JURIDICE SELECTED
 
Print Friendly, PDF & Email

Despre decizii și înghiontiri. Nudge. Improving Decisions about Health, Wealth and Happiness de R. H. Thaler și C. R. Sunstein

28.05.2019 | Astrid BOLEA
Abonare newsletter
Astrid Bolea

Astrid Bolea

Relevanța pentru drept? Deși această lectură nu se plasează neapărat în sfera juridică, ci mai degrabă în cea a economiei comportamentale, noțiunile cu care operează, concluziile, obiecțiile și recomandările lui Thaler și Sunstein pot avea ecou în diverse ramuri de drept[1]. Întrucât analiza se fundamentează pe conceptul bounded rationality[2], această lectură poate fi utilă pentru reanalizarea unor instituții juridice fundamentale (e.g: capacitate, consimțământ, vicii de consimțământ), a unor ramuri (e.g: dreptul contractelor) sau a unor fenomene (e.g: reglementare vs. non-reglementare). De altfel, Cass Sunstein, unul dintre autori, este un jurist de frunte în Statele Unite, iar preocupările sale pentru teme aflate în afara formalismului juridic dar în legătură cu dreptul ne arată că liniile disciplinare pe care le trasăm noi sunt absolute.

Unul din termenii cheie ai cărții este choice architecture, sau choice architects, deci arhitectura alegerilor gestionată de arhitecți ai alegerilor. Explicarea acestui concept se manifestă cel mai bine prin înțelegerea unui alt concept și anume cel al paternalismului libertarian propus de către autori. Deși un aparent oximoron, autorii îl descriu ca pe un curent care se definește întocmai printr-o contradicție. Pe de o parte, se urmărește asigurarea libertății de alegere a oamenilor, chiar dacă opțiunile lor ar putea duce la situații individuale indezirabile sau nu la fel de favorabile astfel cum ar fi putut fi în cazul unor alegeri diferite. Cu toate acestea, se consideră că elementul paternalist trebuie să existe, însă nu pentru a impune (astfel cum face legislația) conduite de alegere sau chiar alegeri; acesta este binevenit în contextul legitimizării imboldurilor care să influențeze deciziile înspre unele mai bune (dezirabile). Pe scurt, autorii susțin că, în loc ca legea să impună anumite măsuri, este mai bine să ofere stimulente (imbolduri) pentru ca destinatarii individuali să aleagă ei înșiși respectivele măsuri.

Aceste imbolduri, sau chiar înghiontiri (nudges) într-o exprimare mai plastică, sunt doar influențe al căror scop nu este înlocuirea filtrului rațiunii proprii agentului care efectuează alegerea. Decizia acestuia rămâne asumată în luarea unei decizii care este, însă, mai favorabilă decât în ipoteza inexistenței imboldului. Autorii subliniază aria de manifestare a acestor imbolduri, ele funcționând mai facil în mediul privat, nefiind excluse nici din sfera publică. Cu toate acestea, una din caracteristice lor este „lejeritatea” influențării, imboldurile nefiind mandate care trebuie executate. Abordarea trebuie să fie subtilă și simplă, din moment ce rezultatul este predictibil: o situație economică better off, deci, mai „bună”.

Thaler și Sunstein atrag atenția asupra standardului teoriilor economice, respectiv homo economicus, ale cărui alegeri sunt considerate, fără rezerve și în mod infailibil, cele mai bune, dezideratul fiind maximizarea propriei situații economice. Însă oamenii se identifică mai degrabă cu homo sapiens, motiv pentru care alegerile noastre sunt caracterizate de prejudecăți, jumătăți de măsură, aproximări, gafe și erori. Se disting, deci, două mari categorii umane: Econs și Humans, la fel cum se disting două tipuri de gândire: cea intuitivă (the automatic system) și cea rațională (the reflective system).

Diverse fenomene sunt observate în dinamica alegerilor umane. Optimismul nerealist, spre exemplu, se exteriorizează cu predilecție în domenii care presupun asumarea unor riscuri mari, precum cel al asigurărilor de viață și de sănătate. Aversiunea față de pierderi (loss aversion) este un alt element definitoriu uman, dovedit fiind faptul că oamenilor le este de două ori mai greu să gestioneze situația unei pierderi decât bucuria câștigului. Acesta este, de altfel, catalizatorul inerției, oamenii manifestând, de cele mai multe ori, preferințe pentru situația economică actuală, „așa cum este ea”, deci pentru un status quo. Alte fenomene sunt tentația, strategiile de autocontrol, efectul de turmă, presiunea anturajului sau contaminarea socială. Acest de pe urmă fenomen este cuprins în studiul lui Robert Shiller cu privire la rolul factorilor psihologici și al efectului de turmă în piețele volatile. Conform acestuia, în procesul contaminării, percepția generală este cuprinsă într-o spirală în care o anumită viziune este considerată a fi „corectă” doar pentru că se bucură de o acceptare largă. Concluzia ce urmează analizei acestor fenomene este că oamenii trebuie pur și simplu să fie informați cu privire la preferințele și alegerile celorlalți. Se poate considera că acesta este unicul element de care un choice architect are nevoie pentru a influența alegerile într-o anumită direcție.

Exemple de nudges se pot întâlni în diverse sectoare: contribuții sociale, sistemul de sănătate, căsătorie, protecția mediului înconjurător sau domeniul financiar-bancar. Sunt prezentate și câteva situații particulare, descrise ca fiind mini-nudge-uri, precum impulsurile caritabile de tipul programelor give more tomorrow, în cadrul cărora oamenii donează o sumă modică la început, aceasta urmând să crească în viitor. Un alt mini-nudge interesant este renunțarea la obligația impusă prin lege motocicliștilor de a purta cască, adaptându-se, în schimb, un sistem contra-cost de licențe. Prin acest mecanism, este păstrată libertatea de alegere a motocicliștilor care își asumă riscul unei accidentări, însă sistemul de licențiere ce funcționează prin cotizarea cu o sumă de bani constituie imboldul social necesar în direcția prevenției accidentelor.

Piața de credit este un exemplu de domeniu de interes în special pentru drept, din perspectiva dreptului protecției consumatorilor, având în vedere dinamica alegerilor, a comportamentelor și a reacțiilor în fața asumării riscurilor aferente împrumutării. Autorii subliniază faptul că atunci când piața devine mai complicată, respectiv când serviciile financiare puse la dispoziția publicului de către instituții de credit sunt complexe, consumatorul de nivel mediu (nesofisticat) va fi dezavantajat. Când pe lângă costul dobânzii se pune problema unor costuri adiționale, alegerea devine dificilă. Iar când este necesară analizarea prevederilor contractuale, cu atât mai mult, având în vedere și incidența unor sfaturi incomplete și partizane a intermediarilor. Acesta este punctul în care life is far more complicated than it needs to be, deschizându-se calea exploatării slăbiciunilor, dar și a posibilității unei intervenții sub forma nudge-urilor.

Chiar și cele mai mici trăsături ale dinamicii sociale pot produce efecte majore asupra comportamentului oamenilor, concluzionează Thaler și Sunstein. Imboldurile sociale există peste tot, evidente sau ascunse. Fenomenul arhitecturii deciziilor este foarte des întâlnit și iminent, dacă nu chiar omniprezent. În acest context, dorința declarată a autorilor Nudge este ca paternalismul libertarian să poată fi modelat în feluri originale astfel încât să reprezinte o veritabilă alternativă într-o societate polarizată.


[1] Disponibil aici.
[2] În linii mari, conceptul bounded rationality descrie raționalitatea din spatele luării deciziilor ca fiind limitată de informațiile disponibile, de unele limite cognitive ale minții umane, precum și de timpul alocat luării deciziei. În studierea acestui concept se urmărește mai degrabă mecanica luării deciziilor, cu limitele, influențele și preconcepțiile inerente, decât decizia în sine.


Astrid Bolea

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate