Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Directiva (UE) 2019/1152 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în UE. UPDATE: S-a împlinit termenul până la care statele membre UE trebuie să transpună Directiva în legislația națională
01.08.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Dreptul muncii, Dreptul Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Luni, 1 august 2022, este termenul-limită până la care statele membre ale UE trebuie să transpună în legislația națională Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, potrivit unui comunicat.

Odată cu noile reguli, lucrătorii vor avea dreptul la o mai mare previzibilitate în ceea ce privește condițiile lor de muncă, de exemplu privind sarcinile de serviciu și timpul de lucru. De asemenea, aceștia vor avea dreptul de a primi în timp util informații mai complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, cum ar fi locul de muncă și remunerația. Este o etapă importantă pentru o Europă socială puternică care contribuie la transformarea Pilonului european al drepturilor sociale într-o realitate tangibilă pentru cetățenii din întreaga UE.

Nicolas Schmit: comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale: „Directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă reprezintă un răspuns direct la evoluția rapidă a piețelor noastre de muncă. Lucrătorii au dreptul la informații mai complete cu privire la condițiile de angajare și la o mai mare previzibilitate în viața lor de zi cu zi. Noile reguli vor contribui la garantarea unor locuri de muncă de calitate, la asigurarea unei anumite stabilități pentru lucrători și le va permite acestora să își planifice viața.”  

Lucrătorii din UE vor beneficia de următoarele drepturi:
– informații mai complete cu privire la aspectele esențiale ale muncii lor, comunicate rapid și în scris;
– o limitare a duratei perioadei de probă de la începutul unui contract de muncă, care nu va putea depăși șase luni;
– posibilitatea de a exercita în paralel o altă activitate profesională pentru un alt angajator; orice restricții ale acestui drept trebuie să fie justificate prin motive obiective;
– comunicarea în avans, într-un termen rezonabil, a orelor și zilelor de referință în care munca va trebui să fie efectuată – în special pentru lucrătorii cu programe de lucru imprevizibile și în caz de muncă la cerere;
– măsuri eficace vizând să prevină recurgerea abuzivă la contracte de muncă cu „zero ore” de lucru;
– să primească un răspuns scris la o cerere de transfer către un alt loc de muncă mai sigur;
– să beneficieze de formare obligatorie gratis, legată de locul de muncă, pe care angajatorul trebuie să le-o asigure.

Ca etapă următoare, Comisia va evalua exhaustivitatea și conformitatea măsurilor naționale notificate de fiecare stat membru și va lua măsuri dacă este necesar.

***

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 186 din data de 11 iulie 2019, a fost publicată Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană.

Directivei 91/533/CEE a stat la baza creării unui cadru normativ european în domeniul dreptului muncii, totuși, odată cu evoluția tehnică, creșterea demografică și dezvoltarea relațiilor sociale, au apărut tot mai multe noi forme de muncă. Prin urmare, a apărut necesitatea, la nivelul Uniunii, de a stabili cerințe minime de informare cu privire la aspectele esențiale ale raportului de muncă și la condițiile de muncă, care să se aplice tuturor lucrătorilor, pentru a se garanta faptul că toți lucrătorii din Uniune beneficiază de un grad adecvat de transparență și de previzibilitate în ceea ce privește condițiile lor de muncă, menținându-se, în același timp, o flexibilitate rezonabilă a formelor de muncă atipice, păstrându-se astfel beneficiile acestora pentru lucrători și angajatori.

Înțelesul statutului de lucrător urmează a fi înțeles în sensul oferit de practica CJUE[1], așadar, cu condiția îndeplinirii criteriilor stabilite de Curte, noua Directivă urmează a fi aplicată și lucrătorilor casnici, lucrătorilor la cerere, lucrătorilor intermitenți, lucrătorilor pe bază de tichete, lucrătorilor prin platforme online, stagiariarilor și ucenicilor.

În acest sens, Directiva (UE) 2019/1152 stabilește drepturile minime care se aplică tuturor lucrătorilor din Uniune care au un contract de muncă sau un raport de muncă astfel cum este definit în legislație, în contractele colective de muncă sau de practicile în vigoare în fiecare stat membru, luând în considerare jurisprudența Curții de Justiție.

Directiva stabilește obligația angajatorului de a informa anterior semnării contractului de muncă angajatul privitor la elementele esențiale ale raportului care urmează a fi încheiat, drepturile și obligațiile acestuia, actele interne dacă e cazul ale societății șamd.

Cerințele minime privind condițiile de muncă stabilesc printre altele:
– În cazul perioadei de probă aceasta nu poate depăși 6 luni;
– Trecre la o altă formă de muncă, spre exemplu în cazul expirării celor 6 luni de probă, angajatul poate solicita stabilirea unui raport de muncă mai previzibil.
– Angajatorul nu poate interzice unui lucrător să lucreze pentru alți angajatori în afara programului de lucru (în limitele legale, spre exemplu angajatorul poate interzice lucrul în favoarea unui concurent);
– Munca urmează a fi prestată în cadrul programului de lucru.

Statele UE urmează să adopte măsuri necesare pentru a proteja lucrătorii, inclusiv privitor la concedierile abuzie, sarcinei probei revenind angajatorului.

În contextul noii Directive, cititorilor JURIDICE.ro le recomandăm vizionarea Dezbaterii juridice: Informarea salariaților de către angajator


[1] Hotărârile Curții de Justiție din 3 iulie 1986, Deborah Lawrie-Blum/Land Baden-Württemberg, C-66/85; ECLI:EU:C:1986:284; din 14 octombrie 2010, Union Syndicale Solidaires Isère/Premier ministre and Others, C-428/09, ECLI:EU:C:2010:612; din 9 iulie 2015, Ender Balkaya/Kiesel Abbruch- und Recycling Technik GmbH, C-229/14, ECLI:EU:C:2015:455; din 4 decembrie 2014, FNV Kunsten Informatie en Media/Staat der Nederlanden, C-413/13, ECLI:EU:C:2014:2411; și din 17 noiembrie 2016, Betriebsrat der Ruhrlandklinik gGmbH/Ruhrlandklinik gGmbH, C-216/15, ECLI:EU:C:2016:883.

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti