JURIDICE.ro
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Alexandru Olanescu: Dacă îți place ceea ce faci, atunci treci peste micile detalii împovărătoare
28.05.2019 | Alina MATEI

Alina Matei

Alina Matei

Alexandru Olanescu

Alexandru Olanescu

Alina Matei: Multumesc, Alexandru, pentru ca ai acceptat sa acorzi un interviu cititorilor JURIDICE.ro. De ce ai ales sa studiezi Dreptul?

Alexandru Olanescu: Buna ziua dumneavoastra si cititorilor JURIDICE.ro. Va multumesc si eu pentru oportunitatea de a acorda acest interviu uneia dintre cele mai prestigioase platforme de specialitate juridica din Romania.

Revenind la intrebare, ca sa fiu sincer, dreptul nu a fost prima mea optiune, ci actoria, in liceu pregatindu-ma sa dau admiterea la UNATC. De altfel, de-a lungul anilor scolari primari si preuniversitari, am participat la nenumarate concursuri ce aveau legatura cu acest domeniu, iar rezultatele s-au concretizat in distinctiile obtinute pe parcurs.

In final, viata m-a condus pe drumul unui alt tip de actorie, o actorie de care depind destinele unor oameni ajunsi la un moment dat intr-o situatie mai putin placuta. Insa, realizand o analogie intre avocatura si arta teatrala, pot afirma ca si noi avocatii suntem intr-un fel niste actori care se manifesta pe scena juridicului.

Cu atat mai mult vad o asemeneare intre cele doua profesii, cu cat ambele au ca scop primordial o vindecare si o liniste a sufletului uman.

Dintr-o alta perspectiva, am ales in final dreptul intrucat, de cand ma stiu, pe de o parte, mi-a placut intotdeuna sa ajut oamenii iar, pe de alta parte, am apreciat ideea de dreptate si de respect al legilor.

Alina Matei: Sandra, sora ta, a studiat, de asemenea, Dreptul. Ea s-a tras spre tine sau tu ai luat-o de mana?

Alexandru Olanescu: Eu si sora mea, Sandra, suntem foarte apropiati, si am ales ca drumul nostru profesional sa fie unul comun, pentru a putea construi ceva durabil impreuna.

De-a lungul timpului am facut aceeasi scoala primara, liceu, facultate si, de asemenea, am fost unul langa celalalt si in ceea ce priveste casele de avocatura unde am activat si activam si in prezent.

Ca sa iti raspund la intrebare, eu am atras-o pe Sandra catre drept, ea intrand in prima faza la ASE Fabiz cu predare in limba engleza printre primii, ca numai dupa 3 zile de la inceperea anului universitar Sandra sa decida ca vom urma o cale comuna unica, respectiv calea Dreptului.

Alina Matei: Ce ai facut in ultimii 5 ani?

Alexandru Olanescu: Din punct de vedere profesional, ultimii 5 ani de zile au fost extrem de interesanti, au fost anii in care m-am maturizat, am intalnit oameni minunati si am invatat aproape in fiecare zi lucruri noi.

Pentru inceput, am intrat in profesia de avocat si am fost cooptat de una dintre cele mai prestigioase case de avocatura, respectiv la Scoala MUSAT & ASOCIATII, loc in care m-am format si perfectionat din punct de vedere profesional.

De asemenea, in acesti ani am absolvit si examenul de definitivat in profesia de avocat, doua masterate si am inceput si studiile doctorale.

Din ultimii 5 ani, pot spune ca anul 2018 a fost cel mai bun, atat din punct de vedere profesional, cat si personal. Ajuns la casa de avocatura CLIZA LAW, am fost promovat ca partener la 26 de ani si, de asemenea, in prezent am si o cariera in invatamantul didactic superior la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Nicolae Titulescu din Bucuresti.

In plan personal, am calatorit destul de mult si am cunoscut oameni cu care am creat legaturi puternice de prietenie.

Daca ar fi sa ma intorc in trecut nu as schimba nimic, au fost ani plini de munca, dar si de satisfactii. Pana la urma depinde de ce isi doreste fiecare persoana de la viata, eu mi-am dorit si imi doresc in continuare sa ma dezvolt pe plan profesional.

Alina Matei: Ti-ai inceput cariera intr-o societate de renume, respectiv MUSAT & ASOCIATII. Care a fost experienta ta la MUSAT & ASOCIATII?

Alexandru Olanescu: Daca ar fi sa iti povestesc in detaliu experienta mea de la MUSAT & ASOCIATII, probabil ca ar trebui sa scriu un roman 🙂 insa, rezumand, a fost una dintre cele mai frumoase experiente pe care le-am trait pana in prezent.

Si acum tin minte data de 2 octombrie 2014, data la care am dat interviul de admitere cu domnii Gheorghe Musat si Gheorghe Buta, un interviu mai mult decat decent in care am fost placut surprins ca s-a pus accentul in primul rand pe calitatea umana si pe preocuparea unei dezvoltari profesionale a viitorilor colaboratori.

Imi amintesc si acum ca am ajuns cu o ora mai devreme inainte de interviul programat si stateam, alaturi de Sandra, pe una dintre bancile din fata impunatorului sediu MUSAT & ASOCIATII si efectiv nu mai stiam cum sa scap de emotiile firesti unei intalniri cu cel care (si pe buna dreptate) este considerat „parintele avocaturii de business din Romania”.

Revenind la cei trei ani si jumatate de activitate, MUSAT & ASOCIATII a reprezentat pentru mine mai mult decat o casa de avocatura, mai mult decat un loc de unde imi obtin niste surse de venit, a reprezentat o familie in care am fost primit atat eu cat si sora mea Sandra cu bratele deschise de catre domnul Gheorghe Musat.

Domnul Gheorge Musat este un model (de om in primul rand si, in al doilea rand, de avocat) pentru foarte multe persoane, inclusiv pentru mine, avand in vedere greutatile prin care a trecut, faptul ca nu a renuntat niciodata la idealuri, precum si faptul ca, in decurs de peste 29 de ani cu MUSAT & ASOCIATII a rafinat piata avocaturii autohtone, punand Romania pe harta avocaturii internationale.

Ii voi fi profund recunoscator pentru tot ce m-a invatat, pentru dosarele in care am intrat, pentru sustinerea pe care mi-a oferit-o alaturi de domnul Gheorghe Buta atunci cand am trecut prin momente personale mai putin placute.

De asemenea, as dori sa mentionez ca este deosebit de important locul in care te-ai format profesional. Aceasta, deoarece domnul Gheorghe Musat este cel care ne-a format ca avocati atat pe mine, pe Sandra, cat si pe toti cei care au plecat de la prestigioasa casa de avocatura indiferent de pozitia pe care au ocupat-o in cadrul acesteia.

Concluzionand, draga Alina, iti marturisesc sincer ca, de fiecare data cand trec pe langa cladirea MUSAT & ASOCIAȚII, ma cuprinde nostalgia primilor ani de avocatura si imi aduc aminte de momentele frumoase petrecute in stagiatura.

Alina Matei: Pasul facut spre CLIZA LAW ce a insemnat? Cum a aparut in calea ta doamna avocat Cliza?

Alexandru Olanescu: Decizia de a ma alatura echipei CLO a venit peste noapte (la propriu), nu am avut o strategie sau un timp de gandire indelungat. A fost o decizie luata la cald fara a avea ceva prestabilit inainte, asa cum procedeaza majoritatea avocatilor atunci cand doresc sa isi inceapa un alt capitol in cariera.

Desigur, a fost o schimbare majora in viata mea profesionala si nu pot sa spun ca nu am fost putin speriat sau chiar confuz intrucat ma temeam ca nu voi mai putea activa in domeniul dreptului penal, dar odata luata decizia, chiar si din principiu nu am revenit asupra acesteia.

Insa pot sa va spun ca proverbul „ai grija ce iti doresti ca se indeplineste” este cat se poate de adevarat intrucat in ultimul an am activat in proportie de 100% in dosare din domeniul dreptului penal.

Doamna profesor Claudia Cliza a aparut in calea mea in cursul anului 2011 atunci cand am avut cu dumneaei primul curs de drept administrativ. Dupa acel curs imi amintesc si acum ca, inainte de a ma ridica din banca, i-am spus Sandrei ca imi voi lua lucrarea de licenta la doamna Cliza si asa a si fost.

Ulterior, la sfarsitul anului 2017, drumurile noastre s-au reunit din nou, fiind primit cu caldura de catre doamna profesor Claudia Cliza in cadrul CLO pentru a lucra impreuna.

Pe parcursul activitatii desfasurate in cadrul CLO, doamna Cliza mi-a perfectionat abilitatile profesionale si m-a ajutat sa imi gasesc un echilibru intre planurile personal si profesional.

Doamna Cliza este un om extraordinar care investeste mult in oameni si te face sa te simti apreciat, sa simti ca dincolo de o cifra esti o parte din familia Cliza Law.

Am observat ca este din ce in ce mai greu sa apreciezi latura umana atunci cand ai o pozitie de conducere si cand treci prin experiente neplacute cu oameni pe care i-ai crescut, i-ai promovat, pentru ca mai apoi sa te paraseasca si eventual sa te mai si critice in diferite medii.

Tocmai de aceea consider ca daca intr-un loc nu esti apreciat la adevarata ta valoare trebuie sa analizezi, in mod obiectiv, posibilitatea de a te alatura unei alte echipe, lucrurile nu trebuie luate personal intrucat niciodata nu stii prin ce a trecut sau trece omul de la care ai asteptari.

Aceasta latura o apreciez cel mai mult la doamna Cliza, a facut si face tot posibilul sa creeze un mediu de lucru in care fiecare avocat sa se simta apreciat si implinit pe plan profesional.

Alina Matei: Care sunt responsabilitatile dar si umbrele pozitiei de Partener CLIZA LAW?

Alexandru Olanescu: Imi amintesc si acum bucuria zilei cand am devenit partener al casei de avocatura CLO, mi se parea de necrezut mai ales ca totul s-a intamplat intr-un timp foarte scurt.

Desigur, in afara de statut, pozitia de partener vine si cu multe responsabilitati, mare parte dintre acestea nici nu sunt cunoscute de restul restul avocatilor colaboratori.

Din punctul meu de vedere, ca si partener, in primul rand, trebuie sa te preocupe crearea unui mediu de lucru stabil si prietenos pentru ceilalti avocati sau angajati ai casei de avocatura. Numai asa vei putea crea o echipa performanta care sa ofere servicii avocatiale la cele mai inalte standarde. Avocatii trebuie sa vina la birou din placere, iar nu ca o obligatie, nu trebuie sa stea la birou doar pentru motivatia financiara. De asemenea, trebuie sa pui accent pe valoarea umana, sa ii apreciezi pe cei care se dedica si bineinteles sa ii stimulezi pe cei mai buni.

Ca si partener, trebuie sa te asiguri ca logistica functioneaza perfect, ca societatea poate functiona oricand si in orice conditii pentru a nu afecta clientii si parcursul derularii dosarelor in diferitele stadii ale acestora.

Sunt multe responsabilitati, iar oamenii au asteptari majore de la tine. Uneori, cu tact, trebuie sa planezi conflictele inerente care se mai ivesc intre colegi si sa incerci sa gasesti o cale de mijloc pentru a multumi ambele parti.

Pe langa responsabilitati, sunt si multe satisfactii, mai ales cand reusesti sa creezi de la 0 un anumit departament, asa cum s-a intamplat in cadrul departamentului de drept penal.

Astazi chiar ne mandrim cu un departament de drept penal care are in lucru dosare grele, de renume si avocati cu o experienta profesionala deosebita.

Alina Matei: De ce dreptul penal ca specializare şi nu dreptul muncii, de exemplu?

Alexandru Olanescu: Inca de pe bancile facultatii mi-a placut dreptul penal si procedura penala, le-am inteles cel mai usor intrucat m-am simtit atras de acest domeniu.

Pot spune ca in practica realitatea este diferita decat in teorie. Nu de putine ori am vazut cum drepturi ale inculpatilor nu sunt respectate, am observat ca uneori noi avocatii jucam doar un rol pur formal, am vazut conditiile sub orice critica din penitenciarele din Romania, in care exista inca de la inceput prezumtia de vinovatie, si lista poate continua.

Din pacate, asa cum am constatat in ultimii ani, noi avem o politica penala de tip represiv, in care pentru fapte minore, uneori chiar greseli, s-au dispus pedepse exagerate cu inchisoarea.

Dar, poate ca tocmai acest sistem m-a indemnat sa lupt in dosare pana la capat, sa fac tot ce pot si sa imi folosesc fiecare parghie oferita de Codul de procedura penala pentru o justa solutionare a unei cauze penale. Trebuie sa ai un caracter puternic pentru a face drept penal in aceste zile si sa existe un anumit echilibru emotional.

In concluzie, am avut sansa ca de cand am intrat in profesie sa ma specializez pe aceasta ramura, sa cunosc oamenii din spatele cifrelor sau a calitatilor de inculpat, parte civila, suspect s.a.m.d., si nu ma vad pe viitor facand decat ceea ce imi place cel mai mult, si anume drept penal.

Alina Matei: Cazurile de white collar crime sunt interesante din perspectiva belelor in care intra oamenii singuri?

Alexandru Olanescu: De-a lungul acestor ani am activat in dosare de penal destul de complexe in care am vazut oameni care au intrat singuri in belele, dar si oameni care au fost bagati in dosare si carora li s-au creat anumite „belele”.

