Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că reprezintă dividende suma de bani plătită asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată, atâta vreme cât nu a fost făcută dovada folosirii acesteia în scopul desfăşurării activităţii societăţii, deşi sarcina dovedirii acestui aspect revine contribuabilului, conform art. 7 pct. 12 teza finală din Codul fiscal (dividendele reprezintă o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui deţinător de acţiuni sau părţi sociale, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică). În speţă, inspecţia fiscală a constatat retragerea de către asociatul unic din casieria societăţii a sumei de 136.246 RON, în vederea achitării unor diverse cheltuieli, fără a justifica cu documente că suma respectivă a fost utilizată în scopul desfăşurării activităţii economice a societăţii. (Decizia nr. 488 din 6 februarie 2019, pronunţată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)