Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii

Tribunalul București schimbă doctrina: lucrările de consolidare și reparații capitale sunt acte de administrare
28.06.2019 | Nicolae DRĂGUȘIN

JURIDICE - In Law We Trust
Nicolae Drăgușin

Nicolae Drăgușin

Pe 17 octombrie 2012, cetățeanul X devine proprietarul unui apartament dintr-un imobil-clădire unde Municipiul București deține în proprietate privată încă două apartamente. Astfel, cetățeanul X și Municipiul București sunt coproprietari. Fiind construit în 1923 și nefiind supus din 1952 niciunei lucrări de consolidare și reparații capitale, clădirea are nevoie de măsuri de intervenție pentru siguranță în exploatare și sănătatea locuirii. Timp de 2 ani (2013-2015), cetățeanul X a întreținut corespondență cu structurile administrative ale Primăriei Municipiului București (Direcția de Investiții – Serviciul Consolidări, Direcția Patrimoniu, Administrația Fondului Imobiliar etc.) în vederea executării lucrărilor asupra clădirii deținută în coproprietate. Văzând că această corespondență este infructuoasă, cetățeanul X contactează în mai 2015 un expert tehnic autorizat în vederea întocmirii unui raport de expertiză tehnică preliminară a clădirii care să prevadă măsurile de intervenție structurală (pentru consolidare) și reparații capitale. În august 2015 raportul de expertiză este terminat, iar cetățeanul X notifică prin intermediul executorului judecătoresc Municipiul București (ca proprietar) și Administrația Fondului Imobiliar (ca administrator) cu privire la executarea lucrărilor prevăzute în raportul tehnic de expertiză. Întrucât Municipiul București refuză intervenția, cetățeanul X hotărăște să introducă acțiune.

Astfel, pe 7 martie 2016 introduce pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 o acțiune civilă având ca obiect obligația de face, mai precis suplinirea acordului de voință al coproprietarului Municipiul București pentru executarea lucrărilor dispuse în raportul de expertiză tehnică, întocmit de expertul tehnic autorizat în august 2015. La termenul stabilit, instanța de fond încuviințează proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei și raport de expertiză tehnică judiciară prin care expertul desemnat să stabilească dacă lucrările pretinse de reclamant sunt necesare și să enumere care sunt acele lucrări. La data de 18 ianuarie 2018, expertul judiciar depune la dosarul cauzei raportul de expertiză care, în esență, confirmă că lucrările pretinse de reclamant sunt necesare și le enumeră. Municipiul București nu formulează obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză. Pe 7 iunie 2018 au loc dezbaterile în fond, iar pe 21 iunie 2018 Judecătoria Sectorului 2 pronunță soluția în sensul admiterii cererii. Pe 5 iulie 2018 sentința civilă este comunicată părților. La niciunul din cele 12 termene ale fondului Municipiul București nu se prezintă.

Sentința Instanței de fond poate fi consultată aici.

Pe 24 iulie 2018, Municipiul București depune cerere de apel, la care cetățeanul X (intimat-reclamant) formulează întâmpinare. Primul termen e stabilit pe 4 decembrie 2018. Nici la acest termen Municipiul București (apelant-pârât) nu se prezintă. Tribunalul București, în calitate de instanță de apel, încuviințează proba cu înscrisuri (existente la dosar), fără a administra probe noi. Dezbaterea fondului are loc în aceeași zi, iar după două amânări de pronunțare deliberează pe 17 decembrie 2018 în sensul admiterii cererii de apel și schimbării sentinței apelate în sensul respingerii în tot a cererii formulată de cetățeanul X în contradictoriu cu Municipiul București. Redactarea deciziei Tribunalului București este comunicată părților pe 24 iunie 2019.

Decizia Instanței de apel poate fi consultată aici.

Întrucât instanța de apel nu a cuprins în hotărârea civilă pe care a redactat-o în motivarea soluției apărarea (întâmpinarea) Cetățeanului X și nici nu pune în discuție în propriul raționament argumentele intimatului, ci doar motivele de apel, întâmpinarea poate fi consultată aici.

Așa cum se poate observa din cuprinsul deciziei care exprimă raționamentul propriu-zis al Instanței de apel (pp. 10-12), Tribunalul București invocă prevederile art. 641 alin 1-3 C. Civ. referitor la actele de administrare, în condițiile în care intimatul-reclamant solicitase executarea unor lucrări (omologate în raportul de expertiză judiciară, necontestat în apel) care intră în sfera actelor de conservare pe care coproprietarii au obligația să le execute. Cu alte cuvinte, Tribunalul București apreciază că lucrările de consolidare și de reparații capitale ale unui imobil sunt acte de administrare.

Al doilea temei legal invocat din oficiu de către Instanța de apel și nesupus dezbaterii părților în etapa fondului din 4 decembrie 2018 sunt prevederile H.G. nr. 1364/2001 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale OG nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată. Potrivit acestui temei, argumentul instanței de apel este că „prin cererea formulată, intimatul-reclamant dorește ca, pe calea dreptului comun, să se pronunțe o hotărâre de suplinire a acordului apelantului-pârât, în condițiile în care există prevederi speciale ce reglementează situațiile premisă care au dus la neînțelegerile dintre părțile litigante”. Din nou apreciem că suntem în fața unei aplicări greșite a legii deoarece:

– normele cuprinse în H.G. nr. 1364/2001 sunt aplicabile numai în situația în care coproprietarii sunt de acord să execute lucrările necesare (consolidare, reparații capitale și reabilitare termică), acestea având rolul de a reglementa succesiunea de pași. Or, în cazul de față, acțiunea a fost formulată tocmai pentru a suplini un acord de voință care nu există în vederea parcurgerii acestor etape;

– normele indicate nu sunt de natură să excludă normele generale din Codul Civil referitor la obligațiile coproprietarilor cu privire la un bun comun acestea având un caracter prioritar și, în plus, fiind temeiul general pe baza căruia se edictează normele speciale din cuprinsul OG nr. 20/1994;

– instanța de fond procedează la interpretarea legii în sensul neaplicării acesteia, scăpând din vedere faptul că rațiunea normelor generale din Codul Civil, a OG nr. 20/1994 și normelor metodologice de aplicare este aceea de a crea condiții sigure și normale de locuire, iar nu pentru a servi drept motiv de paralizare a efectului benefic asupra cetățenilor.

Rămâne o problemă de dezbătut felul în care același probatoriu (înscrisuri, interogatoriul pârâtei și raport de expertiză judiciară), încuviințat și administrat la fond și, ulterior, păstrat fără nicio modificare la apel, conduce la două concluzii diametral opuse: admitere la fond și respingere la apel. Cât de legitimă și puternică să fie interpretarea instanței așa încât aceeași stare de fapt, conturată prin probatoriu, să conducă la două concluzii diametral opuse? Era în interesul dreptății ca justiția să administreze noi probe în faza apelului pentru ca soluția de admitere a apelului să fie temeinică?

Dincolo de aceste și multe întrebări care pun în discuție administrarea justiției în această speță, rămâne o problemă generală: decizia Tribunalului București are un efect descurajator asupra cetățenilor în relație cu instituțiile publice (în calitate de coproprietar) care doresc să aducă locuirea potrivit standardelor legale în vigoare. Aplicarea legii care-i obligă pe coproprietari la o serie de măsuri e paralizată printr-o decizie definitivă a justiției, pronunțată printr-o interpretare abuzivă a legii, ca și cum legea care te obligă la o acțiune este, totodată, cea care te împiedică să o exerciți.

Nicolae Drăgușin

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.