Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Dreptul muncii Dreptul securității sociale Dreptul Uniunii Europene Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Noutăți legislative

Avizul CESE ref. „Pentru o directivă-cadru europeană privind venitul minim”

10 iunie 2019 | Elena ALBU
Elena Albu

Elena Albu

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C 190/1 din 5 iunie 2019 a fost publicat Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Pentru o directivă-cadru europeană privind venitul minim”.

Dezbaterea referitoare la adoptarea unui venit minim la nivel european are loc în contextul unei crize sociale care, în pofida unei anumite redresări economice, persistă și induce o excluziune masivă. Conform ultimelor cifre ale Eurostat, „112,9 milioane de persoane, adică 22,5 % din populație, erau amenințate în Uniunea Europeană (UE) de sărăcie sau de excluziune socială. Aceasta înseamnă că aceste persoane se aflau în cel puțin una din următoarele trei situații: amenințate de sărăcie după transferurile sociale (sărăcie monetară), în situație de lipsuri materiale severe sau trăind în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii. După trei ani consecutivi de agravare, între 2009 și 2012, când a atins aproape 25 %, procentul persoanelor amenințate de sărăcie sau de excluziune socială în UE a scăzut în mod constant, pentru a ajunge la 22,5 % anul trecut, cu alte cuvinte cu 1,2 % sub nivelul de referință din 2008 și cu 1 % sub nivelul din 2016.
Din păcate, din perspectiva temei acestui aviz (un venit minim decent pentru persoanele aflate în situație de sărăcie și de sărăcie extremă), rata șomajului de lungă durată a crescut de la 2,9 % în 2009 (anul de referință în momentul adoptării Strategiei Europa 2020) la 3,4 % în 2017, numărul lucrătorilor săraci din zona euro crescând de la 7,6 % în 2006 la 9,5 % în 2016 [iar în UE 28 numărul lor crescând de la 8,3 % în 2010 (primul an cu date disponibile), la 9,6 %].
Această situație îi afectează, în special, pe tineri. În 2016, în UE existau mai mult de 6,3 milioane de tineri (cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani) care nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare (NEET). Deși a fost redusă cu mai mult de 23 % în 2013, ajungând la mai puțin de 19 % în 2016, rata șomajului în rândul tinerilor rămâne foarte ridicată la nivelul UE (peste 40 % în mai multe țări). Șomajul de lungă durată înregistrează, în continuare, niveluri record în rândul tinerilor. Rata șomajului în rândul tinerilor reprezintă mai mult de dublul ratei generale a șomajului (aproximativ 19 % față de 9 % în 2016) și ascunde mari disparități între țări: mai mult de 30 de puncte procentuale separă astfel statul membru cu rata cea mai scăzută, și anume Germania (7 %), de statele membre cu cele mai ridicate niveluri, adică Grecia (47 %) și Spania (44 %).
În plus, această situație de excluziune masivă și de sărăcie îi afectează în special pe copii. Potrivit Eurostat, 26 de milioane de copii europeni trăiesc în sărăcie și sunt afectați de excluziune. Aceștia reprezintă 27 % din populația UE cu vârste mai mici de 18 ani. Acești copii trăiesc în familii sărace, uneori monoparentale, sau chiar în familii de lucrători săraci, în situații de izolare socială și de sărăcie din care le este foarte greu să iasă. După cum subliniază Parlamentul European în Rezoluția sa din 20 decembrie 2010, „femeile reprezintă un segment important al populației amenințate de sărăcie, aceasta datorită șomajului, a responsabilităților de îngrijire nepartajate, a locurilor de muncă precare și slab remunerate, a discriminărilor salariale și a pensiilor mai mici”.
În această situație, nu putem decât să constatăm cât de importante sunt amortizoarele sociale, existente în numeroase țări ale UE și care au permis evitarea unui număr și mai mare de situații dramatice în cadrul crizei, dar aceste amortizoare au limite și nu pot face față într-o situație permanentă de criză socială. Prin urmare, este esențială redresarea economică prin crearea de locuri de muncă, iar venitul minim devine un instrument pentru integrarea/reintegrarea în muncă a persoanelor excluse. De altfel, țările care dispun de sisteme de venituri minime decente au o mai bună capacitate de rezistență la efectele negative ale crizei și de reducere a inegalităților care subminează coeziunea socială. Există semne încurajatoare în ceea ce privește redresarea economică, însă această redresare este încă fragilă și s-a produs pe baza inegalităților în creștere. Prin urmare, dezbaterea cu privire la stabilirea unui venit minim decent în Europa este foarte pertinentă în această perioadă.Deocamdată, textele Uniunii și angajamentele asumate, precum Strategia Europa 2020, adoptată în iunie 2010, care viza reducerea cu 20 de milioane (sic) a numărului persoanelor amenințate de sărăcie, nu au dat rezultatele așteptate. Dat fiind că aplicarea principiului subsidiarității, având ca instrument unic metoda deschisă de coordonare (MDC), nu a dat rezultatele scontate, această metodă trebuie să fie completată de un instrument la nivelul UE. Sistemele de asigurare a unui venit minim decent sunt atât în beneficiul persoanelor aflate în nevoie, cât și al întregii societăți. Astfel de sisteme garantează menținerea în activitate în cadrul societății a persoanelor care au nevoie de acest lucru, ajută aceste persoane să reia legătura cu piața muncii și le permit să ducă o viață demnă. Veniturile minime decente sunt indispensabile în vederea creării unei societăți mai egalitare, constituie baza reală a protecției sociale și asigură coeziunea socială, care este favorabilă întregii societăți.
Sistemele de venit minim nu reprezintă decât un procent redus din cheltuielile sociale, însă prezintă un randament considerabil al investițiilor, în timp ce lipsa investițiilor are consecințe foarte negative asupra indivizilor și implică costuri ridicate pe termen lung. Ele formează un ansamblu de stimuli eficienți, având în vedere că banii cheltuiți intră imediat în economie, adesea în sectoarele care sunt cele mai afectate de criză. Datorită interacțiunii dintre veniturile minime și salariul minim, ele contribuie, de asemenea, la garantarea unor salarii decente și la prevenirea creșterii numărului de lucrători săraci.

Consilier juridic Elena Albu

Citeşte mai mult despre , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership