TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Ionuț Sandu: Executarea silită are ceva matematic în ea
18.06.2019 | Alina MATEI


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Alina Matei

Alina Matei

Ionuț Octavian Sandu

Ionuț Sandu

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule executor Ionuț Sandu pentru că ați acceptat să acordați un interviu cititorilor JURIDICE.ro. De la începutul carierei executor, mai întâi bancar, apoi judecătoresc. Nu avocat, judecător, procuror, notar. Care a fost motivația?

Ionuț Sandu: Da. Privind în urmă pare că am avut un plan de carieră foarte bine determinat și implementat. În realitate, am descoperit activitatea de executare silită la puțin timp după terminarea facultății, fără să-mi fi propus să urmez acest drum, și totuși ceva m-a atras la această meserie. Este vorba de sentimentul de împlinire pe care îl ai când reușești să rezolvi un dosar de executare silită având convingerea că echilibrul juridic a fost restabilit. Consider că experiența dobândită ca executor bancar m-a ajutat foarte mult, întrucât în cadrul unor companii multinaționale am avut posibilitatea să observ și să învăț partea de administrare a unui birou de executare silită, rigoarea creării, implementării și respectării unor proceduri și fluxuri de lucru, și, totodată, o mentalitate de lucru în echipă, ceea ce a făcut ca mai departe să se transforme într-un parteneriat de succes cu ceilalți doi colegi executori cu care am început proiectul BEJA AEQUITAS, și anume: Ana Vasile Bogdan și Lepădatu Andrei.

Totodată, chiar dacă executarea silită are ceva matematic în ea, prin prisma procedurii riguroase care trebuie urmată, există suficient spațiu pentru cercetare, redescoperire și interpretare a normelor juridice aplicabile.

Un real suport găsim în platforma JURIDICE.ro care facilitează dezbaterile pe teme de executare silită și care a reușit să reunească în același format specialiști în domeniu și practicieni, și astfel să se formeze un microclimat propice identificării de soluții juridice.

Alina Matei: Cum se respiră ca executor judecătoresc?

Ionuț Sandu: Din ce în ce mai greu. E o stare generală în societate de contestare a specialiștilor în orice domeniu. Nu de puține ori executorul judecătoresc este confundat cu un recuperator. Ori, executorul nu este nici pe departe un recuperator, ci instrumentul prin care se aduce la îndeplinire dispoziția pronunțată de către judecător sau cea cuprinsă în cadrul unui titlu executoriu. La acest climat contribuie și faptul că oamenii își iau informațiile din mediul online, de cele mai multe ori din surse neverificate, și astfel se ajunge în situația în care un „neadevăr” devine adevăr prin simplul fapt că a apărut la televizor sau pe internet.

La această stare mai contribuie însă și lipsa de acțiune sau de proactivitate a statului în ansamblul său, a organizațiilor profesionale sau chiar a mediului academic în a căuta și implementa soluții facile și gratuite de identificare a „adevărului” și combatere a fenomenului „fake news”.

Pe de altă parte, asistăm la o avalanșă de noi reglementări în domeniul executării silite, atât din punct de vedere legislativ, cât și prin decizii ale Curții Constituționale sau prin decizii de îndrumare. Acest aspect creează practici diferite și neunitare care sunt o sursă de stres pentru executorul judecătoresc care nu are luxul unor interpretări ale legii fără a-i fi antrenată atât răspunderea administrativă, cât și cea penală. Din acest motiv, executorul judecătoresc trebuie să fie foarte prudent în interpretarea pe care o conferă normei juridice.

Alina Matei: La BEJA AEQUITAS cum s-a ajuns?

Ionuț Sandu: În anul 2012, odată cu intrarea în vigoare a Legea nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, a fost necesară constituirea biroului de executor judecătoresc ca urmare a încetării calității de executor bancar.

Astfel, împreună cu câțiva colegi în acel moment, am pus bazele asocierii și a ceea ce urma să devină BEJA Aequitas, care s-a dovedit a fi un proiect de succes și care reprezintă un punct de referință în ceea ce privește activitatea de executare silită.

Alina Matei: Denumirea biroului de executare BEJA AEQUITAS te duce cu gândul la ce? Practic, nu e nicio rușine să fii creditor. Probleme pot apărea când rămâi prea mult cu această calitate…

Ionuț Sandu: În mitologia Romană, Aequitas (Aecetia) era zeița comerțului echitabil și a comercianților cinstiți. Calitatea de creditor rezultă în urma unor fapte de comerț care, din varii motive, nu s-au încheiat chiar așa cum ar fi trebuit. Acesta este momentul în care intervenim noi, în calitate de executori judecătorești, pentru a echilibra raportul dintre cele două părți.

