Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Servicii JURIDICE.ro
Evenimente juridice

Citeşte mai mult: Dreptul muncii, Flux informații, Jurisprudența ÎCCJ-DCD, SELECTED

ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

11 iunie 2019 | Andrei PAP
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019 a fost publicată Decizia nr. 10/2019 privind examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 897/118/2018.

I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin încheierea dată în Dosarul nr. 897/118/2018, la data de 22 octombrie 2018, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă pentru acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), la stabilirea îndeplinirii condițiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcția de judecător și procuror, conform prevederilor art. 4 lit. d) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 (Normele metodologice) sau poate fi avută în vedere în acest scop și vechimea în alte funcții de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (1), astfel cum a fost interpretat prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 26 din 21 septembrie 2015, art. 82 alin. (2) și art. 86 din Legea nr. 303/2004”.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

118. Cu referire la chestiunea de drept care necesită pronunțarea unei hotărâri prealabile, în limitele expuse la analiza condițiilor de admisibilitate, se constată că problema de drept este următoarea: „Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, la stabilirea îndeplinirii condițiilor de vechime (…) poate fi avută în vedere în acest scop și vechimea în alte funcții de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (1), astfel cum a fost interpretat prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 26 din 21 septembrie 2015 (…)?”

119. Art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, aplicabil persoanelor care la momentul solicitării acordării pensiei de serviciu nu mai sunt în funcție, prevede că: „Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.” Așa cum s-a arătat și la paragraful 64 din prezenta decizie, prin Legea nr. 242/2018 a fost adăugată la art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 în categoria funcțiilor utile cea de notar de stat, înlăturată însă ulterior prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019.

120. Caracterul neclar al reglementării vizează, în circumstanțele particulare ale speței, așa cum rezultă din sesizare, interpretarea sintagmei „condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 303/2004”, în sensul dacă această trimitere vizează exclusiv perioada de 25 de ani sau vizează textul în integralitatea lui, cuprinzând și funcțiile asimilate celor de judecător și procuror care pot fi luate în considerare la calculul vechimii.

121. În contextul pronunțării Deciziei nr. 26 din 21 septembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a solicitat ca, prin hotărârea prealabilă, să se statueze cu privire la posibilitatea includerii în calculul vechimii prevăzute de art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 a perioadelor în care persoana îndreptățită la acordarea pensiei de serviciu a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

122. Cu alte cuvinte, dacă, potrivit dezlegării date prin decizia mai sus menționată, în calculul vechimii de 25 de ani se au în vedere perioadele desfășurate de beneficiarii pensiei de serviciu în activitățile și funcțiile conexe celor de judecător și procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) și alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum și în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, se poate considera că, și în cazul în care pensia de serviciu se solicită în condițiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, poate fi valorificată perioada în care solicitantul a desfășurat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, dată fiind trimiterea pe care alin. (5) o face la alin. (1)?

123. Din perspectiva istoricului reglementării, în forma inițială, art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 prevedea că au dreptul la pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație, judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile de vechime de cel puțin 25 de ani, respectiv de 20 până la 25 de ani numai în aceste funcții.

124. Prin art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, acest articol a fost modificat și completat în sensul că s-a menționat că acest drept se naște la împlinirea vârstei de 60 de ani, s-a prevăzut un alt mod de calcul al pensiei și a fost introdusă condiția ca persoanele care solicită acest drept să fi fost eliberate din funcție din motive neimputabile.

125. Ulterior, prin Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, sfera persoanelor care pot beneficia de prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 a fost extinsă în sensul că, pentru îndeplinirea condițiilor de vechime de 25, respectiv între 20 și 25 de ani, a devenit utilă, alături de vechimea în funcțiile de judecător și procuror, și vechimea în funcțiile de magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător sau procuror financiar ori consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.

126. Prin Legea nr. 242/2018, art. 82 alin. (5) a fost completat prin includerea vechimii în funcția de notar de stat, ce a fost înlăturată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019.

127. Examinând condițiile reglementate pentru acordarea pensiei de serviciu în ipoteza analizată, se constată că art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 prevede, pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu, îndeplinirea cumulativă a condițiilor de vârstă (începând cu împlinirea vârstei de 60 de ani) și de vechime în funcție.

128. Vechimea în funcție are două componente: 1) numărul de ani (25 de ani sau între 20 și 25 de ani) și 2) funcția/funcțiile deținută/deținute de solicitant.

129. Art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 menționează condiția de vârstă (la împlinirea vârstei de 60 de ani) și funcțiile considerate utile pentru calculul pensiei de serviciu, respectiv: judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar, consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.

130. Singurul element care nu este expres menționat în cuprinsul acestui alineat este numărul de ani necesar pentru întrunirea condiției de vechime.

131. Prin comparație, alin. (1) și (2) din art. 82 al Legii nr. 303/2004, care au o ipoteză diferită de alin. (5), fiind aplicabile în situațiile în care titularii cererilor de acordare a pensiei de serviciu sunt în funcție, prevăd atât condiția de vârstă, cât și cele două componente ale condițiilor de vechime în funcție.

132. Spre deosebire de situația persoanelor care la data solicitării pensiei sunt în funcție, reglementată de alin. (1)-(3) ale art. 82 din lege, unde regula generală [alin. (1)] este însoțită de două categorii de excepții [de vârstă – alin. (2) și de vechime, pentru judecători și procurori – alin. (3)], persoanele care solicită pensionarea în condițiile alin. (5) nu beneficiază de derogarea de vârstă, fiind obligatorie îndeplinirea condiției de minimum 60 de ani.

133. Considerentele expuse conduc la concluzia că alin. (5) al art. 82 din Legea nr. 303/2004 are o individualitate proprie, constituind sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept nu mai sunt în funcție.

134. În mod evident, tratamentul juridic aplicat celor două categorii de beneficiari nu este identic, condițiile impuse de alin. (5) fiind mai restrictive.

135. Această diferență de tratament a fost invocată, de altfel, în fața Curții Constituționale, susținându-se încălcarea principiului egalității, reglementat de art. 16 din Constituția României, republicată.

136. Așa cum s-a menționat cu prilejul expunerii jurisprudenței Curții Constituționale, criticile de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, din perspectiva existenței unei discriminări între magistrații în funcție și foștii magistrați, au fost apreciate ca fiind nefondate, arătându-se că: „persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, cele care, deși au trecut în altă activitate, au în funcția de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă și cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări”.

137. Modificările suferite de prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004 nu lipsesc de valabilitate statuările anterioare ale instanței de contencios constituțional, deoarece au caracter de principiu, iar principiile care guvernează acordarea pensiei de serviciu, din perspectiva analizată, nu au suferit modificări.

138. În ceea ce privește coroborarea cu prevederile alin. (1), în toate formele pe care le-a cunoscut art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, acesta a făcut trimitere la „condițiile de vechime prevăzute de alin. (1) și (3)”.

139. De asemenea, în toate formele pe care le-a cunoscut art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, trimiterea la „condițiile de vechime prevăzute de alin. (1) și (3)” a fost însoțită de menționarea funcțiilor în care această vechime trebuie să fie realizată, singurul element care nu s-a regăsit explicit și nu se regăsește nici în prezent fiind cel privitor la întinderea în timp a raportului de serviciu.

140. Prin urmare, pe cale de interpretare logică, trimiterea pe care, încă din forma inițială a Legii nr. 303/2004, art. 82 alin. (5) o face la „condițiile de vechime prevăzute de alin. (1) și (3)”, care au, la rândul lor, ipoteze diferite [în sensul că alin. (1) reglementează norma cu caracter general, iar alin. (3) reglementează excepția de la condiția de vechime, care este permisă și de alin. (5) ], vizează exclusiv perioada de 25 de ani, respectiv de 20-25 ani.

141. Față de considerentele deja expuse, coroborarea alin. (5) din art. 82 cu alin. (1) conduce la concluzia că beneficiază de pensie de serviciu persoanele care au împlinit vârsta de 60 de ani și au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi și nu mai sunt în funcție, putând avea o altă ocupație.

