Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul familiei
Dreptul familiei
DezbateriCărţiProfesionişti
7 comentarii

România la CEDO. Cazul O.C.I. și alții v. România. Interpretarea „riscului grav” în conformitate cu dreptul internațional în cadrul unui litigiu privind custodia copilului. Prof. univ. dr. Iulia Motoc, membru în competul de judecată
27.05.2019 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CEDO, Dreptul familiei, Jurisprudență, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Solicitanții sunt doamna O.C.I. și copiii ei, P.A.R. și N.A.R., care s-au născut în 2008 și 2010. Sunt toți cetățeni români. Copiii dețin și o cetățenie italiană.

După ce a petrecut vacanța de vară în România în 2015, doamna O.C.I. a decis să nu se întoarcă la soțul ei în Italia cu copiii lor. Tatăl copiilor, un cetățean italian, a introdus o acțiune pentru întoarcerea copiilor în Italia, locul lor de reședință obișnuită, în temeiul Convenției de la Haga asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii. Dna O.C.I. s-a opus acțiunii, susținând că soțul ei a fost violent față de copiii săi. El aplica violența fizică dacă nu îl ascultau și îi umilea punându-le diferite porecle. Mama a trimis mai multe înregistrări video ale unor astfel de episoade violente. Abuzul s-a înrăutățit în ultimii ani, astfel încât mama s-a simțit obligată să caute refugiu în România.

În 2016, instanțele române au admis cererea tatălui pentru întoarcerea copiilor, o decizie care a fost confirmata în 2017. Instanțele au constatat că copiii au fost supuși forței fizice de către tatăl lor, dar că aceste acte au fost “ocazionale” și nu au reaparut „destul de des pentru a reprezenta un risc grav”. De asemenea, au constatat că, în orice caz, autoritățile italiene ar fi în măsură să protejeze copiii în cazul în care riscul de abuz fizic sau verbal ar fi adus în atenția lor.

Autoritățile române nu au putut până în prezent, cu toate acestea, au fost în măsură să pună în aplicare ordinul de întoarcere, deoarece copiii au refuzat să se întoarcă în Italia.

Curtea a reiterat faptul că pedeapsa corporală nu poate fi tolerată, iar statele ar trebui să se străduiască să le interzică prin lege și practică.

Legea din România prevede o interdicție absolută a pedepsei corporale. Cu toate acestea, afirmațiile instanțelor judecătorești din cauza reclamanților, și anume că “violența a fost doar ocazională” și nu ar fi recurs „destul de des pentru a reprezenta un risc grav”, contravine interdicției.

Într-adevăr, chiar dacă instanțele naționale au constatat că acești copii lor au fost abuzați de unul dintre părinți, deoarece s-au bazat pe înregistrări video, aceștia nu au considerat aceste informații relevante pentru a determina cel mai bun interes al copiilor.

În plus, instanțele nu au luat în considerare dacă copiii mai erau în pericol de a fi disciplinați în mod violent de către tatăl lor dacă s-ar fi întors la îngrijirea lui, lăsând autoritățile italiene să reacționeze și să protejeze copiii dacă abuzul v-a avea loc în mod repetat.

În acest sens, CEDO a constatat că orice încredere reciprocă între autoritățile române și italiene în domeniul protecției copilului în temeiul legislației UE (Regulamentul Bruxelles al II-lea) nu înseamnă că statul în care copiii au fost înlăturați în mod ilicit a trebuit să-i trimită înapoi într-un mediu în care au suferit un risc grav de violență în familie numai pentru că era locul lor obișnuit de reședință și autoritățile ar fi fost capabili să facă față unui abuz.

Instanțele naționale ar fi trebuit să acorde mai multă atenție riscului copiilor maltratați dacă s-au întors în Italia.

CEDO a concluzionat că instanțele naționale nu au examinat acuzațiile de „risc grav” într-o manieră compatibilă cu interesul superior al copilului. A existat, prin urmare, o încălcare a articolului 8 din Convenție.

În cele din urmă, Curtea a constatat că afirmațiile reclamanților privind tratamentul inuman și degradant au fost deja examinate în temeiul articolului 8 și, prin urmare, nu au apărut probleme separate în temeiul articolului 3.

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

7 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti