiind printre primele semnatare ale Conventiei de la New York din 1958, la primul eveniment care ofera o experienta internationala, comparabila cu cele ale conferintelor din Paris, Londra, Viena. Si, nu in ultimul rand, speram sa fie primul eveniment din multele similare ce vor urma.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
