BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Infrastructură
Profesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. C-591/17 Austria/Germania. Vinieta germană pentru utilizarea drumurilor federale de către autoturisme este contrară dreptului Uniunii

18.06.2019 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Vinieta germană pentru utilizarea drumurilor federale este discriminatorie dat fiind că sarcina sa economică este suportată, în practică, exclusiv de proprietarii și de conducătorii de vehicule înmatriculate în alte state membre, potrivit unui comunicat.

Începând din 2015, Germania a instituit cadrul juridic pentru introducerea unei taxe pentru utilizarea de către autoturisme a drumurilor federale, inclusiv a autostrăzilor: „taxa de utilizare a infrastructurii”.

Prin această taxă, Germania intenționează să treacă parțial de la un sistem de finanțare prin impozite la un sistem de finanțare întemeiat pe principiile „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”. Veniturile din această taxă vor fi alocate finanțării infrastructurii rutiere, iar cuantumul său va fi calculat în funcție de capacitatea cilindrică, de mijlocul de propulsie și de clasa de emisie a vehiculelor.

Orice proprietar al unui vehicul înmatriculat în Germania va trebui să plătească taxa, sub forma unei viniete anuale, într-un cuantum de maximum 130 de euro. În ceea ce privește vehiculele înmatriculate în străinătate, taxa nu va trebui să fie plătită (de către proprietarul sau conducătorul vehiculelor) decât în cazul utilizării autostrăzilor. În această privință, sunt disponibile viniete de zece zile (între 2,50 și 25 de euro), de două luni (între 7 și 50 de euro) sau de un an (maximum 130 de euro).

În paralel, Germania a prevăzut că, începând de la perceperea taxei de utilizare a infrastructurii, proprietarii de vehicule înmatriculate în Germania vor beneficia de o scutire de taxa pe autovehicule într-un cuantum cel puțin echivalent cu cel al taxei de utilizare a infrastructurii pe care au trebuit să o plătească.

Austria consideră că efectul combinat al taxei de utilizare a infrastructurii și al scutirii de taxa pe autovehicule pentru vehiculele înmatriculate în Germania, precum și modalitățile de configurare și de aplicare a taxei de utilizare a infrastructurii sunt contrare dreptului Uniunii, printre altele interdicției de a discrimina pe motiv de cetățenie sau naționalitate.

După ce a sesizat Comisia în vederea emiterii unui aviz, care nu s-a pronunțat în termenul prevăzut, Austria a introdus la Curtea de Justiție o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Germaniei.[1] În această procedură, Austria este susținută de Țările de Jos, în timp ce Germania este susținută de Danemarca.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea constată că taxa de utilizare a infrastructurii, combinată cu scutirea de taxa pe autovehicule de care beneficiază proprietarii vehiculelor înmatriculate în Germania, constituie o discriminare indirectă pe motiv de cetățenie sau naționalitate și o încălcare a principiilor liberei circulații a mărfurilor și liberei prestări a serviciilor.

În ceea ce privește interdicția discriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate, Curtea constată că scutirea de taxa pe autovehicule în beneficiul proprietarilor de vehicule înmatriculate în Germania are ca efect compensarea integrală a taxei de utilizare a infrastructurii plătite de aceștia, astfel încât sarcina economică a respectivei taxe de utilizare a infrastructurii este suportată, în fapt, numai de proprietarii și de conducătorii de vehicule înmatriculate în alte state membre.

Este adevărat că statele membre pot să modifice sistemul de finanțare a infrastructurilor lor rutiere, prin înlocuirea unui sistem de finanțare prin impozite cu un sistem de finanțare de către ansamblul utilizatorilor, inclusiv proprietarii și conducătorii de vehicule înmatriculate în alte state membre care utilizează aceste infrastructuri, astfel încât toți acești utilizatori să contribuie în mod echitabil și proporțional la finanțarea respectivă. Cu toate acestea, o asemenea modificare trebuie să respecte dreptul Uniunii, în special principiul nediscriminării, ceea ce nu se întâmplă în cauză.

În speță, raționamentul Germaniei nu poate fi urmat printre altele atunci când aceasta susține că scutirea de taxa pe autovehicule în favoarea proprietarilor de vehicule înmatriculate în acest stat membru reflectă trecerea la un sistem de finanțare a infrastructurilor rutiere de către ansamblul utilizatorilor, în temeiul principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”.

Astfel, întrucât nu a făcut nicio precizare în legătură cu întinderea contribuției impozitului la finanțarea infrastructurii federale, Germania nu a stabilit nicidecum că compensația acordată proprietarilor de vehicule înmatriculate în Germania, sub forma unei scutiri de taxa pe autovehicule menționată în limita unui cuantum cel puțin echivalent cu cel al taxei de utilizare a infrastructurii pe care au trebuit să o plătească nu depășește contribuția menționată și prezintă astfel un caracter adecvat.

În plus, în ceea ce privește proprietarii vehiculelor înmatriculate în Germania, taxa de utilizare a infrastructurii este datorată anual și fără posibilitatea de a opta pentru o vinietă cu durată mai scurtă dacă aceasta corespunde mai bine frecvenței sale de utilizare a drumurilor menționate. Asemenea elemente, combinate cu scutirea de taxa pe autovehicule în limita unui cuantum cel puțin echivalent cu cel plătit în temeiul acestei taxe de utilizare a infrastructurii demonstrează că trecerea la un sistem de finanțare întemeiat pe principiile „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește” vizează exclusiv proprietarii și conducătorii de vehicule înmatriculate în alte state membre, în timp ce principiul unei finanțări prin impozite rămâne aplicabil pentru proprietarii de vehicule înmatriculate în Germania.

Pe de altă parte, Germania nu a stabilit cum anume ar putea discriminarea constatată să fie justificată pentru considerații legate de mediu sau de altă natură.

În ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, Curtea a constatat că măsurile în litigiu sunt de natură să constituie un obstacol în calea accesului pe piața germană a produselor provenite din alte state membre. Astfel, taxa de utilizare a infrastructurii, căreia îi sunt supuse, de fapt, doar vehiculele care transportă aceste produse, este susceptibilă să majoreze costurile de transport și, pe cale de consecință, prețul produselor menționate, afectând astfel competitivitatea lor.

În ceea ce privește libera circulație a serviciilor, Curtea a constatat că măsurile în litigiu sunt de natură să constituie un obstacol în calea accesului prestatorilor și al beneficiarilor de servicii care provin dintr-un alt stat membru pe piața germană. Astfel, taxa de utilizare a infrastructurii este susceptibilă, ca urmare a scutirii de taxa pe autovehicule, fie să majoreze costul serviciilor furnizate în Germania de acești prestatori, fie să majoreze costul pe care îl reprezintă pentru acești beneficiari faptul de a se deplasa în acest stat membru pentru a beneficia acolo de un serviciu.

În schimb, contrar celor susținute de Austria, Curtea apreciază că nu au un caracter discriminatoriu modalitățile de configurare și de aplicare a taxei pe utilizarea infrastructurii. Este vorba aici despre controalele aleatorii, despre eventuala interdicție de a continua drumul cu mijlocul de transport în cauză, despre recuperarea a posteriori a taxei de utilizare a infrastructurii, despre eventuala aplicare a unei amenzi, precum și despre plata unei cauțiuni.


[1] Se întâmplă rar ca un stat membru să introducă o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva altui stat membru. Prezenta acțiune este a șaptea dintr-un total de opt în istoria Curții (a se vedea, pentru primele șase, comunicatul de presă nr. 131/12 ; a opta cauză este pendinte: Slovenia/Croația, C-457/18).


Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate