Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Sistemul aleator de repartizare a dosarelor în justiție – eroare umană sau eroare digitală?
09.07.2019 | Robert WILLIAMS

Robert Williams

Robert Williams

Repartizarea aleatorie in sistemul judiciar romanesc a inceput cu ani in urma in contextul digitalizarii si a eliminarii suspiciunilor de coruptie. Inca din anul 2009, CSM a luat in discutie un raport al Inspectiei Judiciare (Hotararea CSM nr. 1176/16.12.2009).

Curtea de Conturi este o alta institutie care in anul 2011 face referire la carentele ECRIS. Metodele de „fentare” sunt variate, astfel ca raman intrebari la care CSM, Inspectia Judiciara, Ministerul Justitiei ar putea avea opinii diferite .

Fireste ca sistemul judiciar a suferit schimbari in resurse umane, insa problematica este aceasi – dosare multe, judecatori putini si reclamatii la Inspectia Judiciara.

Pe scurt metodele de „fentare” ale ECRIS:

“Permite unui justitiabil sa investeasca instanta cu mai multe dosare, avand acelasi obiect, consecintele acestui mod de lucru conducand la existenta unor riscuri in activitatea jurisdictionala, in sensul ca apare posibilitatea “dirijarii” doar a unuia dintre multiplele dosare cu care a fost investita instanta in aceeasi speta, urmata de renuntarea la celelalte, cu ocazia primului termen. Prin aceste dosare, “construite” artificial, se denatureaza statistica oficiala a dosarelor, pe total, pe tipuri de cauze si pe judecator etc.”, apare scris in raportul din 2011 al Curtii de Conturi.

Sistemul poate fi pacalit cu ajutorul grefierilor:
– “Sistemul” porneste de la judecatorul de serviciu care primeste cererile de trimitere in judecata adunate peste zi si pe care le trimite operatorului. In mod normal, el ar trebui sa atribuie imediat un numar de inregistrare fiecarui dosar, care sa reflecte ordinea in care au ajuns, procedura ce trebuie facuta inaintea introducerii dosarelor in sistemul ECRIS.
– Pentru a “fenta” repartizarea aleatorie, aceste numere de inregistrare nu se pun pe dosare din start, iar operatorul introduce numerele neasociate cu un dosar in sistemul ECRIS.
– Dupa ce sistemul repartizeaza un complet de judecata pentru fiecare numar de inregistrare, operatorul atribuie dosarele acelor numere de inregistrare care au primit un complet “favorabil” sau “nefavorabil”, in functie de interes.

Pentru aceasta metoda, este nevoie de complicitatea unui grefier sau a persoanei care opereaza efectiv sistemul informatic. Odata asigurata aceasta complicitate, lucrurile pot demara. Potrivit judecatorului Adrian Neacsu, o asemenea practica poate fi contracarata simplu.

“Asa ceva se intampla acolo unde judecatorul de serviciu, care primeste cererile de chemare in judecata, da pur si simplu mai departe teancul de hartii catre operator. Or, el ar putea sa noteze pe fiecare dosar ora la care a ajuns la el si se creeaza astfel o ierarhie prin care cererile sunt inregistrate de la bun inceput, iar operatorul sistemului nu poate face el ce vrea cu repartizarea catre complete”, declara in 2009, judecatorul Adrian Neacsu.

O alta metoda de “fentare” a sistemului este introducerea aceleiasi cereri de chemare in judecata de catre avocat de cate ori este nevoie, pana cand nimereste completul in care se afla judecatorul sau judecatorii pe care reclamantul ii prefera.

Sistemul de repartizare permite introducerea de mai multe ori a unui dosar in sistem (prin atribuirea unui alt numar), pana cand este repartizat la un anume complet.

Institutul pentru Politici Publice (50,1% dintre procurori si 44,8% dintre judecatori) considera ca sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor poate fi influentat sau viciat.

Astfel, se poate anticipa completul de judecata caruia ii va reveni o anumita cauza: fie operatiunea nu se efectueaza in ordinea intrarii dosarelor, fie se introduc variabile de timp pentru o perioada in care este doar o singura posibilitate de atribuire (un singur complet).

Inspectia Judiciara a intocmit in 2013 un amplu Raport, la solicitarea Sectiei pentru judecatori a CSM, „cu privire la respectarea dispozitiilor legale referitoare la primirea si repartizarea aleatorie a actelor de sesizare a instantelor judecatoresti”.

Desi mass media din Romania abunda prin relatari ale slabiciunilor acestui sistem, am putea aduga spusele unui fost ministru destul de contestat, insa revolutionar pentru altii: „Da, stiu cum se face, vine presedintele instantei la informatician si ii spune sa debifeze completele care sunt in activitate si care ar putea fi avute in vedere la repartizarea aleatorie. Programul permite aceasta pentru ca oamenii mai pleaca in concedii, se mai imbolnavesc. Dar drumul iadului e pavat cu bune intentii, debifindu-se toate completele mai putin unul, saracul calculator ce sa aleaga aleatoriu dintr-un singur complet? Si ce ati vrea sa pun cite un jandarm in spatele fiecarui informatician?”

Variante de driblare:
– repartizarea aleatorie a copertei (iar dosar este pus dupa aceea);
– exista legenda urbana ca daca tii degetul apasat pe buton, va trece la un alt complet (adica ajunge si la cel care vrei tu);
– inexistenta unei perioade fixe in care se face repartizarea aletorie, astfel incat practic cel ce face repartizarea poate sa “ghiceasca” completul. (de altfel dna ex-procuror Elena Cherciu a mentionat, in alt context e adevarat, si un caz care ramasese blocat de la Presedintele Instantei in vederea repartizarii de vreo 3 luni!);
– tehnic se pot identifica anumite complete de judecata ca fiind “pline”, astfel incat dosarul sa fie directionat practic la un singur complet
– de asemenea, o varianta “civila” – depui atitea dosare cite complete sunt, si pe urma renunti la cele care nu ajung la completul dorit de tine. 🙂

Prezentul material nu reprezinta o defaimare, imixtiune ori atingere a reputatiei profesionale ori a independentei justitiei. Datele prezentate rezuma observatiile jurnalistice cu privire la sistemul ECRIS.

Robert Williams
Redactor sef News247WorldPress


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.