Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Articole, Opinii, Procedură civilă, SELECTED

Scurte considerații despre nelegalitatea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, referitor la judecarea unor incidente procedurale de către „completul cu numărul imediat următor”

11 iulie 2019 | Mihnea JIDA
Mihnea Jida

Mihnea Jida

I. Context 

Între practicieni, este de notorietate regula potrivit căreia cererile de abținere și de recuzare se judecă de către completul de judecată cu numărul imediat următor. Totodată, de notorietate este și regula-principiu privind repartizarea aleatorie a dosarelor. Cu toate acestea, nimeni nu pune în discuție temeiul legal al judecării celor două incidente procedurale de către completul cu numărul imediat următor; dimpotrivă, practicienii par să se fi obișnuit cu această regulă ca o excepție de la principiul repartizării aleatorii a dosarelor. Vom arăta în continuare, însă, că există motive serioase pentru repudierea acestei practici nelegale.  

II. Cadru legal

Repartizarea cererilor de abținere și de recuzare este reglementată, în prezent, prin următoarele dispoziții: 

– Art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

– Art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.
(3) Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților. Concluziile auditului sunt publice.

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

JURIDICE by Night

– Art. 50 C. pr. civ. Compunerea completului de judecată. 
(1) Abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține. Dispozițiile art. 47 alin. (4) rămân aplicabile.
(2) Când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară.

– Art. 110 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
(1) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluționate de completul din materia și după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanței.
(2) Dacă în urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
(3) Cauzele în care toți judecătorii unei secții au devenit incompatibili să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.
(4) În situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii, realizată cel puțin trimestrial.
(5) În cazul în care după soluționarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscriși în lista de permanență după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluționarea incidentului procedural.
(6) Planificarea de permanență se întocmește de președintele instanței sau, după caz, de președintele secției, cu aprobarea colegiului de conducere, ținându-se cont de completele de judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor.
(7) Planificarea de permanență se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se soluționează, de regulă, în ziua în care au fost invocate. Întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanență din ziua în care acestea au fost invocate.
(8) În caz de absență, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanență, desemnați conform alin. (4) și (6), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.
(9) În cazul existenței, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau a situațiilor de absență a membrilor completului de judecată, soluționarea acestora se face, prin rotație, de judecătorii aflați pe planificarea de permanență din acea dată, în ordinea înregistrării.

III. Nelegalitatea

Din acest succint examen legislativ se desprind, în mod succesiv, următoarele concluzii:
– Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară stabilește la art. 54 regula repartizării aleatorii a dosarelor și, în același timp, prin art. 11 ridică această regulă la rang de principiu legal care guvernează activitatea de judecată.
– Repartizarea cererilor de abținere și de recuzare către completul cu numărul imediat următor – art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor – reprezintă o excepție de sorginte infra-legală de la regula repartizării aleatorii, fiind adoptată printr-un act normativ inferior legii, respectiv prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015.

Împrejurarea că norma cuprinsă în art. 110 alin. (1) din Regulament are caracter special și derogatoriu față de norma generală exprimată în art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 rezultă din raportul în care se află cele două:
– Obiectul reglementării din art. 110 alin. (1) din Regulament este circumstanțiat la o anumită categorie de situații, respectiv la cele care privesc abținerea și recuzarea unuia sau mai multora dintre membrii completului de judecată (art. 15 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative);
– Soluția normativă a art. 110 alin. (1) din Regulament, referindu-se la situația determinată a abținerii și recuzării, instituie o normă diferită (judecarea de către completul cu numărul imediat următor) prin raportare la reglementarea-cadru în materie (art. 53 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 – principiul legal al repartizării aleatorii a dosarelor), care își păstrează caracterul general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri (art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative).

Însă, o astfel de derogare este interzisă în mod expres de norme elementare de tehnică legislativă. Într-adevăr, teza a II-a a art. 63 din Legea nr. 24/2000 stabilește că „[d]erogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază”. În plus, chiar Legea nr. 303/2004 statuează expres, la art. 53 alin. (2), că ulterior repartizării (aleatorii) către un complet de judecată, o cauză nu poate fi trecută altui complet de judecată decât în condițiile prevăzute de lege.

Or, Regulamentul de ordine interioară al instanțelor este un act normativ cu forță inferioară Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Pe cale de consecință, acesta nu poate deroga în mod valabil de la prevederile Legii nr. 303/2004 privind organizarea judiciară.

În concluzie, art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, care instituie regula – de fapt, excepția – judecării cererilor de abținere și de recuzare de către completul cu numărul imediat următor este nelegal.

IV. Remedii 

Având în vedere natura de act administrativ cu caracter normativ a Regulamentului de ordine interioară al instanțelor, remediile disponibile sunt cele reglementate prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. 

Prin urmare, calea procedurală de urmat pentru anularea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, este acțiunea în anulare prevăzută la art. 8 din Legea nr. 554/2004. Aceasta va trebui precedată de o plângere prealabilă adresată Consiliului Superior al Magistraturii în calitatea sa de emitent al actului atacat, cerere ce va putea fi formulată oricând, potrivit art. 7 alin. (11) din Legea contenciosului administrativ.

În cadrul unei astfel de acțiuni în anulare, interesul legitim pe care l-ar invoca un potențial reclamant ar fi, în tot cazul, unul public, din moment ce printr-o reglementare de natura art. 110 alin. (1) din Regulament se aduce atingere chiar ordinii de drept, ce presupune cu necesitate o coerență a ansamblului normativ, cel puțin sub aspectul nederogării de la lege prin acte cu forță juridică inferioară. Însă, potrivit exigenței art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, un astfel de interes legitim public nu poate fi invocat de către entități private (persoane fizice și persoane juridice de drept privat) decât în subsidiar, în măsura în care vătămarea respectivului interes „decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Avocat Mihnea Jida
PAZIUC & JIDA

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories