TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

ÎCCJ. Cameră preliminară. Competenţa DIICOT. Nulitatea absolută a urmăririi penale
10.07.2019 | Adrian ŞANDRU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Adrian Șandru

Adrian Șandru

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că normele privind competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prevăzută în art. 11 alin. (1) pct. 5 din O. U. G. nr. 78/2016, referitoare la infracţiunile care au legătură, potrivit art. 43 C. proc. pen., cu infracţiunile prevăzute la art. 11 alin. (1) pct. 1-4, operează numai în ipoteza în care s-a dispus reunirea cauzelor, în absenţa reunirii cauzelor prorogarea competenţei Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism fiind inoperantă.

Mai mult, instanţa supremă a hotărât că, prin prisma Deciziei nr. 302/2017, este afectată de nulitate absolută orice încălcare a competenţei materiale a organelor de urmărire penală, indiferent dacă urmărirea penală a fost efectuată un organ de urmărire penală inferior sau superior.

În speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, interpretând sistematic textul legal, se constată că legiuitorul a prevăzut în cuprinsul art. 11 alin. (1) pct. 1-4 din O. U. G. nr. 78/2016 infracțiunile care sunt în competența materială specială a direcției, realizând o enumerare expresă și limitativă a acestora. În condițiile în care dinamica socială și infracțională a demonstrat faptul că persoanele care intră în conflict cu legea penală nu comit doar un singur gen de infracțiuni, ci sfera infracțiunilor comise este una eterogenă, după enumerarea menționată, legiuitorul a stipulat o prevedere de natură a permite organului de urmărire penală să realizeze o cercetare completă a infracțiunilor comise de către aceeași persoană, respectiv atât a infracțiunilor ce sunt în sfera de competență a direcției, cât și a infracțiunilor care nu intră în competența sa materială, dar sunt comise în condițiile în care pentru buna înfăptuire a justiției este necesară reunirea cauzei. Din punct de vedere logic, textul legal nu poate avea o altă natură, pentru că interpretarea per a contrario conduce la concluzia că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ar avea competența de a efectua urmărirea pentru orice infracțiune comisă de o persoană, indiferent de momentul sesizării, respectiv dacă mai exista sau nu pe rolul organului judiciar o cauză de competența sa, dacă aceasta a fost comisă, spre exemplu, în condițiile art. 43 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., text legal invocat de către contestatori, ceea ce nu poate fi acceptat

(Încheierea nr. 164 din 14 martie 2019, pronunţată de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect camera preliminară)

Adrian Șandru
Avocat MAREȘ DANILESCU MAREȘ în asociere cu DAN LUPAȘCU

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate