Dumnezeii și diavolii Constituției
11 iunie 2019 | Vladimir Adrian COSTEA
Vladimir-Adrian Costea
Evoluția evenimentelor din Republica Moldova ne oferă, încă o dată, imaginea izbitoare a limitelor cadrului constituțional, care nu este slăbit doar ca urmare a derapajelor constituționale întreprinse de către autorități, ci este (re)construit, într-un mod autoritar, de către o mână de oameni. După deliberări, judecătorii de la Curtea Constituțională stabilesc și impun calea de urmat, fără a exista posibilitatea supunerii deciziei unei căi de atac. Din acest motiv, chiar și atunci când judecătorii Curții încalcă cadrul constituțional, impunând o nouă regulă, nu există un mecanism care să sancționeze derapajele constituționale pe care însăși gardienii Constituției le săvârșesc.
Rolul de judecător al Curții le oferă, în același timp, posibilitatea de a inova și de a stabili noi norme constituționale, comportându-se precum niște dumnezei și diavoli ai Constituției. Singura sancțiune la care judecătorii se expun este aceea de a nu mai fi desemnați pentru un alt mandat de judecător al Curții, însă în timpul exercitării mandatului, gândirea și decizia lor acționează asemenea unei voinței divine: după bunul plac.
Raportându-ne la puterea absolută de care dispun, discuția privind desemnarea judecătorilor devine una mult mai sensibilă, având în vedere că numirile eminamente pe criterii politice denaturează vocația Curții Constituționale. Relațiile dintre judecători și mediul politic influențează, de cele mai multe ori, modul în care sunt soluționate conflictele juridice de natură constituțională dintre autorități.
Aplicat: Diovolii și jucăria Constituției Republicii Moldova. Erori de interpretare în jurisprudența Curții Constituționale
1) Calcularea eronată a termenului de 3 luni
Termenul de 3 luni (prevăzut de Constituție la art. 85 alin. (1) nu este de 90 de zile. Termenul începe să se scurgă de la data confirmării de către Curte a rezultatului alegerilor parlamentare (9 martie). Curtea a calculat termenul la 90 de zile, stabilind că acesta se împlinește la data de 7 iunie, inclusiv. Deși lunile martie și mai au avut însă 31 de zile, însă două zile au fost pierdute pe drum la numerotarea făcută de judecătorii Curții. Data de 9 iunie, inclusiv, este data corectă la care termenul de 3 luni se împlinește.
2) În Constituție scrie “poate”, dar Curtea a citit “trebuie”
Art. 85 alin. (1) din Constituție prevede că “Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul”. Prin Decizia de inadmisibilitatea din 7 iunie 2019, Curtea a interpretat acest “poate” prin “trebuie”. La punctul 12 din Decizie, Curtea a interpretat că dizolvarea Parlamentului reprezintă singura soluție pentru a ieși din conflictul dintre autorități (de fapt, dintre Președintele care face propuneri și Parlamentul care le respinge). Pentru a nu permite accentuarea crizei, Președintele nu are altă soluție decât cea a dizolvării Parlamentului. Pe lângă faptul că există o interpretare care depășește cadrul constituțional, Curtea impunând o nouă normă constituțională care înlocuiește o prevedere din Constituție, paradoxul este că Președintele trebuie să dizolve Parlamentul pentru a nu permite menținerea conflictului, chiar dacă acest conflict nu mai există.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
