ÎCCJ. Excepția lipsei calităţii procesuale pasive vs. dreptul la apărare

17 iulie 2019 | JURIDICE.ro

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, deși reclamantul este obligat să indice în cererea de chemare în judecată persoana fizică ce ocupă funcția de conducere a unei instituții și atributele ei – în cazul în care se solicită aplicarea conducătorului acesteia a amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru neexecutarea dispoziţiilor unei hotărârii judecătorești și obligarea instituției la plata de penalități de întârziere de 1% pentru executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătorești -, nu se poate soluționa cauza pe tărâmul excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acelei instituții la modul general, fără a preciza dacă se referă la un capăt de cerere sau la mai multe, întrucât prin această conduită procesuală a instanței se încalcă dreptul la apărare al reclamantei, care a fost pusă în imposibilitate de a-şi orienta şi canaliza apărările, fiind împiedicată astfel a-şi exercita în mod efectiv acest drept. În speță, deși s-a solicitat sancționarea atât a conducătorului instituției, cât și a instituției (conform art. art. 24 din Legea nr. 554/2004), instanța supremă a decis că ”instituţia publică pârâtă nici nu avea calitatea de pârâtă chemată în judecată cu privire la cerere reclamantei de aplicare a amenzii, ci conducătorul acestei instituţii, funcţie denumită generic, în raport de care instanţa era obligată a verifica legitimarea procesuală pasivă”. (Decizia nr. 137 din 17 ianuarie 2019, pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

Evenimente programate