ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Construcții edificate fără autorizație – efectele RIL admis prin Decizia nr. 13/2019 a ÎCCJ
07.06.2019 | Cristina TICU JIANU


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice
Cristina Tincu Jianu

Cristina Tincu Jianu

Prin Decizia nr. 13/2019 publicata in M.O. nr. 440 din 3 iunie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti vizand „interpretarea dispozitiilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul daca acestea constituie sau nu un impediment legal la dobandirea dreptului de proprietate asupra constructiei prin efectul accesiunii imobiliare artificiale”.

Prin aceasta decizie, se pun in acord o parte dintre normele generale cu normele speciale – cele de natura tehnica – cu privire la situatia constructiilor realizate fara autorizatie de catre un constructor pe terenul al carui proprietar este.

Decizia nr. 13/2019 a I.C.C.J. retine intre argumentele de admitere, ca institutia accesiunii imobiliare artificiale, atat in reglementarea veche (art. 493 din Codul civil din 1864) cat si in cea actuala (art. 580 din actualul Cod civil), se aplica altor ipoteze decat celei potrivit careia proprietarul terenului edifica o constructie pe terenul sau.

Mai exact, se arata ca pentru a opera accesiunea, se impune ca bunurile (adica terenul si constructia) care sunt cuprinse in aceasta operatiune materiala sa apartina unor proprietari diferiti, deci accesiunea imobiliara artificiala nu se aplica ipotezei in care ambele bunuri apartin aceluiasi proprietar.

Decizia nr. 13/2019 a I.C.C.J. stabileste ca “Lipsa autorizatiei de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum si lipsa procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor constituie impedimente pentru recunoasterea pe cale judiciara, in cadrul actiunii in constatare, a dreptului de proprietate asupra unei constructii realizate de catre proprietarul terenului, cu materiale proprii.”

Totodata, prin decizia luata, I.C.C.J. identifica doua solutii remediu in legislatia in vigoare (ambele straine de procedura judiciara) cu privire la constructiile edificate fara autorizatie, in functie de momentul edificarii acestora, dupa cum urmeaza:

– Dreptul de proprietate al constructiilor realizate inainte de data de 01.08.2001 (data intrarii in vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991) se poate intabula in Cartea Funciara de catre proprietarul terenului si in lipsa autorizatiei de construire, doar in baza certificatului de atestare fiscala si a documentatiei cadastrale.

– Pentru constructiile edificate dupa data de 01.08.2001 fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea acesteia si pentru care nu a fost efectuata receptia lucrarilor, se poate intabula dreptul de proprietate al acestora in Cartea Funciara (practic, pentru ca o constructie sa intre in circuitul civil si pentru ca proprietarul sa-si poata exercita si dreptul de dispozitie) doar dupa parcurgerea procedurii administrative de intrare in legalitate cu privire la constructia realizata pe terenul sau, permisa de Legea nr. 50/1991.

Practic, constructorul urmeaza sa solicite un certificat de urbanism, sa verifice in ce masura constructia edificata deja indeplineste conditiile urbanistice actuale, sa obtina o expertiza tehnica a intregii constructii pentru a verifica daca lucrarea indeplineste conditiile de siguranta in constructii, si eventual, sa ia masuri (sa modifice) pentru a le indeplini, iar ulterior, sa obtina autorizatia de construire si actele subsecvente (proces verbal care constata finalizarea).

In concluzie, Decizia nr. 13/2019 a I.C.C.J. prin interpretarea coroborata a normelor care reglementeaza acest sector, pare sa fi acordat prevalenta normelor speciale, de natura tehnica (cerintelor de autorizare ale constructiei), in detrimentul normei generale, care reglementeaza doar aspectele legate de patrimoniu (Codul Civil).

Rezulta de aici ca, chiar daca pana la aceasta data a fost uzitata pe scara larga solutia judiciara a proceselor de accesiune imobiliara atificiala si pentru ipotezele in care proprietarul constructiei era si proprietarul terenului, dupa aceasta decizie, probabil ca practica se va ralia, si pe cale de consecinta, vor inceta astfel de demersuri judiciare ale caror solutii sunt previzibile.

In atare conditii, este necesar totusi sa se identifice fie si solutii tranzitorii (pana la obtinerea autorizatiilor de construire si a actelor administrative subsecvente), pentru rezolvarea incertitudii aspectelor patrimoniale ale bunului.

Astfel, indiferent de calificarea juridica a bunului in discutie, adica daca este o constructie edificata cu sau fara autorizatie emisa in temeiul Legii nr. 50/1991, aceasta are o existenta materiala (fizica) de necontestat (in multe cazuri fiind inregistrata in contabilitatea societatilor potrivit reglementarilor legale, de expemplu, ca investitii in curs de realizare), si implicit are o valoare economica, astfel incat este necesar a se stabili printr-un titlu (de orice natura) in patrimoniul cui se afla bunul respectiv.

Interesul in obtinerea unui titlu care sa constate existenta unui drept de proprietate asupra unui bun in patrimoniul constructorului este evident ca se mentine, chiar daca suntem in prezenta unui transfer de proprietate de la un bun la altul (de expemplu de la materialele de constructie la constructia realizata), si nu dintr-un patrimoniu in altul (deoarece patrimoniul in care se afla bunul apartine unei singure persoane).

Astfel, dincolo de faptul ca orice demers judiciar devine inutil, cata vreme reclamantul ar avea o autorizatie de constructie, aspect retinut chiar in Decizia nr. 13/2019 a I.C.C.J., urmeaza ca practica judiciara sa stabileasca care mai este aplicabilitatea de aici inainte (de la data de 03.09.2019) a accesiunii imobiliare artificiale (art. 493 din Codul civil din 1864, art. 580 din actualul Cod civil), chiar daca se va aplica doar pentru ipoteza in care cele doua bunuri (terenul si constructia) apartin unor proprietari diferiti, nu si ipotezei in care ambele bunuri apartin aceluiasi proprietar.

Potrivit argumentelor retinute in Decizia nr. 13/2019 a I.C.C.J. ar trebui aplicata in mod similar indeplinirea conditiei de a obtine autorizatia de construire si procesul verbal care confirma finalizarea constructiei cu respectarea conditiei de autorizare, si ipotezelor in care bunurile apartin unor proprietari diferiti, intrucat aceasta obligatie legala subzista si in cazul acelora, normele tehnice neputand fi aplicate in mod discriminatoriu (in functie de cine este proprietarul constructiei).

Totodata, ca efect al interpretarii date prin aceasta decizie, practic se constata existenta unor noi sanctiuni la cele stabilite prin Legea nr. 50/1991, adica la sanctiunea amenzii si a masurii prin care se dispune intrarea in legalitate a constructiei edificate fara autorizatie, se mai adauga si imposibilitatea proprietarului constructiei de a-si face opozabil dreptul de proprietate asupra bunului (chiar daca existenta sa este de necontestat) si implicit, lipsirea de dreptul de dispozitie al proprietarului asupra constructiei, cel putin tranzitoriu, pana la indeplinirea conditiilor prevazute de Legea nr. 50/1991.

Asadar, probabil ca accesiunea imobiliara artificiala, ca mod de dobandire a proprietatii, chiar daca este prevazuta in Codul Civil actual- 2009 (art. 579) va deveni o norma desueta.

In concluzie, aspectele retinute in Decizia nr. 13/2019 a I.C.C.J. aduc efecte importante in piata imobiliara, atat in ceea ce priveste constructiile deja edificate sau a celor ce se vor edifica fara autorizatie de constructie, precum si in privinta celor pentru care, din motive diverse, nu se finalizeaza procedura de receptie finala.

Avocat Cristina Ticu Jianu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate