TOP LEGAL
4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Efectul dilatoriu al declinării de competență poate reprezenta o denegare de dreptate
06.06.2019 | Ionuț ȘERBAN


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Ionuț Șerban

Ionuț Șerban

Riguros juridic, dintre toate cazurile de necompetență, unul singur poate deveni o formă a denegării de dreptate: cazul în care instanța admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești și respinge cererea ca inadmisibilă. În acest caz, reclamantul se poate plânge că nu a i s-a respectat dreptul de a avea acces la o instanță.

Toate celelalte excepții de necompetență (materială, teritorială), odată admise, au un efect dilatoriu. Dacă instanța găsește întemeiată o astfel de excepție, declină cauza, iar consecința este întârzierea judecății. În acestea din urmă cazuri, nu suntem pe terenul articolului 5 din Codul de procedură civilă (care reglementează denegarea de dreptate), ci în zona articolului 6 (care reglementează dreptul la un proces echitabil, în termen optim și rezonabil).

În cazul anumitor proceduri speciale sau în anumite spețe particulare, și efectul dilatoriu al declinării de competență poate reprezenta, însă, în cele din urmă o denegare de dreptate. Dacă o cerere de ordonanță președințială este declinată de instanță, efectul este prelungirea procesului. De cele mai multe ori, celeritatea cu care este soluționată cererea de ordonanță este crucială.

Întârzierea judecății poate compromite posibilitatea reclamantului de a obține suspendarea unui act, a unei proceduri sau o altă măsură vremelnică ce trebuia luată într-un anumit interval de timp. În plus, chiar dacă depune o nouă cerere de ordonanță președințială la aceeași instanță care și-a declinat compentența (pentru că este convins că aceasta este competentă), i se va opune autoritatea de lucru judecat a chestiunii competenței. Aceasta pentru că hotărârea de declinare are autoritate de lucru judecat în privința instanței care se dezînvestește, nu și în privința instanței învestite (care primește cauza prin declinare).

Avocat Ionuț Șerban
Partner ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Declinarea (competenței) ca denegare de dreptate”ediția 278, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Efectul dilatoriu al declinării de competență poate reprezenta o denegare de dreptate”

  1. Florin-Iulian HRIB spune:

    Am păţit-o şi eu cu o cerere de ordonanţă preşedinţială, prin care ceream suspendarea unui ordin ilegal emis abuziv de preş. CAAI. Dosarul a fost plimbat pe la 4 (patru!) instanţe diferite (CA Bucureşti, Tribunalul Caraş-Severin, Tribunalul Hunedoara şi, în fine, ÎCCJ) pînă să decidă ÎCCJ care instanţă e competentă. Deşi cererea de suspendare e trimisă încă din 10 oct. 2018, nici în prezent nu a fost soluţionată!!?

    • Înfiorător. Aceasta nu e nici aparență de justiție.

      • Florin-Iulian HRIB spune:

        Evident! E un cartof prea fierbinte… De altfel (o repet de cîte ori am ocazia), un vicepreş. CAAI mi-a zis clar că judecătorii au prioritate faţă de grefieri, pe care-i consideră simpli „servanţi”, aflaţi „într-o subordonare totală” (de fapt, individul cu pricina şi mulţi alţi juzi ca el tratează grefierii ca pe nişte obiecte)?! Şi care jude din justiţia asta mioritică are sînge-n el să admită că un coleg de breaslă (şi încă un preş. de curte de apel) a comis un abuz flagrant de putere, a ignorat legea şi drepturile unui alt jurist şi a micţionat cu boltă pe acte medicale, fapte care într-un stat de drept l-ar fi făcut pasibil de pierderea funcţiei de conducere, dacă nu chiar de excluderea din magistratură?! Însă inspecţia judiciară a ignorat total aceste fapte abominabile şi inadmisibile pentru orice magistrat, darămite pentru unul de asemenea rang, şi în loc să analizeze faptele reclamate de subsemnatul, s-a apucat să-mi facă un soi de rechizitoriu privind competenţa mea profesională!!?
        Şi ţine cont că e doar o cerere de suspendare a ordinului ilegal dat de preş. CAAI. Acţiunea prin care cer anularea acelui ordin abuziv e mult mai complexă şi constituie un sac plin cu cartofi prea fierbinţi pentru sistemul ăsta putred de aşa-zisă justiţie română…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate