Activitate parchete / 3 – 7 iunie 2019
7 iunie 2019 | JURIDICE.roI. Activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică. Nerespectarea regimului precursorilor de explozivi restricționați. Trafic de produse sau substanțe toxice. Percheziții.
Polițiștii Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică efectuează 5 percheziții domiciliare în municipiul Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, la locuințele mai multor persoane cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de „nerespectarea regimului precursorilor de explozivi restricționați” și “trafic de produse sau substanțe toxice”, fapte prev. și ped. de art. 3461 alin 1 și 2 și art. 359 alin. 1, din Codul Penal.
În urma cercetărilor a rezultat faptul că, în perioada octombrie 2018 – iunie 2019, mai multe persoane din municipiul Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, au comercializat ilegal către publicul larg, pe întreg teritoriul României dar și în alte țări din Europa, substanțe chimice periculoase cu proprietăți toxice, respectiv: Formaldehidă (formol), CAS nr. 50-00-0, Cloroform, CAS nr. 67-66-4, Amoniac, CAS nr. 7664-41-7, Acid clorhidric, CAS nr. 7647-01-0, Acid Fosforic, CAS nr. 7663-38-2, Acid formic, CAS nr. 7697-37-2, Metabisulfit de sodiu, CAS nr. 7681-57-4, Borax, CAS nr. 1330-43-4, Acid Citric, CAS nr. 77-92-9, Colofoniu CAS nr. 8050-09-7, Clorură de amoniu, etc., dar și alte substanțe chimice incluse în categoria precursorilor de explozivi, respectiv, Acid azotic (nitric), CAS nr. 7697-37-2 și Acid sulfuric, CAS nr. 7697-37-2, fapt care creează un pericol deosebit de grav pentru sănătatea și viața oamenilor, a animalelor, a factorilor de mediu, precum și pentru ordinea și siguranța publică.
Substanțele chimice Acid Azotic și Acid Sulfuric fac parte din categoria precursorilor de explozivi, ambele fiind enumerate în Anexele I și II din Regulamentul (UE) nr. 98/2013 al Parlamentului European și Consiliului, privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi, respectiv, acidul azotic, în concentrație mai mare de 3%, intră în categoria precursorilor de explozivi restricționați, conform Anexei I, fiind o substanță interzisă ce nu poate fi pusă la dispoziția persoanelor din rândul publicului larg, iar acidul sulfuric este un precursor de exploziv ce intră în categoria substanțelor chimice pentru care se raportează tranzacții suspecte, conform Anexei II din Regulamentul (UE) nr. 98/20013.
Substanța chimică Acid azotic (nitric) este una din cele mai importante substanțe incluse în categoria precursorilor de explozivi, fiind principalul compus al nitroglicerinei,substanță clasificată ca exploziv de mare putere, cu putere mare de detonare utilizată la fabricarea dinamitei.
:: Sursa: mpublic.ro
II. Activitatea Direcției Naționale Anticorupție
1. DNA – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Instigare la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
I.G.T. (în lipsă) și M.I.G., cetățeni bulgari care controlau în fapt o societate comercială din Bulgaria, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave,
S.A.S, avocat în baroul Sofia și S.K.S., persoană ce reprezenta pe teritoriul României societatea bulgărească, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave,
G.S.A. administrator al unei societăți comerciale românești, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În contextul implementării Planului Anual de Distribuție de Alimente pentru persoane defavorizate (PEAD 2012), finanțat cu fonduri europene, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) a încheiat cu o firmă din Bulgaria, două contracte privind achiziționarea de făină albă de grâu și ulei de floarea soarelui. Contractele respective au fost încheiate în urma unor proceduri de atribuire prin licitații deschise cu depunerea ofertelor on-line în aplicația informatică SEAP.
Prin cele două contracte, firma din Bulgaria se angaja să livreze cantitatea de 36.250 tone făină albă de grâu, ambalată în pachete de 1 kg, respectiv cantitatea de 17.170.070 litri de ulei de floarea soarelui, îmbuteliat în sticle de 1 litru.
În acest context, inculpații I.G.T. și M.I.G. (persoane care controlau în fapt firma din Bulgaria) au determinat-o pe inculpata Snezhinka Atanasova Stoykova, ce reprezenta societatea în relațiile cu autoritățile din România, să depună o serie de documente false, inexacte reprezentând date tehnice și financiare, informații privind bonitatea firmei, situația livrărilor de produse efectuate în ultimii trei ani, certificate privind inexistența datoriilor, documente pe baza cărora firma bulgară a câștigat licitațiile de atribuire a celor două contracte. O parte dintre documentele aferente derulării contractelor au fost semnate și de inculpata S.K.S.