Dar paleta cazurilor de white collar crime este mult mai larga si vizeaza si alte fapte in afara de cele de criminalitate economico-financiara sau cazuri de coruptie.

Cu titlu de exemplu, ultimul dosar interesant din perspectiva problematicii juridice mi-a venit chiar saptamana trecuta, fiind vorba despre o cauza ce vizeaza infractiunea de divulgare a secretului care pericliteaza secutitatea nationala, fapta incriminata de textul art. 407 alin. 3 din Codul Penal. Acest caz este interesant deoarece persoana cercetata in aceasta cauza a publicat pe o retea de socializare un protocol incheiat intre doua institutii ale statului, document pe care organele de urmarire penala il considera secret. Deocamdata doar atat pot spune. 🙂

De asemenea, cred ca la momentul actual, cele mai interesante dosare din perspectiva problemelor de drept si al noutatii sunt cele din domeniul Cybercrime-ului.

Alina Matei: Avocatul penalist doarme iepureste, nu tine niciodata telefonul inchis, e mereu dispus sa mearga sa studieze miile de pagini din dosare. Nu e impovarator?

Alexandru Olanescu: Uneori poate fi, dar daca iti place ceea ce faci atunci treci peste micile detalii impovaratoare. Este o diferenta foarte mare intre a fi avocat de penal/litigii si a fi avocat de consultanta. Daca vrei sa nu iti murdaresti pantofii, sa nu iti fie foame si sa nu stai in frig atunci avocatura de tip consultanta este solutia salvatoare.

Alina Matei: Ti-a sugerat vreodata procurorul ca te da afara din audieri daca mai interveniti peste el? La ultima audiere, acesta era mesajul transmis de ochii doamnei procuror colegei mele, avocat Andreea Coman, la DIICOT.

Alexandru Olanescu: Pana in prezent nu am avut astfel de experiente. Sigur, in viata intalnesti persoane cu caractere diferite, uneori chiar dificile, dar pana la urma suntem oameni inainte de a fi avocati, procurori, judecatori.

Dimpotriva, atat la DNA, DIICOT, cat si la celelalte alte parchete intalnirile mele cu doamnele/domnii procurori au fost mai mult decat civilizate. Consider ca trebuie sa respecti omul din fata ta si acesta te va respecta la randul sau (chiar daca la inceput te trateaza mai aspru). 🙂

Sa nu uitam ca fiecare dintre noi isi face datoria si nicio parte, indiferent de banca in care s-ar afla, nu trebuie sa ia un dosar ca pe o chestiune personala. Atat avocatul, cat si procurorul trebuie sa aduca/sa stranga probe in vederea aflarii adevarului intr-o cauza, probe care sa fie interpretate impartial de catre judecator.

Alina Matei: Care este relatia avocat-procuror la audieri si avocat-judecator la instanta?

Alexandru Olanescu: Depinde de situatie, consider ca daca tu iti faci treaba ca avocat, daca cunosti dosarul, daca redactezi lucrari juridice intemeiate si fundamentate vei castiga respectul atat al procurorului din fata ta, cat si al judecatorului, chiar daca solutia data nu va fi una favorabila clientului tau.

Alina Matei: Cei care fac fapte penale cu prejudicii de sute de mii, milioane de euro sunt, in mod cert, inteligenti. Dar pana cand sunt prinsi. Care e rolul avocatului in astfel de dosare de criminalitate economico-financiara, cybercrime, cum concepi apararea unor astfel de clienti?

Alexandru Olanescu: Din punctul meu de vedere, avem o legislatie a evaziunii fiscale foarte ambigua care de lege ferenda ar trebui sa fie actualizata. Astfel, aproape orice comerciant ar putea fi acuzat de o astfel de fapta. Pana la pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare, eu ii prezum ca total nevinovati si ii voi apara in consecinta.

Dintr-o alta perspectiva, am avut dosare de cybercrime in care pana si eu am ramas uimit pana unde merge imaginatia umana si desigur inteligenta acestora.

Apararea trebuie particularizata de la caz la caz, nu exista un model de aparare pentru un anumit tip de dosare. In calitate de avocat, trebuie sa depui toate diligentele ca persoanele care sunt suspectate de astfel de infractiuni sa beneficieze de un proces corect si sa se administreze probe si in favoarea acestora.

Alina Matei: Ai vreun model de avocat penalist?

Alexandru Olanescu: Este foarte greu sa dau un singur nume, intrucat sunt multi avocati penalisti pe care ii respect pentru cariera lor si pentru calitatea umana.

Insa, cred ca fiecare avocat trebuie sa fie propriul sau model, si sa isi doreasca ca pe zi ce trece sa devina mai bun decat cel care a fost ieri.