142. În ceea ce privește Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aceasta a vizat, pe de o parte, interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, care, așa cum s-a arătat deja, face trimitere la „conceptul de vechime în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2)”, iar, pe de altă parte, alcătuirea vechimii de 25 de ani în cazurile reglementate de alin. (1) și (2) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004.

143. Cu referire la această din urmă problemă de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că: „nu există niciun motiv și niciun argument rațional ca în ipoteza pensionării la împlinirea vârstei de 60 de ani, reglementată de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să nu se includă, în calculul vechimii de 25 de ani, activitatea de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, similar cu ipoteza prevăzută în art. 82 alin. (2) din lege, deja reglementată ca ipoteză de excepție și pentru care se acceptă, fără echivoc, adiționarea, în calculul vechimii de 25 de ani, a perioadelor desfășurate în respectivele activități.”

144. Această soluție a fost fundamentată pe constatarea unei diferențe de reglementare între alin. (1) și (2) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, evident mai favorabilă în situația de excepție prevăzută de alin. (2), care permite pensionarea fără limită de vârstă, în raport cu norma generală reglementată de alin. (1), care prevede pensionarea la împlinirea condițiilor standard de vârstă și vechime în funcție.

145. S-a apreciat astfel că, „în raport cu finalitatea urmărită de legiuitor și în contextul interpretării raționale a întregului articol 82 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se impun recunoașterea și acceptarea că funcțiile și profesiile conexe celor de judecător și procuror, validate ca utile de alin. (2) al acestui articol, respectiv avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, produc efecte similare și în cazul art. 82 alin. (1) din acest act normativ”.

146. Prin urmare, Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept anterior modificării Legii nr. 303/2004, prin Legea nr. 242/2018, a avut ca efect extinderea prevederilor care permit valorificarea la calculul vechimii de 25 de ani, necesară pentru acordarea pensiei de serviciu, a perioadei în care judecătorii, procurorii, magistrații- asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi au desfășurat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, prevăzută la alin. (2), și în ipoteza în care pensionarea se produce în condițiile reglementate de alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 303/2004.

147. Or, așa cum s-a arătat pe larg în cele ce precedă, în sensul art. 82 din Legea nr. 303/2004, vechimea în funcție are două componente: 1) întinderea în timp a raportului de serviciu (25 de ani sau între 20 și 25 de ani) și 2) funcția/funcțiile deținută/deținute de solicitant.

148. Pornind de la constatarea conform căreia trimiterea pe care art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 o face la „condițiile de vechime prevăzute de alin. (1) și (3)” vizează exclusiv perioada de 25 de ani, respectiv de 20-25 de ani, se reține că Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu poate fi, prin ipoteză, aplicabilă persoanelor care, nemaifiind în funcție, solicită acordarea pensiei de serviciu, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și aceasta deoarece decizia de unificare a practicii judiciare a analizat cealaltă componentă a condiției de vechime în funcție, respectiv cea privitoare la funcția/funcțiile deținută/deținute de solicitantul aflat în funcție.

149. Pe de altă parte, cum dispoziția considerată de favoare este cuprinsă legislativ în art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, alineat care, pentru considerentele expuse cu prilejul examinării admisibilității sesizării, nu poate fi coroborat cu alin. (5) din același articol, în contextul legal evocat al existenței unei reglementări distincte a dreptului la pensia de serviciu pentru persoanele care nu mai sunt în funcție la momentul solicitării deschiderii dreptului la pensie, niciunul din argumentele care au condus la pronunțarea Deciziei nr. 26 din 21 septembrie 2015 de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu subzistă.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 897/118/2018, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la stabilirea condițiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcțiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederilealin. (1) al aceluiași articol se referă la perioada de cel puțin 25 de ani.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 martie 2019.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică
Specialişti
JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
J.Next
Cărţi

Servicii

Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocatură
Executori
Notariat
Sistemul judiciar
Studenţi

RSS  Publicare comunicate profesionale

Articole
Essentials
RNSJ   Studii   Note de studiu
Opinii   Povestim cărţi
Interviuri
Revista revistelor

Autori  Condiţii de publicare articole

Jurisprudenţă
Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii


Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Secţiuni   Noutăţi   Servicii      Articole   Jurisprudenţă   Legislaţie      Arii de practică