În demersurile lor infracționale, cetățenii bulgari au fost ajutați de inculpatul Găzdac Sorin Adrian care a emis o ofertă către societatea bulgărească, în care a atestat în mod fraudulos că, prin intermediul firmei sale, poate livra cantitatea de 37.000 de tone de făină albă de grâu (ambalată în pachete de 1 kg), la prețul de 235 EUR/tonă. Ulterior, această ofertă a fost depusă din partea societății bulgare la A.P.I.A. în cadrul derulării de către această instituție a procedurii de licitație.
În temeiul celor două contracte, deși firma bulgară a primit în avans, de la A.P.I.A. suma totală de 18.926.709 euro și cantitatea totală de 63.152,774 tone cereale (orz) din stocurile de intervenție ale Uniunii Europene, în valoare de 6.398.007 euro, fără TVA (ca plată în natură în schimbul făinii pe care firma bulgară se angajase să o livreze), nu a livrat decât cantități mici de făină albă de grâu (aproximativ 30% din cantitatea totală pe care o avea de livrat), respectiv de ulei de floarea soarelui (aproximativ 3% din cantitatea totală pe care o avea de livrat).
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 45.159.037,29 euro, reprezentând prejudiciul aferent celor două contracte de livrare a făinii și a uleiului de floarea soarelui, plus dobânzi și penalități.
Prin același rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar distinct sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor, având în vedere că sumele de bani obținute de firma din Bulgaria de la A.P.I.A. (direct sau din vânzarea orzului de intervenție) în temeiul contractelor de furnizare de făină albă de grâu și ulei de floarea soarelui, au fost transferate succesiv prin mai multe conturi bancare deschise în afara teritoriului României pentru a ascunde originea ilicită a acestora, respectiv pentru a ascunde adevărații beneficiari ai acestora.
:: Sursa: www.pna.ro
2. DNA – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Luarea de mită. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
S.M., la data faptelor președinte al Federației Române de Fotbal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,
S.E., soția primului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 2 octombrie 2009, inculpatul S.M., în calitate de președinte al Federației Române de Fotbal, beneficiind de ajutorul soției sale S.E., a primit cu titlu de mită, suma de 724.000 lei, de la două persoane fizice, una fiind reprezentanta unei societăți de avocatură.
Banii respectivi au fost primiți de inculpat pentru ca Federația Română de Fotbal să încheie cu societatea de avocatură două contracte de asistență juridică, aspect materializat prin semnarea celor două documente la data de 20 octombrie 2009.
În baza acestor contracte, în cursul anului 2011, societatea de avocatură a obținut de la Federația Română de Fotbal suma de 11.705.626 lei.
:: Sursa: www.pna.ro
3. DNA – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
S.L-M., S.R. și SC S. SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2010-2015, în contextul solicitării și obținerii finanțării nerambursabile din fonduri europene, pentru proiectul intitulat „Înființarea unei unități pentru finisarea tâmplăriei PVC prin laminare”, cei trei inculpați au depus la Agenția pentru Dezvoltare Regională (A.D.R.) București-Ilfov mai multe documente false și inexacte, creând astfel aparența falsă că SC S. SRL întrunește condițiile necesare pentru a primi finanțare nerambursabilă destinată microîntreprinderilor.
În baza documentelor respective, beneficiara proiectului, SC S. SRL, a încasat pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 709.519 lei, sumă cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în cauză.
:: Sursa: www.pna.ro
4. DNA – Serviciul Teritorial Bacău. Folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
U.B.A., la data faptei reprezentant al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
Z.V., la data faptei inspector în cadrul Inspectoratului Județean în Construcții Neamț, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2014-2016, în contextul execuției unui proiect intitulat „Desființare anexe, construire pensiune turistică P+1E+M și reabilitare și extindere clădire existentă prin Program FEADR”, inculpatul U.B.A., în calitatea menționată mai sus, a pus la dispoziția beneficiarului mai multe documente false (procese verbale de recepție calitativă și contracte de prestări servicii), pe care acesta din urmă, fără vinovăție, le-a depus la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (O.J.F.I.R.) Neamț cu scopul obținerii pe nedrept a sprijinului financiar nerambursabil.
Unul dintre documentele false depuse la O.J.F.I.R. a fost furnizat de inculpatul Z.V., care în calitate de inspector în cadrul Inspectoratului Județean în Construcții Neamț, a întocmit și semnat un proces verbal de inspecție în execuție în conținutul căruia a menționat în mod nereal că a efectuat o inspecție tehnică la obiectivul prevăzut în proiectul respectiv.
În baza înscrisurilor false, beneficiara proiectului a încasat pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 660.225 lei, sumă cu care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.) s-a constituit parte civilă în cauză.
:: Sursa: www.pna.ro
5. DNA – Serviciul Teritorial Bacău. Determinare la folosirea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. Sesizarea instanței de judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art.483 Cod procedură penală, cu acordurile de recunoaștere a vinovăției a inculpaților:
B.V., la data faptei administrator al SC Marsat SA,
SC M. SA,
pentru săvârșirea infracțiunilor de: – participație improprie sub forma determinării la folosire cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În acordurile de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada ianuarie – februarie 2011, în contextul a două proiecte finanțate din fonduri europene ce vizau achiziționarea de mașini și utilaje agricole, inculpatul B.V., în calitate de administrator al SC M. SA, a obținut o finanțare nerambursabilă în sumă de 1.716.192 lei prin crearea unor condiții artificiale (cu depășirea plafonului maxim legal de 200.000 euro pentru fiecare beneficiar) și prin utilizarea unor documente inexacte.
Concret, în condițiile în care SC M. SA nu îndeplinea condițiile de eligibilitate pentru accesarea fondurilor, inculpatul Balcan Vasile a hotărât crearea a două noi societăți comerciale și i-a determinat pe administratorii acestora să depună, fără vinovăție, câte un proiect aparent în numele fiecărei societăți.
În cererile de finanțare și memoriile justificative s-a menționat în mod inexact că beneficiarii fondurilor FEADR sunt cele două societăți susmenționate, în condițiile în care beneficiarul real era SC M. SA, entitate care a asigurat în fapt infrastructura și finanțarea proiectelor și în folosul căreia au fost achiziționate utilajele respective din cadrul proiectelor.
În cauză, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.) s-a constituit parte civilă cu suma de 1.716.192 lei la care se adaugă dobânzi și penalități calculate de la data decontării fiecărei tranșe de plată și până la data plății efective.
În vederea recuperării prejudiciului, inculpatul B.V. a deschis un cont la o bancă în care a depus suma de 1.722.312,40 lei, asupra căreia procurorii anticorupție au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului.
În prezența avocaților, inculpații B.V. și SC M. SA au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:
– 2 ani și 10 luni, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani și interzicerea, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii,
– pedeapsa de 51.000 lei amendă penală și pedeapsa complementară a afișarea hotărârii de condamnare în extras la sediul inculpatei pentru o perioadă de 2 luni.
:: Sursa: www.pna.ro
6. DNA – Serviciul Teritorial Bacău. Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
L.M.G., la data faptei reprezentant al S.C. S.V. S.R.L. pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
S.C. S.V. S.R.L. pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, inculpata L.M.G., în calitatea menționată mai sus, a depus cu rea-credință la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (A.D.R. N.E.) mai multe documente cu un conținut nereal, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul proiectului intitulat „Construcția, amenajarea și dotarea unei pensiuni turistice montane în municipiul Piatra Neamț”.
În baza înscrisurilor false, beneficiara S.C. S.V. S.R.L. a încasat pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 503.981 de lei.
:: Sursa: www.pna.ro
7. DNA – Serviciul Teritorial Timișoara. Folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului P.A.I., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2012, în contextul implementării proiectului – „Pensiune turistică între ape”, inculpatul Percea Adrian Ioan a depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.) mai multe documente printre care și un extras de cont fals, în vederea obținerii unei finanțări nerambursabile în valoare de 199.998 euro.
Proiectul respectiv nu a mai fost implementat deoarece a fost respins de autoritatea contractantă întrucât nu îndeplinea condițiile de eligibilitate.
:: Sursa: www.pna.ro
8. DNA – Serviciul Teritorial Pitești. Tentativă la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului
S.I., la data faptei primar al comunei Crețeni, județul Vâlcea, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2011, în contextul implementării proiectului – „Construirea de drumuri agricole de exploatație situate în fondul funciar agricol din comuna Crețeni, jud. Vâlcea”, inculpatul Spîrleanu Ion a depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.) mai multe documente false printre care și două hotărâri ale Consiliului Local, în vederea obținerii unei finanțări nerambursabile în valoare de 4.113.302 lei (echivalent al sumei de 995.764 de euro).
Proiectul respectiv nu a mai fost implementat deoarece a fost respins de autoritatea contractantă.
:: Sursa: www.pna.ro
9. DNA – Serviciul Teritorial Brașov. Folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului
Ș.I., la data faptei primar al comunei Hoghiz, județul Brașov, pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 31 mai 2007, într-o ședință a Consiliului Local Hoghiz s-a votat încheierea unui contract de asociere în participațiune între Consiliul Local Hoghiz și Crescătorii de animale individuali din comuna Hoghiz pentru gestionarea și administrarea în comun a islazului comunal în suprafață de 1680 ha, precum și pentru efectuarea de demersuri necesare acordării sprijinului financiar pentru agricultură.
De menționat este faptul că documentul respectiv s-a încheiat fără a avea acordul vreunui crescător de animale sau al vreunui alt fermier.
În acest context, în perioada 2007 – 2012, inculpatul Ș.I., în calitate de primar al comunei Hoghiz, deși cunoștea modalitatea de adoptare a acelui document, a determinat o angajată a primăriei să depună la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente, printre care și acordul respectiv, în susținerea cererilor unice de sprijin pe suprafață.
Aceste demersuri au avut ca urmare obținerea de către Primăria Hoghiz a unor fonduri nerambursabile în valoare de 5.960.034 lei. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.965.421 lei.
În cauză s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de inculpatul Ș.I. în cadrul persoanelor juridice de drept privat și asupra sumelor de bani datorate acestora cu orice titlu, de către terțe persoane.
:: Sursa: www.pna.ro
10. DNA – Serviciul teritorial Constanța. Evaziune fiscală. Spălare de bani. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
D.C., la data faptelor administrator al unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– evaziune fiscală (2 fapte),
– spălare a banilor (3 fapte),
D.C., la data faptelor administrator al unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– evaziune fiscală (3 fapte),
– spălare a banilor (2 fapte),
B.I., la data faptei administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– evaziune fiscală,
– spălare a banilor,
T.R. și G. R-C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2007 – 2008, inculpații D.C., D.C. și B.I., în calitatățile menționate mai sus, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaților fiscale, au omis, cu intenție, să evidențieze în contabilitate atât operațiunile comerciale efectuate (achiziții și livrări de deșeuri feroase) cât și veniturile realizate în urma acestor activități.
Sumele astfel obținute au fost disimulate prin folosirea unor documente (borderouri fictive de achiziție deșeuri metalice) care aveau rolul de a crea aparența mincinoasă că sumele retrase din conturi aveau o destinație și o origine licită.
În realitate, sumele respective proveneau din fraudarea bugetului de stat ca urmare a neînregistrării în contabilitatea societăților pe care le administrau a operațiunilor comerciale și veniturilor realizate.
Cei trei oameni de afaceri au beneficiat de ajutorul inculpaților T.R. și G. R-C. care s-au implicat în mod direct în întregul mecanism infracțional (prin acte de achiziție a deșeurilor feroase, plata acestor mărfuri, retragerea sumelor de bani provenite din evaziune, procurarea documentelor financiar contabile pentru societățile presupus evazioniste, oferirea de indicații privind completarea și conținutul acestora etc).
Ca urmare a acestor demersuri a fost cauzat un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 19.938.692 lei, reprezentând impozit pe profit, impozit pe dividende și contribuție la fondul de mediu. În cauză Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) s-a constituit parte civilă cu suma totală de 21.246.297 lei.
:: Sursa: www.pna.ro
11. DNA – Serviciul teritorial Alba Iulia. Evaziune fiscală în formă continuată. Trimitere în judecată.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată a inculpatului J.A., aflat în stare de detenție, la data faptei administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada iunie – septembrie 2011, inculpatul J.A., în calitatea menționată mai sus, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaților fiscale, a omis, cu intenție, să evidențieze în contabilitate atât operațiunile comerciale efectuate (livrări de produse petroliere către 12 societăți comerciale) cât și veniturile realizate în urma acestor activități în valoare totală de 80.087.044 lei.
Ca urmare a acestui demers a fost cauzat un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 13.086.716 lei, reprezentând impozit pe profit (22. 630 lei) și TVA (13.064.086 lei). Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 56.348.689 lei.
:: Sursa: www.pna.ro
III. Activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
1. DIICOT – S. T. Timişoara. Înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi uz de fals. Percheziții
Procurorii DIICOT- S. T. Timişoara împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Timișoara au efectuat un număr de 10 percheziții domicilare într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, format din 6 suspecți, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi uz de fals.
S-a reținut faptul că, la sfârșitul anului 2015, perioadă în care se afla pe teritoriul Italiei,una dintre suspectele în cauză, a cunoscut o persoană de sex masculin, cetățean italian, despre care a realizat că avea disponibilități financiare ridicate, acesta fiind interesat să investească, în scopul obținerii de profit. Ca atare, suspecta i-a prezentat oportunitatea de a face anumite investiții financiare în România, cei doi păstrând legătura și după întoarcerea suspectei în țară.
Realizând că putea profita de naivitatea persoanei vătămate dar și faptul că, pentru a-l determina pe acesta să le vireze sume semnificative de bani, avea nevoie de sprijinul mai multor persoane, în anul 2016, suspecta împreună cu un alt suspect, concubinul său, au luat inițiativa constituirii unui grup infracțional, în care le-au cooptat și pe alte trei suspecte.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că suspecții au premeditat cu minuțiozitate activitatea infracțională, inventând o serie de situatii și fapte mincinoase, prezentate persoanei vătămate ca fiind reale, scop în care au conceput și folosit mai multe documente falsificate, menite să-i întărească convingerea persoanei vătămate referitor la realitatea demersurilor imobiliare pe care intenționau să i le propună, doar în scop de fraudare.
Pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, suspecții au stabilit rolurile care le reveneau în cadrul grupului, astfel că, în perioada martie 2016 – decembrie 2017, sub o identitate fictivă, suspecta în cauză a demarat discuțiile cu persoana vătămată, inducând-o în eroare, prin prezentarea mai multor situații nereale, care au determinat-o pe aceasta să vireze pe numele membrilor grupării suma totală de 608.655 euro.
Astfel, la începutul anului 2016, suspecta a demarat contactele cu persoana vătămată, încercând mai întâi să se asigure de solvabilitatea acesteia și de disponibilitatea sa de a-i vira diferite sume de bani, sub diferite pretexte. Ca atare, suspecta i-a relatat persoanei vătămate faptul că se afla într-o mare dificultate financiară, deoarece trebuia să achite urgent terenul aferent casei în care locuieşte din România, în municipiul Arad şi care aparţine mamei sale, întrucât primăria urma să demareze procedurile de evacuare a familiei sale pentru neplata în întregime a terenului aferent casei.
Astfel, persoana vătămată a procedat la transferarea sumei de aproximativ 20.000 euro, atât din contul personal cât şi prin servicii de transfer rapid de bani, iar la indicaţiile suspectei, sub pretextul că deţine o carte de identitate expirată, aceasta i-a solicitat persoanei vătămate ca suma respectivă să fie virată pe numele celor alte două suspecte în cauză.
Ulterior, asigurându-se de disponibilitatea financiară a persoanei vătămate și cunoscând dorința acesteia de a investi în domeniul imobiliar, suspecta i-a prezentat acesteia prima “oportunitate de investiţie imobiliară”
În acest sens, suspecta i-a prezentat, în mod fictiv, faptul că a identificat ca fiind de vânzare un imobil în municipiul Arad, la o adresă inexistentă în realitate, a cărui valoare cerută de proprietarii – vânzători era în sumă de 65.000 euro, dar care a fost negociat de către aceasta până la suma de 50.000 de euro.
Suspecta a prezentat faptul că, imobilul în cauză, care urma să fie cumpărat pe numele său, necesita renovări imediate, iar costurile acestora se ridicau la aproximativ 60.000 euro. Ulterior, după renovare, imobilul în cauză ar fi valorat 250.000 euro, sumă care, dupa revânzarea acestuia, suspecta s-a angajat că îi va reveni persoanei vătămate, fapt ceea ce nu s-a intamplat.
Astfel, în perioada martie 2016 – decembrie 2017, peroana vătămată a transferat suspectei, în mai multe conturi bancare aparţinând unor alţi membri ai grupării infracţionale, suma cumulată de peste 110.000 euro. Sumele au fost transferate către un alt membru al grupului infractional, care a aderat la grupare în cursul anului 2016, cu scopul bine definit de a efectua transferurile şi retragerile de sume de bani transmise de către persoana vătămată.
Pentru a-și duce la îndeplinire rezoluția infracțională, suspecta i-a transmis persoanei vătămate, prin intermediul unei aplicaţii, mai multe fotografii, care reprezentau așa-zisul imobil care merita să fie cumpărat în vederea renovării și revânzării la un preț de cinci ori mai mare.
Ulterior, pentru a da credibilitate și mai mare situației nereale pe care i-a prezentat-o persoanei vătămate, periodic, pe tot parcursul anului 2017, suspecta i-a trimis cetățeanului italian, prin aceeaşi aplicaţie, mai multe fotografii reprezentând muncitori care efectuează diverse lucrări de renovare. Respectivele fotografii, care atestau diverse stadii ale lucrărilor au avut drept efect câștigarea încrederii părții vătămate că investiția sa chiar s-a realizat și lucrările sunt în plină desfășurare.
Tot pentru câştigarea încrederii persoanei vătămate, suspecta i-a transmis acesteia mai multe fotografii reprezentând contracte de vânzare-cumpărare atât între părţi, cât şi aşa-zis autentificate notarial, care atestau achiziţia imobilul descris anterior. În fapt aceste documente erau falsificate, fiind întocmite lapidar, conţinând mai multe greşeli de ortografie, gramaticale şi neavând nicio formă de înregistrare sau autentificare în cuprinsul acestora.
Într-o altă etapă, folosindu-se de mai multe persoane cu calități fictive (notar public avocat), suspecta a reuşit să–l inducă în eroare pe cetăţeanul italian cu privire la faptul că nu a putut efectua vânzarea imobilului aşa-zis achiziţionat şi renovat anterior întrucât a contractat un împrumut de 25.000 euro, instituind ipotecă pe imobil şi încă o sumă de 15.000 de euro pe care a obţinut-o de la o altă persoană, pentru care a lăsat garanţie cartea sa de identitate.
Respectivele sume de bani, prezentate fictiv ca şi împrumuturi, au fost transmise ulterior suspectei de către persoana vătămată, în vederea achitării tuturor datoriilor şi radierii aşa-zisei ipoteci, pentru a se putea perfecta vânzarea imobilului şi pentru a putea fi recuperate astfel sumele de bani.
În realitate întreaga stare de fapt de mai sus privind achiziţionarea, renovarea, ipotecarea, ridicarea ipotecii şi revânzarea acelui imobil a avut un caracter fictiv, fiind inventată şi prezentată persoanei vătămate ca fiind reală, cu un singur scop, acela de a o determina să trimită sume de bani către membrii grupării.
După epuizarea acestui scenariu, suspecta, folosindu-se de datele şi informaţiile nereale prezentate în prima etapă a înşelăciunii, a reuşit să-şi continue planul elaborat şi i-a prezentat persoanei vătămate o altă situaţie nereală, cu scopul de a-l determina să trimită sume de bani către membrii grupării.
Astfel, suspecta i-a comunicat persoanei vătămate faptul că, în trecut, a avut un proces cu “Primaria Arad”, privind unele taxe pentru un teren aferent casei mamei sale, iar la acel moment mai există un proces pe rol cu “Primaria Bucureşti”, faţă de care are de achitat suma de 74.000 euro,după stingerea datoriei putând vinde atât imobilul renovat (investiţia imobiliară prezentată anterior), cât şi casa mamei sale, primind pe amândouă suma de 750.000 euro.
În acest sens, suspecta i-a transmis persoanei vătămate, prin intermediul unei aplicaţii, înscrisuri cu titlul de somaţii primite de la Primaria Bucureşti, dintre care într-unul dintre ele era somată să plătească suma de 74.000 euro, cele două documente fiind nedatate, redactate lapidar, cu greşeli gramaticale şi de exprimare, fără a cuprinde toate elementele unui înscris oficial emis de primării.
De asemenea, suspecta i-a prezentat persoanei vătămate şi un înscris intitulat “act terminat cabinet avocat xxx”, constând într-o filă A4 redactată tehnograf, în care era menţionată pretinsa sumă de 74.000 euro pe care suspecta o avea de plată pentru acel imobil. Pentru a determina persoana vătămată să trimită această sumă de bani, suspecta i-a comunicat cetăţeanului italian faptul că a identificat deja un cumpărător pentru imobilul mamei sale, trimiţându-i în acest sens o aşa zisă promisiune de vânzare-cumpărare constând într-o filă A4 tehnoredactată pe trei rânduri : “cumparatorul xxx / contractul de cumparare vanzarea, va avea loc dupa achitarea sumei, de 74.000,00 euro.”
Pentru a determina persoana vătămată să trimită suma de 74.000 euro necesară pentru rezolvarea situaţiei juridice a terenului, suspecta a prezentat faptul că bunica sa a construit, în urmă cu 50 de ani, o casă pe un teren luat în concesiune de la statul român, achitând doar o parte foarte mică din valoarea terenului, iar in urma verificărilor efectuate prin intermediul unui notar, valoarea terenului ar fi mult mai mare, de aproximativ 500.000 euro, deoarece prin acea zona urmează sa se construiască autostrada.
În vederea susţinerii acestei stări de fapt evident falsă, suspecta i-a trimis persoanei vătămate, prin intermediul unei aplicaţii, un mesaj video, cu o straduță care se termina într-un câmp, indicându-i acesteia faptul că, terenul aflat în continuarea închiderii străduţei, ar fi pretinsul teren deosebit de valoros prezentat. Pentru a întări cele prezentate, suspecta l-a pus în legatură telefonică pe cetăţeanul italian cu un bărbat care s-a recomandat a fi avocatul societăţii care urma sa construiască autostrada. În comunicarea purtată, bărbatul respectiv i-a confirmat părţii vătămate cele prezentate de către suspectă.
Discuţiile pe tema achitării sumei de 74.000 de euro au continuat până în prezent, persoana vătămată primind constant de la suspectă mesaje tip SMS şi conversaţii prin intermediul unor aplicaţii, cu privire la această aşa-zisă afacere cu compania de autostrăzi.
:: Sursa: www.diicot.ro
2. DIICOT – S.T. Oradea. Trafic de droguri de risc și mare risc. Percheziții.
Procurorii D.I.I.C.O.T. – S. T. Oradea împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea au efectuat două percheziții pe raza municipiului Marghita,la domiciliul şi reşedinţa inculpatului A. Z. L., în vârstă de 40 de ani, ocazie cu care au fost găsite şi ridicate 366 de pastile de ecstasy, 622 de comprimate cu amfetamină, 80 de grame de canabis, 28,8 de grame de rezină de canabis, un cântar de precizie, 4 telefoane mobile, 31.540 de lei, precum și 58.900 de țigarete nemarcate legal, în valoare de aproximativ 30.000 de lei.
Inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Bihor cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc și mare risc.
:: Sursa: www.diicot.ro
3. DIICOT – Biroul Teritorial Mehedinți. Constituire a unui grup infracțional organizat şi contrabandă. Reținere.
Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Mehedinți au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpatului B. M., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat şi contrabandă.
În fapt s-a reţinut că, începând cu anul 2019, inculpatul B. M. împreună cu inculpaţii J. L., L. V., precum şi cu alte persoane, s-au constituit într-un grup infracţional organizat, care a acționat în mod coordonat în scopul săvârșirii unor infracțiuni din sfera contrabandei cu produse accizabile, respectiv ţigări nemarcate sau marcate necorespunzător.
La data de 03.06.2019, cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate în cauză, în garajul locuinţei inculpatului B. M. de pe raza localităţii Vicovu de Sus, judeţul Suceava, a fost găsită şi ridicată cantitatea de 26.658 pachete de ţigări nemarcate, (533.160 de ţigarete), cunoscând că acestea provin din contrabandă.
:: Sursa: www.diicot.ro
4. DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea. Efectuare de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive. Percheziții.
Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea au efectuat un număr de 10 percheziţii domiciliare pe raza județului Bihor, la domiciliul şi reşedinţele membrilor unei grupări infracționale, cu vârste cuprinse între 15 și 72 de ani, specializate în săvârșirea infracțiunii de efectuare de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare s-au descoperit însemnate cantităţi de materie vegetală psihoactivă ambalată atât în doze destinate vânzării către consumatorii finali cât şi în pungi, destinate aprovizionării dealerilor ce acţionau la nivel de vânzare către consumatori, substanţă sub formă de cristale (pentru prizat), pastille extasy şi sume de bani provenite din această activitate infracţională.
De asemenea, au fost descoperite recipise care dovedesc achiziţionarea de bitcoin, cu care se achiziţionau de pe internet psihoactivele.
Astfel, s-au descoperit şi ridicat 234 grame materie vegetală psihoactivă, 33 doze conţinând materie vegetală psihoactivă, 26pastile extasy, 4,15 cristale psihoactive și suma de 1.480 lei, provenită din activitatea infracţională.
:: Sursa: www.diicot.ro
5. DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi. Determinarea la practicarea prostituţiei. Documentare activitate infracțională.
Serviciul Teritorial Iaşi împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi au documentat activitatea infracţională a unui grup infracţional organizat, constituit din cetăţeni români care a acţionat pe linia traficului de persoane şi de minori, respectiv exploatarea unor tinere minore şi majore, prin determinarea la practicarea prostituţiei, pe plan local în municipiul Paşcani, cât şi în Italia, localitatea Bergamo.
În fapt, s-a reţinut că membrii grupului infracţional organizat au racolat în mod direct sau prin intermediul altor persoane, tinere minore şi majore pe care, sub pretextul unor relaţii de prietenie și asigurarea unui loc de muncă stabil în Italia, le-a determinat să accepte să efectueze deplasări în localitatea Bergamo, Italia, unde erau preluate, le era îngrădită libertatea de mişcare şi de comunicare prin confirscarea actului de identitate şi a telefonului, prin constrângere psihică şi ameninţări cu acte de violenţă extremă (mutilări ale feţei), dar şi acgresiuni de natură sexuală şi fizică, fiind determinate ulterior să practice prostituţia.
Iniţial, unele victime au fost determinate să practice prostituţia pe raza municipiului Paşcani, ulterior fiind transferate în localitatea Bergamo din Italia, unde s-a continuat şi se continuă exploatarea acestora la stradă.
S-a reţinut faptul că victimele proveneau de regulă din mediul rural, majoritatea din municipiul Paşcani şi localităţile limitrofe, cu un nivel redus de educaţie, cu o situaţie familială şi materială precară, unele dintre acestea fiind instituţionalizate în centre de plasament.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că grupul infracţional a acţionat începând cu anul 2008, ceea ce a permis consolidarea poziţiei liderilor pe plan local cât şi constituirea unei reţele solide specializată în racolarea, transport, cazarea şi exploatarea victimelor.
Astfel, a rezultat că liderii grupării deţin supremaţia asupra unor segmente de stradă din zona Ghisalba şi Calcinate, la periferia oraşului Bergamo, unde victimele practică prostituţia, încasează zilnic taxa de „post” de la fiecare victimă în parte direct sau de la membrii grupării care deţin control asupra victimelor, aproximativ 100 – 150 euro pentru fiecare „post”.