Alina Matei: De ce ar putea fi alterat binele avocatilor? Iti marturisesc ca ideea acestei intrebari am avut-o recitind articolul domnului profesor Gheorghe Buta, Te fura scaunul.

Alexandru Olanescu: Am citit si eu articolul la care va referiti (si nu doar o singura data) si poate orice tanar avocat, judecator sau procuror ar trebui sa il citeasca, mai ales cand ai putere de decizie asupra altora.

Un articol remarcabil scris de unul dintre cei mai reputati juristi pe care ii are Romania la ora actuala, domnul profesor Gheorghe Buta.

Sigur, atunci cand esti tanar, tinzi sa iei masuri domaninate de emotii, sa iei personal anumite probleme profesionale si sa consideri ca doar tu ai dreptate. Am observat acest tip comportament nu de putine ori atat la pachtete, cat si in instante sau chiar in relatia cu alti avocati, ceea ce este cel mai periculos.

Va dau un exemplu personal. In ziua in care am devenit partener, am citit articolul domnului profesor Buta tocmai pentru a-mi reaminti singur cat de importanta de moderatia, mai ales cand este vorba de destinele unor oameni.

Si nu trebuie sa uitam niciodata ca azi poti sa fii in varf, sa ai lumea la picioare, iar maine sa nu mai ai nimic indiferent de cat de puternic si faimos ai fost. Tocmai de aceea trebuie sa tratezi oamenii corect, sa ii respecti pe toti si sa incerci sa ii ajuti in limitele posibilitatilor.

Alina Matei: Din postura de cadru didactic la Facultatea de Drept Nicolae Titulescu, ce le vei repeta studentilor de o mie de ori?

Alexandru Olanescu: Invatati, invatati si iar invatati. Am fost foarte placut surprins ca studentii chiar mi-au ascultat acest sfat. Tin sa le multumesc pe aceasta cale studentilor de la grupele unde am activitate de seminar pentru implicare si constiinciozitate.

Este necesar ca fiecare student sa gaseasca un echilibru intre viata profesionala si personala si mai ales ar trebui sa se bucure de aceasta etapa a studentiei care poate fi cea mai frumoasa din viata.

Alina Matei: Cum faci fata surprizelor interioare, launtrice?

Alexandru Olanescu: „Surprizele interioare” ma iau uneori si pe mine prin surprindere. 🙂 Sunt un om destul de emotiv si tocmai de aceea uneori ma mai las dominat de decizii emotionale.

Cred ca fiecare dintre noi are momente de reflectare asupra rostului sau pe acest pamant, a drumului de parcurs in viata, asupra greselilor facute si a faptelor bune realizate. Aceasta intrucat suntem oameni si nimeni nu este perfect.

Odata cu trecerea timpului, insa, intervine o maturizare inerenta astfel incat, chiar daca uneori mai am astfel de „surprize launtrice”, incerc sa le abordez cu echilibrare.

Alina Matei: Care sunt bucuriile tale, Alexandru? Daca ar fi sa stabileşti un criteriu a felului bucuriei, care ar fi acela? Un criteriu auzit de mine este cel cantitativ: bucurii mari şi bucurii mici. Cum ar suna bucurii mobile şi imobile? 🙂

Alexandru Olanescu: Bucuriile mele constau in faptul ca am reusit pana la aceasta varsta sa realizez ce mi-am propus profesional, ca am o familie frumoasa si prieteni adevarati.

Ca sa exemplific, o bucurie mare pentru mine a fost cand mi-am luat examenele de intrare/definitivare in profesia de avocat, iar bucuriile mici constau in ajutorul pe care il pot da unui om aflat intr-o situatie delicata sau cand pot face o fapta buna hranind o pisica sau un caine necajit.

In ceea ce priveste bucuriile mobile/imobile, eu nu am asa ceva. Desigur toti ne bucuram cand achizitionam sau cand primim un produs frumos, de calitate, dar nu putem pune pret pe astfel de obiecte intrucat, in realitate, nimic nu ne apartine. Plecam din aceasta lume doar cu amintiri si cred ca pe aceste amintiri cat mai frumoase trebuie sa punem accentul.

Alina Matei: Un mesaj, te rog, pentru cititorii J.

Alexandru Olanescu: Daca aveti incredere in voi si stiti ceea ce vreti de la viata, „ the sky is the limit”.

Alina Matei: Multumesc pentru ca ai stat de vorba cu mine.

Alexandru Olanescu: Si eu va multumesc si va doresc o zi cat mai placuta.


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.