Secţiuni » Secţiuni speciale
Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesionişti
BarouriInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatReviste juridiceSistemul judiciarTop LegalUniversitaria
TOP LEGAL
CorporatePlatinum members
Print Friendly, PDF & Email

Emeric Domokos-Hancu: Cerințele clienților se axează pe soluții practice. Magdalena Roibu: Avocații specializați în domeniul infracțiunilor de tip white-collar crime trebuie să aibă o pregătire multidisciplinară. Andreea Neagu: Avocatul joacă un rol extrem de important în analizarea potențialelor riscuri
24.06.2019 | Alina MATEI

Alina Matei

Alina Matei

Emeric Domokos-Hancu

Emeric Domokos-Hancu

Magdalena Roibu

Magdalena Roibu

Andreea Neagu

Andreea Neagu

Alina Matei: Vorbim astăzi cu echipa de white-collar crime a  SCHOENHERR ȘI ASOCIAȚII SCA. Funcționând sub coordonarea partenerului Emeric Domokos-Hancu, această echipă le are în prezent drept membri-cheie pe avocatele Magdalena Roibu și Andreea Neagu, ambele senior attorney at law în cadrul firmei. Vă mulțumesc tuturor că ați acceptat să acordați un scurt interviu cititorilor JURIDICE.ro. Cât de dezvoltată este practica de white-collar crime a SCHOENHERR în prezent și cum a evoluat aceasta din perspectiva tipurilor de servicii și a portofoliului de clienți?

Emeric Domokos-Hancu: Practica de white-collar crime a SCHOENHERR ȘI ASOCIAȚII SCA s-a dezvoltat natural, în răspuns la volumul de lucru în creștere al firmei în acest domeniu. În prezent, avem doi avocați seniori care lucrează 100% pe proiecte specifice, cărora li se alătură – în funcție de particularitățile fiecărui caz – avocați cu diferite niveluri de experiență.

Practica s-a dezvoltat constant în ultimii ani, pe fondul unei activități din în ce în ce mai intense a autorităților române, în special ANAF, care generează un număr semnificativ (și în creștere) de dosare penale în sfera white-collar crime.

De asemenea, primim solicitări tot mai frecvente din partea clienților de a coordona investigații interne în zona white-collar crime. Acestea sunt formulate, de regulă, în baza politicilor de wistle-blowing la nivelul companiilor multinaționale și urmăresc să protejeze grupul-mamă de implicațiile unor eventuale încălcări ale legislației la nivelul subsidiarei locale.

O notă importantă a practicii noastre în ultima perioadă o reprezintă implicarea în cazuri de criminalitate informatică, devenite o realitate curentă, având în vedere rolul crescut pe care sistemele informatice îl joacă în prezent în cadrul activității economice. Avem la acest moment în lucru o serie de dosare care vizează infracțiuni informatice variate, de la fraudă informatică și până la fraudarea unor mijloace de plată electronice. Este o zonă foarte interesantă și în care vedem potențial de creștere. Avem deja stabilite colaborări cu specialiști în domeniu care ne permit furnizarea de soluții integrate, juridice și tehnice, inclusiv în derularea de investigații forensic sau luarea de măsuri pentru stoparea și prevenirea încălcărilor.

În ceea ce privește portofoliul nostru de clienți în domeniul white-collar crime, aș puncta că am dezvoltat această practică în răspuns la cererile primite din partea clienților existenți ai firmei. Asistăm de regulă companii multinaționale, dar și societăți locale, active în domenii variate, cum ar fi spre exemplu servicii financiare, bunuri de larg consum, energie, comerț electronic, transporturi, servicii/echipamente medicale etc.

Alina Matei: Unde sunt cele mai mari riscuri pentru companii în zona white-collar crime? Ce măsuri de prevenție le recomandați?

Magdalena Roibu: Riscurile companiei apar, de obicei, în legătură cu faptele propriilor angajați. Întrucât răspunderea penală a companiei este atrasă în primul rând de faptele reprezentanților săi, este esențială disocierea fermă a companiei de orice potențiale acte frauduloase ale angajaților. În acest sens, pentru a evita conexitatea între acțiunile companiei și cele ale reprezentanților săi, atenția companiei trebuie îndreptată pe câteva măsuri prioritare esențiale, de exemplu: o politică internă cu zero toleranță față de orice fapte penale, implementarea unor canale de notificare dedicate avertizorilor de integritate (așa-numiții whistle-blowers), precum și organizarea frecventă de programe de training de conștientizare a politicii interne respective în cadrul companiei. Astfel de măsuri nu garantează exonerarea companiei de riscurile penale, dar le minimizează în mod semnificativ.

Alina Matei: Cât de conștiente sunt companiile de pericolul activității frauduloase care poate apărea oricând?

Andreea Neagu: Din experiența dobândită până acum practicând în zona de white-collar crime, companiile au devenit într-adevăr mai conștiente de riscurile pe care le implică o potențială activitate frauduloasă săvârșită atât în interiorul business-ului desfășurat de acestea (deci de către proprii angajați, respectiv management etc.), cât și de către partenerii lor de afaceri. Pentru că da, inclusiv o potențială activitate frauduloasă a unui partener de afaceri poate atrage pentru companie o serie de riscuri de natură penală. Drept exemplu, avem ipoteza în care un partener de afaceri al companiei este implicat în „activități” de evaziune fiscală, de cele mai multe ori în concurs cu „activități” de spălare de bani, așa-numitele tranzacții fictive. Sunt multe situații în care compania, fără nicio implicare în acest tip de „activități”, se regăsește pe un astfel de lanț tranzacțional, fapt ce atrage după sine un lung șir de consecințe juridice (precum explicații în fața autorităților, audieri, poate chiar o eventuală urmărire penală), ceea ce mai departe ar putea genera o serie de alte consecințe, de ordin reputațional, economic etc. Astfel, se impun măsuri de prevenție și în ceea ce privește alegerea partenerilor de afaceri, în sensul verificării istoricului reputațional și economic al acestora.

Alina Matei: Cazurile de white-collar crime au un impact semnificativ asupra vieții companiei. Cel mai probabil, clienții pe care îi asistați se confruntă pentru prima oară cu asemenea situații. Care sunt elementele-cheie ale rolului avocatului specializat în aceste dosare? Ce avantaje aduce implicarea lui?

Andreea Neagu: Rolul avocatului în astfel de cazuri este unul foarte complex și poate porni de la a stinge focuri acolo unde este cazul, cum ar fi în situația luării unor măsuri asigurătorii împotriva companiei, măsuri de prevenție împotriva managementului său sau, de ce nu, în situația efectuării de percheziții. De asemenea, avocatul mai joacă un rol extrem de important în analizarea și evaluarea situației și a potențialelor riscuri, activitate care reprezintă premisa pentru stabilirea strategiei optime de urmat de către companie în vederea atingerii rezultatelor urmărite și, nu în ultimul rând, în implementarea efectivă a strategiei agreate împreună cu clientul. Însă, dincolo de cele expuse anterior, aș mai adăuga faptul că rolul avocatului nu se limitează doar la acțiuni întreprinse post factum, anume ulterior intervenirii unor probleme de natură penală, ci acesta este cu atât mai important pe partea de prevenție, având scopul de a evita implicarea companiei în astfel de situații, respectiv, acolo unde nu e posibil, de a minimiza riscurile pentru aceasta. Ca avantaje ale implicării avocatului, pe lângă cele deja menționate, ar mai fi de adăugat că avocatul este cel care urmărește și luptă pentru interesele clientului său, asigurându-se că acestuia îi sunt respectate drepturile legale.

Alina Matei: Cât de intruziv poate fi avocatul în afacerea clientului atunci când e vorba de apărarea acestuia? Cât de importante sunt înțelegerea generală a afacerii clienților pe care îi asistați pe proiecte white-collar crime și relația de încredere stabilită cu acești clienți?

Emeric Domokos-Hancu: Consider că, în zilele noastre, profesia și rolul avocatului s-au schimbat, și asta cu atât mai mult dacă vorbim de cei care profesează în domeniul avocaturii de afaceri. Implicațiile economice ale recomandărilor juridice fac esențială înțelegerea de către avocat a industriei și a afacerii clientului său, ca și a contextului mai larg al pieței în care operează acesta. Cerințele clienților se axează pe soluții practice, ușor de „tradus” în termeni comerciali și cu implementare imediată. Aceste principii se aplică inclusiv în domeniul white-collar crime, unde riscului de natură economică i se alătură și cel de natură reputațională, astfel că preocuparea noastră permanentă este aceea de a defini soluții reale, axate pe rezultat, bazate pe înțelegerea de detaliu a tuturor aspectelor activității clienților.

Alina Matei: Cât de frecvente sunt investigațiile interne derulate de către companiile multinaționale în cadrul subsidiarelor din România, în scopul identificării unor comportamente cu potențial impact în zona white-collar crime? În ce constă implicarea avocaților în astfel de proiecte?

Andreea Neagu: În ultimii ani am asistat la o tendință clară de creștere a numărului de investigații interne derulate de societățile-mamă în cadrul subsidiarelor din România, deși încă nu ne putem compara la acest capitol cu țările cu tradiție în acest domeniu, cum ar fi SUA, UK etc. În orice caz, această tendință de creștere este un semn îmbucurător, întrucât este în linie cu recomandarea noastră către clienți legată de necesitatea luării măsurilor de prevenție și demonstrează că, pentru companii, politica de zero toleranță pentru nelegalități nu rămâne doar un motto plăcut la auz, ci se și acționează în consecință la cel mai mic indiciu de nerespectare a sa.

Investigațiile interne reprezintă un proces extrem de complex, care necesită o implicare la fel de complexă a avocatului, de la stabilirea și implementarea politicilor interne, crearea unui mediu sigur pentru divulgarea de către whistle-blower a informațiilor care ar putea declanșa o investigație internă, stabilirea planului de acțiune, respectiv a acțiunilor de întreprins, fie că vorbim de analiză de documente, interviuri cu angajații vizați sau cei care ar putea devoala informații suplimentare, coordonare sau chiar întreprindere de acțiuni de tip forensic, până la întocmirea raportului ce cuprinde concluziile și recomandările post-investigație și, respectiv, implementarea acestor recomandări. Dar cel mai important aspect este că avocatul este cel care asigură întreprinderea tuturor acestor acțiuni în condiții de legalitate, cu respectarea drepturilor tuturor persoanelor implicate și, în primul rând, cu scopul protejării intereselor clientului.

Alina Matei: Nu cu mult timp în urmă firmele mari de avocați nu aveau printre ei avocați specializați în drept penal, însă acest lucru s-a schimbat în ultimii ani. Partea fascinantă a infracțiunilor privind white-collar crime este că au legătură directă și cu alte ramuri de drept, în funcție de unde se produc acestea (de la piața de capital până la piața farmaceutică sau de la concurență până la comunicații, de exemplu). Așadar, se poate vorbi de un avocat multilateral pentru specializarea în acest domeniu?

Magdalena Roibu: Cu siguranță, da. Infracțiunile de tip white-collar crime presupun un grad ridicat de complexitate și interdisciplinaritate a domeniilor. De aceea, avocații specializați în domeniul infracțiunilor de tip white-collar crime trebuie să aibă o pregătire multidisciplinară, în funcție de natura infracțiunii economico-financiare abordate. Acest aspect nu exclude colaborarea cu experții în domeniile de referință (drept fiscal, dreptul concurenței, drept bancar, etc.), însă, până la urmă, strategia de apărare rămâne apanajul exclusiv al avocatului specializat în white-collar crime.

Alina Matei: Despre acest gen de infracțiuni s-a scris. Dar nu se poate vorbi de biblioteci întregi. Adică mai e mult până la calea bătătorită. Este un avantaj pentru avocat acest aspect?

Magdalena Roibu: Nu există un anumit tip de infracțiune care să fi fost tratată exhaustiv de doctrină și practică. Acest lucru este valabil cu atât mai mult raportat la infracțiunile de tip white-collar crime. Era noilor tehnologii presupune modalități tot mai sofisticate de comitere a infracțiunilor de genul white-collar crime, iar avocații trebuie să țină pasul cu aceste tendințe. Faptul că rămâne mereu o zonă vulnerabilă în abordarea infracțiunilor economico-financiare este deopotrivă un avantaj și un dezavantaj: din perspectiva apărării, avantajul ar putea fi acela că avocatul poate folosi vulnerabilitățile pentru a deconstrui acuzația, în timp ce pentru acuzare, dezavantajul ar putea fi că (încă) nu există suficientă specializare în cadrul organelor judiciare penale pentru investigarea corespunzătoare a acestor infracțiuni.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Emeric Domokos-Hancu: Mulțumim pentru invitație.


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.