În vederea realizării documentării activităţilor infracţionale, a fost încheiat un Acord cu privire la constituirea unei echipe comune de anchetă cu autorităţile judciare din Italia, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Brescia (Biroul districtual de luptă împotriva mafiei).
În cadrul cercetărilor a rezultat faptul că, în perioada 2016 – 2019, unitatea de carabinieri din regiunea Bergamo a depistat şi legitimat un număr mai mare de tinere în timp ce practicau prostituţia la stradă, mare parte a acestora având domiciliul în municipiul Paşcani sau localităţile limitrofe.
În cadrul operaţiunilor de supraveghere, desfășurate de către autoritățile judiciare italiene, a rezultat faptul că liderul grupării coordonează din Italia şi o afacere în Iaşi – Paşcani prin care realizează acte de cămătărie şi investeşte sume de bani, presupuse a proveni din afaceri ilegale desfăşurate pe teritoriul statului italian, prin achiziţionarea de imobile şi terenuri în România.
Raportat la activitatea infracțională desfășurată de către liderul grupului a rezultat faptul că acesta intermediază asigurarea cazării victimelor în apartamentele închiriate, deţine controlul asupra celorlalţi membri ai grupării, îi coordonează şi îi menţine într-o stare de dependenţă, prin furnizarea contra cost de droguri, autoturisme, închirierea unor locuinţe, pentru care aceştia achită sume mari de bani proveniţi din actele de prostituţie ale victimelor.
În urma acțiunii, 5 victime aflate în Italia au fost salvate din mâna traficanților și a fost prevenită exploatarea unei tinere recrutate și transportate deja în Bergamo.
Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate pe teritoriul Italiei, au fost arestate 7 persoane, dintre care 6 cetățeni români și un cetățean albanez.
La data de 04.06.2019, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpatei F. M., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.
La data de 05.06.2019, inculpata F.M. a fost prezentată Tribunalului Iași cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, iar prin încheierea de şedinţă instanţa de judecată a admis cererea formulată de către procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iaşi.
:: Sursa: www.diicot.ro
6. DIICOT – Structura Centrală. Operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, acces ilegal la sisteme informatice, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și spălare de bani. Percheziții.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu polițiștii de combatere a criminalității organizate au efectuat, simultan cu omologii englezi, un număr de 22 de percheziții domiciliare, 6 în România, pe raza județelor Bacău și Constanța, și 16 în Marea Britanie, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, constituit în scopul săvârșirii infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, acces ilegal la sisteme informatice, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și spălare de bani.
Activităţile au fost integrate acțiunii comune executate în parteneriat cu autorităţile judiciare competente britanice (British Transport Police), în executarea unui Acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă, în baza căruia au fost efectuate simultan mai multe activități procedurale pe teritoriul ambelor state. Obiectivul echipei comune de anchetă (Joint Investigation Team) fiind acela de a obține și de a face schimb de informații și probe și de a folosi probele adunate în scopul urmăririi penale, indisponibilizării si confiscării produselor infracțiunii în România și / sau în Regatul Unit.
În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada octombrie 2017 – mai 2019, a fost constituit un grup infracțional organizat din cetățeni români și străini, care au acționat în mod coordonat, în ceea privește contrafacerea instrumentelor electronice de călătorie.
S-a reținut faptul că membrii grupării au deținut dispozitive și programe informatice, cu ajutorul cărora prin copierea datelor electronice înscrise pe banda magnetică a instrumentelor electronice de călătorie pentru transport public pe rețeaua de căi ferate și metrou în Londra, U.K., și prin rescrierea acelorași date cu ajutorul programelor și echipamentelor informatice au reușit multiplicarea în mod fraudulos a acestora, în scopul obținerii unor importante sume de bani.
În urma cercetărilor efectuate în cauză precum și din actele de urmărire penală s-a stabilit că membrii grupării au organizat și dezvoltat într-un alt palier o rețea de distribuție a instrumentelor electronice de călătorie pentru transport public pe rețeaua de căi ferate și metrou în Londra, U.K., urmărind punerea în circulație a unui număr cât mai mare de astfel de instrumente de plată, în scopul obținerii de profituri mari.
O parte din banii astfel obținuți au fost transferați în România prin diverse servicii bancare, dar si prin intermediul unor persoane de încredere care s-au deplasat din Londra, U.K., în România. Cu aceste sume de bani membrii grupării au achiziționat, plătind cu numerer, în România mai multe bunuri mobile și imobile.
În urma efectuării perchezițiilor domiciliare din țara noastră, au fost ridicate sume de bani, o persoană fiind condusă la audieri.
:: Sursa: www.diicot.ro