Totodată, la momentul în care noi, executorii judecătorești asociați, am ales acest nume pentru biroul nostru, am avut în vedere și faptul că trebuia să găsim un mod „echitabil” de a gestiona relația dintre părțile participante în cadrul unei executări silite.

Alina Matei: De la distanță, executorul judecătoresc pare magic. Stinge cu o ridicare de sprânceană ceea ce nu a putut să facă o hotărâre judecătorească, de exemplu în cazul creanțelor. Fie, cu două ridicări de sprânceană, nu cu una. 🙂

Ionuț Sandu: Și totuși magia funcționează doar în situația în care executarea silită s-a finalizat prin recuperarea integrală a debitului. Dacă în cazul unei hotărâri judecătorești creditorul simte satisfacția la momentul în care hotărârea s-a pronunțat, în cazul executării silite acest sentiment se formează doar în momentul finalizării cu succes a cazului. Sunt însă și situații în care starea de solvabilitate a debitorului nu permite aducerea la îndeplinire a dispozițiilor titlului executoriu și astfel magia executorului nu mai este, ci din contră, este, de multe ori, ținut responsabil de către creditor pentru acest fapt.

Alina Matei: Executarea silită evoluează, poate, mai abitir decât alte ramuri de drept. Obiectul executărilor silite este din ce în ce mai variat. Care dosar v-a făcut să vă foiți și să nu aveți pace până nu îi dați de cap?

Ionuț Sandu: Evoluează și acest lucru este cât se poate de benefic. Nimic nu ar fi mai rău decât plafonarea și lipsa acestor stimuli care ne fac să fim mereu activi, mereu interesați de schimbările legislative intervenite.

Cred că cea mai recentă provocare care încă are prea multe întrebări fără răspuns este Legea 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Încă sunt situații întâlnite în practică și care pun în mare dificultate executorul judecătoresc cu privire la modul de acțiune. Întâlnim situații în care sunt formulate notificări de dare în plată chiar dacă nu există un imobil ipotecat. În atare situație, executorul, cu toate că este vădit în afara Legii 77/2016, trebuie să se pronunțe pe caracterul suspensiv al notificării. Sau și mai mult, situația în care se dă în plată un imobil ipotecat în favoarea altui creditor decât cel ce figurează în dosarul de executare silită. Soluția suspendării de drept intervenite doar prin simpla unei manifestări de voință a debitorului a condus la o debalansare a principiului echității juridice și în practică a creat mari disfuncționalități.

Alina Matei: Se aruncă oamenii să încheie contracte de credit online considerând că sunt un pic mai la adăpost din punct de vedere al executării contractului decât cele clasice?

Ionuț Sandu: Cred că aceste contracte încheiate online au drept punct plecare, pe de o parte, necesitatea unei sume de bani mai mică și pe de altă parte rapiditatea cu care se poate obține.

Au fost și cazuri în care debitorii au invocat lipsa unei semnături și deci a unui contract, dar nu cred că acesta a fost scopul urmărit, ci doar apărarea aleasă în cazul executării silite.

În opinia mea, acest tip de contracte urmează să fie din ce în ce mai folosit. Se observă o tendință a oamenilor care nu doresc neapărat să se mai întâlnească față în față și să negocieze, să semneze un contract. Acest aspect se manifestă în tot ceea ce înseamnă viața de zi cu zi. Mai mult decât atât, generațiile noi, care s-au născut în această lume online, nu înțeleg care e rațiunea de a interacționa cu un om dacă interacțiunea se poate face online, de acasă. Văd acest aspect de multe ori la colegii mei care sunt cu mult mai tineri.

Cred că o explicație pentru acest tip de comportament rezidă în faptul că într-o întâlnire face to face, omul este nevoit să observe și să decodeze limbajul și comportamentul interlocutorului, să-și adapteze comportamentul sau/și să țină cont de emoțiile și stările celui din fața sa. Ori, acest lucru duce la un consum energetic important și chiar poate crea anxietate și, dacă au alternativa interacțiunii cu un soft sau un algoritm vor alege acest din urmă mod de interacțiune.

În privința acestor contracte acum este momentul ca în comunitatea juridică să se ajungă la un consens cu privire la caracterul lor de titlul executoriu, la elementele de probatoriu ca ulterior, în câțiva ani, să reprezinte regula în materia creditării consumatorilor și contractele „între prezenți” să reprezinte excepția.

Alina Matei: Dacă azi vorbim de criptomonede în domeniul executării, e foarte clar că suntem în fața unui fel de continent al executării? Ce bunuri ar putea apărea în viitor care să poată fi executate?

Ionuț Sandu: Zona de business și de inovare în domeniul instrumentelor financiare și bancare are o viteză incredibilă, iar juridicul este obligat să țină pasul.

Observăm o tendință de globalizare a unor servicii privind creditarea, dobândirea de bunuri, materiale sau imateriale, și, totodată, observăm că soluțiile juridice sunt captive între granițele naționale.

Fie că vorbim de criptomonede, fie că vorbim de start-up-uri din zona de fin-tech privind soluții noi de plăți și finanțare, fie că vorbim de site-uri sau conturi online care pot avea valori foarte importante prin prisma venitului pe care le generează, de branduri cu expunere internațională, este clar că în acest moment trebuie găsite soluții care să permită executarea acestora și aceste soluții nu pot fi decât soluții globale.

În situația în care autoritatea de reglementare a instituției care lansează o monedă electronică se află în altă țară sau, și mai mult, pe alt continent, cum ar fi SUA sau CHINA, la momentul actual nu există posibilitatea facilă de executare.

Dacă în prezent cele mai importante bunuri care pot fi executate, și care reprezintă cea mai mare pondere în executare sunt imobilele, și într-o mică măsură mașini și alte utilaje, întrucât acestea reprezintă bunurile cele mai valoroare a oamenilor, în viitor e posibil ca acest lucru să se schimbe și să apară bunuri mult mai valoroase, cum ar fi: canalul de youtube al unei persoane care poate genera venituri importante, drepturile de proprietate asupra unor aplicații pentru smartphone, dreptul de proprietate asupra unor softuri. Posibilitățile sunt nelimitate.

În prezent, o persoană din Romania poate obține venituri prin intermediul unei platforme care are sediul în China și își poate încasa veniturile printr-o bancă din SUA. În această situație este aproape imposibil pentru un creditor să poată să-și îndestuleze creanța sa. O potențială soluție nu ar putea fi decât globală, prin implicarea tuturor actorilor din domeniu și prin folosirea organizațiilor profesionale din țările respective. Spre exemplu, în atare situație ar trebui creată o platformă la nivel internațional în care, prin introducerea unui ordin de executare de către un executor național, toate celelalte autorități din țările corespondente să-l poată aduce la îndeplinire, existând o recunoaștere unitară a caracterului de titlu executoriu a unui înscris.

Alina Matei: Cum credeți că va impacta inteligența artificială mediul juridic?

Ionuț Sandu: Cred că inteligența artificială a început deja să influențeze lumea și nu are cum să nu influențeze și mediul juridic.

Va influența atât partea de consultanță juridică, partea de instanțe de judecată, cât și partea de executare silită.

În partea de consultanță juridică, la început, echipe de avocați vor crea start-up-uri de consultanță juridică prin integrarea inteligenței artificiale. În pasul doi, aceste start-up-uri vor fi achiziționate de către mari firme din domeniul IT, care le vor integra în platforme unice din mai multe țări și vor putea astfel oferi clienților acces la consultanță juridică din toate piețele pe care ei sunt prezenți. Problema cea mai mare o reprezintă faptul că avocații care nu au înalte specializări vor deveni irelevanți și-și vor pierde clienții care vor accesa aceste platforme internaționale. O soluție ar fi ca UNBR să fie cel care va investi și va crea o platformă de acest gen și care va colabora în dezvoltarea și menținerea ei cu avocații membri ai barourilor. În acest mod partea de consultanță ar ramâne tot sub controlul profesiei și nu ar trece în mâna marilor jucători din piața IT.

În ceea ce privește partea de judecată, pentru cazuri standardizate, chiar și cum sunt cele privind încuviințarea executării silite, și care nu presupun administrare de probatorii complexe, de asemenea, vor apărea roboți de inteligență artificială care vor soluționa cauza. În acest model, părțile vor putea alege dacă judecata va fi făcută de către judecătorul om sau de către judecătorul robot. Mulți vor fi cei care vor opta pentru judecătorul robot pentru că au certitudinea că algoritmii vor oferi soluții identice pentru situații identice și pentru că oamenii au o încredere din ce în ce mai mare în tehnologie.

În ceea ce privește partea de executare silită vor apărea modificari majore în executarea silită indirectă. Având în vedere tehnologia și apariția criptomonedelor, în viitor, moneda astfel cum o cunoaștem acum nu va mai exista, existând în schimb un sistem de monedă electronică, sub formă de algoritmi. Această monedă electronică va circula prin intermediul unui sistem electronic unitar, controlat de sistemul bancar și supravegheat de către stat. În atare situație, executarea silită prin poprire va consta în introducerea în acel sistem a ordinului de poprire, fiind suficient ca întregul flux de bani al debitorul să fie blocat. Contează în acel moment cine va fi cel care creează și operează respectiva platformă prin care se vor realiza toate aceste operațiuni. Poate fi Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România, în situația în care identifică această schimbare și oportunitate, sau, în lipsă, va fi o altă entitate de stat sau privată către care ordinul de poprire poate pleca direct de la judecătorie, în urma încuviințării executării silite, putând apărea astfel modele legislative în care rolul executorului să se diminueze. În acest din urmă caz, o mare parte a executorilor judecătorești vor deveni irelevanți și vor trebui să se reorienteze întrucât numărul executărilor silite directe nu vor putea asigura funcționarea unui număr prea mare de birouri. „Lupta”cu schimbarea modului de a face executare silită în urma implementării inteligenței artificiale nu se poate face de fiecare executor judecătoresc în parte, ci doar prin intermediul organizației profesionale, aceasta fiind singura enititate prin care se pot găsi soluții ca utilitatea executorului judecătoresc să nu fie diminuată.

Schimbări vor fi și în modul în care se vor ține și vor fi organizate licitațiile publice pentru bunurile executate silit. Se vor organiza online și astfel vor exista mai multe persoane care ar putea să participe. Licitațiile vor dura mai multe zile (ex. 15-30 zile) și astfel vor dispărea și prejudecățile cu privire la modul de vânzare a bunurilor în cadrul executării silite. De altfel, o astfel de modalitate de organizare a licitațiilor ar putea fi prevăzută în Codul de procedură civilă chiar și acum, ca o modalitate pe care părțile o pot alege.

Și în zona de business cred că vor apărea schimbări majore. Prin dezvoltarea bioingineriei vor apărea softuri și senzori capabili să stabilească gradul de sinceritate al persoanelor astfel că aceste instrumente vor fi utilizate în cazul semnării contractelor. Părțile vor cunoaște de la început gradul de sinceritate în a-și respecta obligațiile contractuale asumate și vor decide în funcție de aceasta dacă să intre în contract sau nu. Astfel de aplicații vor fi folosite și în recrutare, apărând softuri care vor reuși să facă și să suprapună un profil al job-ului peste un candidat și să indice gradul de potrivire.

În ansamblu, apare necesitatea unor reglementări juridice în ceea ce privește inteligența artificială, reglementări care nu ar trebui să țină de dreptul intern, specific fiecărei țări, ci o ramură a dreptului internațional, reglementări pe care toate statele ar trebui să le respecte. Această ramură de drept va fi chemată să construiască codul juridic după care inginerii de soft se vor ghida când vor scrie algoritmii. Fără o reglementare se poate ajunge la algoritmi care vor practica discriminarea în funcție de gen, rasă sau sex, algoritmi care vor fi folosiți de persoane sau guverne pentru a putea influența și controla populația, și așa mai departe.

Alina Matei: Lipsește ceva astăzi executorului judecătoresc, din orice punct de vedere?

Ionuț Sandu: Putem împărți acest răspuns în două părți, astfel,
– din punct de vedere intern, o mai mare coeziune a executorilor judecătorești ar fi de dorit. Forța unei profesii liberale depinde de cooperarea în masă a membrilor. Totodată, o viziune și proiecte pe un termen îndelungat, care să treacă dincolo de durata unui mandat de 3 ani al organelor de conducere ar duce la niște rezultate mai bune în ceea ce privește susținerea
– din punct de vedere extern, asistăm, nu de puține ori, la atacuri împotriva unor executori judecătorești și a profesiei în integralitatea ei chiar din partea unor membri ai legislativului sau ai unor autorități a statului care mai degrabă ar trebui să identifice nevoile și să susțină activitatea de executare silită. Acest tip de mesaj este dăunător prin prisma faptului că duce la o scădere a reputației executorului în societate, ceea ce se traduce de multe ori într-o atitudine ostilă din partea debitorilor.

Alina Matei: Cu ce aseamănă profesia de executor judecătoresc?

Ionuț Sandu: Wow. Cea mai grea întrebare. Și totuși… până la finalizarea interviului tot nu am reușit să găsesc o asemănare. 🙂

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Ionuț Sandu: Mesajul meu către cititorii dumneavoastră este de a încerca să fie la curent cu tot ceea ce se întâmplă în jurul lor, să încerce să se dezvolte atât personal, cât și profesional și să se pregătească pentru viitor. În viitor, aptitudinile vor fi mai valoroase decât cunoștințele. Le urez să rămână conectați la JURIDICE.ro, această „Poiana a lui Iocan” pentru că reprezintă o platformă care a reușit să adune la un loc mulți oameni valoroși și care fac schimb de know-how. Cred că acest model de platformă, care adună la un loc oameni care împărtășesc valori și pasiuni comune, sunt un incubator pentru idei inovative și pentru progres.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Ionuț Sandu: Și eu vă mulțumesc pentru tot efortul depus în a construi și oferi lumii juridice o platformă de dezbatere.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate