Șapte membri CSM solicită amânarea oricărei decizii ref. SIIJ. Poziția CSM. Poziția APR. UPDATE: Poziția Președintelui UNJR
8 iulie 2019 | JURIDICE.ro
Joi, 4 iulie 2019, Dana Girbovan, Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook: „Sapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au trimis in urma cu doua saptamani o scrisoare publica in care au solicitat amanarea discutarii tuturor aspectelor ce privesc activitatea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie pana la o data ulterioara aprobarii publicarii rapoartelor Comisiei de la Venetia si ale GRECO, adoptate in saptamana 17-21 iunie 2019.
In finalul scrisorii, cei sapte au aratat ca „neparticiparea noastra la lucrarile Plenului din data de 24 iunie, este rezultatul unui proces deliberativ responsabil, subsumat necesitatii respectarii independentei justitiei, al carei garant este Consiliul Superior al Magistraturii, exigenta ce primeaza in raport cu exercitarea celorlalte atributii ale acestuia”.
Mai simplu spus, membrii semnatari ai scrisorii isi justifica lipsa de la lucrarile Plenului CSM prin prisma unui raport GRECO, cerand publicarea imediata a acestuia.
Acestia lasa sa se inteleaga ca desfiintarea SIIJ opereaza automat, in baza recomandarilor unui raport GRECO inca nepublic.
Nici o prevedere din vreun regulament, conventie sau tratat european, dupa cum nici o practica a vreunui stat nu justifica o astfel de masura si o astfel de concluzie, impusa imperativ si agresiv nu din afara, ci din interiorul tarii.
Este inadmisibil ca un raport GRECO sa fie folosit in acest mod, pentru a bloca pur si simplu aplicarea unei legi in vigoare, ale carei prevederi au trecut in mod repetat de filtrul Curtii Constitutionale.
Voi publica in zilele ce urmeaza o serie de rapoarte GRECO privind alte state membre ale UE, pentru a intelege cum functioneaza implementarea rapoartelor GRECO, prin dialog constant cu autoritatile statului membru, prin evaluari reciproce, de-a lungul unor perioade lungi de timp, si nicidecum prin constrangere sau santaj.
Pentru inceput, insa, va prezint o situatie pe state membre a modului in care au fost implementate recomandarile GRECO rezultate in urma rundei a patra de evaluare „Prevenirea coruptiei cu privire la membrii Parlamentului, judecatori si procurori”, evaluare lansata in 1 ianuarie 2012.
Am folosit ultimul raport de conformitate publicat pe siteul GRECO, cu mentiunea ca urmatoarele state nu au autorizat pana la aceasta data publicarea acestuia: Austria, Belgia, Germania, Ungaria, Lituania, Malta, Romania, Spania.
Referitor la durata publicarii acestor rapoarte, nu exista nici o regula in acest sens, depinzand de fiecare stat membru. Astfel, au fost situatii in care raportul a fost publicat in ziua adoptarii, in cateva saptamani sau luni de la adoptare, dupa cum rezulta din situatia de mai jos.
De asemenea, cu o singura exceptie, nici un stat nu a implementat satisfacator toate recomandarile.
Asadar, situatia pe state a raportului si recomandarilor GRECO sta in felul urmator:
1. Austria – raportul este confidential.
2. Belgia – raportul este confidential.
3. Bulgaria – raport adoptat la 23 iunie 2017 si publicat la 25 iulie 2017. Din 19 recomandari, 12 au fost implementate satisfacator.
4. Cehia – raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 28 februarie 2019. Nici una din cele 14 recomandari nu au fost implementate satisfacator.
5. Cipru – raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 6 septembrie 2018. Din 16 recomandari, 2 au fost implementate satisfacator.
6. Croatia – raport adoptat la 7 decembrie 2018 si publicat la 29 ianuarie 2019. Din 11 recomandari, 5 au fost implementate satisfacator.
7. Danemarca – raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 12 septembrie 2018. Din 6 recomandari, una a fost implementata satisfacator.
8. Estonia – raport adoptat si publicat la 23 iunie 2017. Din 19 recomandari, 14 au fost implementate satisfacator.
9. Finlanda – raport adoptat si publicat la 23 iunie 2017. Toate cele 8 recomandari au fost implementate satisfacator.
10. Franta – raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 18 septembrie 2018. Din 11 recomandari, 4 au fost implementate satisfacator.
11. Germania – raportul este confidential.
12. Grecia – raport adoptat la 18 octombrie 2017 si publicat la 1 martie 2018. Din 19 recomandari, 6 au fost implementate satisfacator.
13. Irlanda – raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 5 iulie 2018. Din 11 recomandari, 3 au fost implementate satisfacator.
14. Italia – raport adoptat la 7 decembrie 2018 si publicat la 13 decembrie 2018. Din 12 recomandari, 3 au fost implementate satisfacator.
15. Letonia – raport adoptat la 22 martie 2019 si publicat la 3 iunie 2019. Din 14 recomandari, 9 au fost implementate satisfacator.
16. Lituania – raportul este confidential.
17. Luxemburg – raport adoptat la 22 martie 2019 si publicat la 26 martie 2019. Din 14 recomandari, 4 au fost implementate satisfacator.
18. Malta – raportul este confidential.
19. Marea Britanie – raport adoptat la 24 martie 2017 si publicat la 10 noiembrie 2017. Din 8 recomandari, 7 au fost implementate satisfacator.
20. Olanda – raport adoptat la 23 martie 2018 si publicat la 14 iunie 2018. Din 7 recomandari, 3 au fost implementate satisfacator.
21. Polonia – raport adoptat la 22 iunie 2018 si publicat la 28 iunie 2018. Din 16 recomandari, 7 au fost implementate satisfacator.
22. Portugalia – raport adoptat la 21 iunie 2019 si publicat la 28 iunie 2019. Din 15 recomandari, una a fost implementata satisfacator.
23. Romania – raportul este confidential.
24. Slovacia – adoptat la 22 martie si publicat la 26 martie 2019. Din 16 recomandari, 7 au fost implementate satisfacator.
25. Slovenia – raport adoptat la 23 martie 2018 si publicat la 5 iulie 2018. Din 19 recomandari, 14 au fost implementate satisfacator.
26. Spania – raportul este confidential.
27. Suedia – raport adoptat la 18 octombrie 2017 si publicat la 24 octombrie 2017. Din 8 recomandari, 6 au fost implementate satisfacator.
28. Ungaria – raportul este confidential.
In concluzie, cu o singura exceptie, nici un stat nu a implementat inca toate recomandarile GRECO, desi vorbim de o evaluare lansata in urma cu mai bine de 6 ani.
Aceasta situatie este explicabila prin prisma faptului ca aceste recomandari trebuie implementate intr-un sistem de multe ori consolidat ori trebuie armonizate cu alte reglementari existente. Sunt situatii in care statele argumenteaza de ce unele reglementari criticate de GRECO trebuie pastrate, tocmai pentru ca nu exista retete sablon care sa fie impuse in toate statele.
Analiza rapoartelor GRECO releva si diversitatea foarte mare a sistemelor judiciare din statele UE si de ce nu este posibila aplicarea unor solutii unice peste tot.
Ca atare, a pretinde agresiv si a bate cu pumnul in masa pentru a implementa imediat si fara discutie niste recomandari GRECO releva o necunoastere crasa a modului in care aceste institutii functioneaza in raport cu statele membre.
Revenind la Romania, daca raportul final GRECO include si ce a cuprins raportul ad-hoc din 2018, care continea o serie de erori juridice si faptice, precum si opinii ce preiau vadit subiectiv doar o parte din punctele de vedere existente la nivelul institutiilor romane, cu atat mai mult acest raport trebuie analizat sistematic si expuse problemele pe care le contine. Acest lucru trebuia facut si in 2018, dupa publicarea raportului ad-hoc, si trebuie facut in continuare de Ministerul Justitiei, daca cei ce conduc ministerul sunt interesati cu adevarat de problemele sistemului judiciar si rezolvarea lor.”
***
Joi, 27 iunie 2019, Asociația Procurorilor din România a dat publicității următorul comunicat.
„Asociația Procurorilor din România a constatat cu maximă îngrijorare atitudinea anumitor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care refuză participarea la ședințele Plenului condiționând-o de eliminarea/neincluderea pe ordinea de zi a unor teme importante, a căror soluționare este imperios reclamată a fi realizată cu maximă celeritate (spre exemplu: numirea procurorului șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție).
Nesoluționarea unor astfel de teme aduce grave prejudicii activității de înfăptuire a justiției, ca serviciu public în interesul cetățenilor.
O astfel de manifestare a avut loc cu ocazia ședinței Plenului din ziua de 24 iunie 2019, dată la care prezența acelor membri C.S.M. în sediul instituției a fost certă, dovedită prin participarea la alte ședințe din aceeași zi.
Reamintim dispozițiile art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii: „(1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi au calitatea de demnitar. (…) (2) Activitatea nenormată a membrilor presupune îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulament, prin pregătirea şi participarea la toate activităţile desfăşurate de Consiliu (…)” și ale art. 18: „Membrii îşi pot exprima în mod valabil votul în Plen cu condiţia participării la dezbaterile pe marginea punctului supus procedurii de vot”.
Orice altă manifestare a convingerilor personale cu privire la proiectul ordinii de zi sau la soluționarea temelor propuse pe ordinea de zi de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii – în conformitate cu atribuțiile prevăzute în sarcina acestuia la art. 22 alin.2 din Regulament – este neconformă cu calitatea de demnitar, deținută de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
Totodată, o astfel de atitudine prejudiciază încrederea cetățenilor în întregul corp al magistraților, membrii C.S.M. fiind aleși din rândul judecătorilor și procurorilor.
Reamintim acestor membri C.S.M. care aleg neprezentarea la ședințele Plenului în locul exercitării votului, prevederea de la art. 1 alin.2 din Legea nr. 317/2004: „(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului”.
Prezența membrilor C.S.M. la activitățile Consiliului constituie obligație de serviciu, a cărei îndeplinire o solicităm acestora, în considerarea respectului față de votul de încredere acordat acestora de colegii magistrați care au considerat că vor fi onorabil reprezentați în aceste funcții elective.”
***
Marți, 25 iunie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următorul comunicat, semnat de Victor Alistar și Romeo Chelariu, membri CSM:
„Având în vedere că prin scrisoarea semnată de șapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au fost deja prezentate discuțiile purtate în cadrul consiliului, pentru corectă şi completă informare a opiniei publice privitor la punctul nostru de vedere, aducem la cunoștință următoarele:
În dimineața zilei de luni 24 iunie, la ora 9.30 în sala de plen, ne-am aflat 10 membri ai CSM, oră la care am fost informați, cei prezenți, de către Președintele CSM despre faptul că a fost anunțată de către 7 membri că „nu coboară în sala de ședințe dacă nu se elimină trei puncte de pe ordinea de zi” anunțate prin convocator, respectiv punctele privind concursurile de la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție şi o cerere de rezervare legală a unui post de execuție.
Față de aceste elemente faptice, confirmate şi prin informarea publică de ieri dorim să expunem opiniei publice şi corpului magistraturii următoarele considerente:
1. Apreciem că este inadmisibil ca în desfășurarea activității Plenului CSM să se recurgă la orice forme de condiționare între membrii Consiliului, indiferent de forma şi de încadrarea acesteia.
2. Conduita de boicotare a lucrărilor Plenului CSM este de natură a bloca funcționarea unor instituţii ale sistemului judiciar ceea ce reprezintă încă un argument în plus pentru ca atribuțiile de numire şi revocare a unor magistrați să nu fie date în competenţa exclusivă a Plenului.
3. Solicitarea pe fond este neîntemeiată şi nejustificată, îmbrăcând un pronunțat caracter politic şi nu juridic, dat fiind că Plenul CSM are obligația de a îndeplini procedurile stabilite de legile în vigoare şi nu are dreptul să se derobeze de responsabilitățile tratate de lege.
4. Eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor care concretizează punerea în aplicare a prevederilor art. 883 şi art. 885 din Legea nr. 304/2004 actualizată este nelegală raportat la împrejurarea că există lucrările finalizate şi au fost înscrise pe ordinea de zi, moment de la care Plenul este obligat de lege să își îndeplinească obligațiile în termenul legal.
5. Este inadmisibil profesional ca unei autorități publice de rang constituțional, cum este CSM, să i se ceară ultimativ să nu aplice legea pentru raționamentul că nu suntem de acord cu prevederile acesteia, ori pentru acela că trebuie așteptate puncte de vedere cu valoare consultativă pentru legiuitor care prin ele însele nu înfrâng caracterul imperativ al legii.
6. O asemenea abordare reprezintă un mesaj pentru magistrați că pot să refuze să își îndeplinească obligațiile de serviciu trasate de lege, până la o modificare a acesteia ceea ce încalcă ordinea de drept şi statutul profesiei reglementat de Legea nr. 303/2004.
7. În cazul de față sunt şi aspecte evidente de conflict de interese pentru unii membri ai Consiliului, fie şi dacă ar fi doar la nivel moral, precum şi elemente de opțiuni politice privind competenţa de legiferare, ceea ce este strict interzis în activitatea judiciară şi extrajudiciară a magistraților.
8. Gestul de zilele acestea a însemnat şi sacrificarea intereselor instanțelor de la nivel de judecătorie prin afectarea legalității calendarului privind procedura de concurs în baza art.33 din Legea nr. 303/2004, în condițiile în care aceste instanțe se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, afectând astfel şi interesele justițiabililor de a beneficia de un serviciu public de justiție prompt şi eficient.
În concluzie, ne opunem categoric eliminării respectivelor puncte de pe ordinea de zi a Plenului CSM care ar avea consecința încălcării prevederilor legale în vigoare şi obligațiilor profesionale individuale şi colective.
Susținem fără echivoc că așa cum oricărui cetățean i se solicită să respecte legile, obligația este valabilă şi pentru cetățenii din magistratură care nu pot fi deasupra legii, ci în slujba ei.”
***
Luni, 24 iunie 2019, răspunzând numeroaselor solicitări mass-media cu privire la comunicatul de presă al celor 7 membri ai CSM, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următorul comunicat:
***
Luni, 24 iunie 2019, sapte membri CSM au cerut public sa se amane discutarea tuturor aspectelor ce privesc activitatea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) pana dupa ce vor fi facute publice rapoartele Comisiei de la Venetia si ale GRECO, adoptate in saptamana 17-21 iunie 2019, dar si dupa ce se va organiza o dezbatere publica asupra activitatii SIIJ, potrivit ziare.com.
Cei sapte membri ai CSM sunt procurorul Nicolae Solomon, vicepresedinte al CSM, judecatorul Andreea Chis, judecătorul Mihai Balan, judecatorul Bogdan Mateescu, si procurorii Cristian Ban, Florin Deac si Tatiana Toader.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
