Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Opinii, SELECTED, Sistemul judiciar

Observaţii cu privire la legalitatea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

18 iulie 2019 | Radu NECULA
Radu Necula

Radu Necula

I. Premise

Prezenta notă juridică are ca punct de plecare articolul „Scurte consideraţii despre nelegalitatea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, referitor la judecarea unor incidente procedurale de către „completul cu număr imediat următor”[1].

Pentru început, voi expune concluziile şi raţionamentul autorului citat, pentru ca, ulterior, să formulez anumite observaţii cu privire la concluziile prezentate.

În aceste coordonate, precizez că autorul articolului menţionat a apreciat că art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor este nelegal, pentru considerentele pe care urmează să le sintetizez, în continuare.

Pentru facilitarea demersului meu, voi reda conţinutul dispoziţiilor legale avute în vedere la realizarea lucrării dezbătute.

Aşadar, textele legale avute în vedere au următorul conţinut:

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

JURIDICE by Night

Arbitraj comercial

– Art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

– Art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.
(3) Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților. Concluziile auditului sunt publice.

– Art. 50 C. proc. civ. Compunerea completului de judecată.
(1) Abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține. Dispozițiile art. 47 alin. (4) rămân aplicabile.
(2) Când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară.

– Art. 110 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
(1) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluționate de completul din materia și după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanței.
(2) Dacă în urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
(3) Cauzele în care toți judecătorii unei secții au devenit incompatibili să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.
(4) În situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii, realizată cel puțin trimestrial.
(5) În cazul în care după soluționarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscriși în lista de permanență după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluționarea incidentului procedural.
(6) Planificarea de permanență se întocmește de președintele instanței sau, după caz, de președintele secției, cu aprobarea colegiului de conducere, ținându-se cont de completele de judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor.
(7) Planificarea de permanență se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se soluționează, de regulă, în ziua în care au fost invocate. Întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanență din ziua în care acestea au fost invocate.
(8) În caz de absență, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanență, desemnați conform alin. (4) și (6), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.
(9) În cazul existenței, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau a situațiilor de absență a membrilor completului de judecată, soluționarea acestora se face, prin rotație, de judecătorii aflați pe planificarea de permanență din acea dată, în ordinea înregistrării.

Revenind la subiectul dezbătut, constat că autorul citat a apreciat că „Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară stabilește la art. 54 regula repartizării aleatorii a dosarelor și, în același timp, prin art. 11 ridică această regulă la rang de principiu legal care guvernează activitatea de judecată” şi că „repartizarea cererilor de abținere și de recuzare către completul cu numărul imediat următor – art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor – reprezintă o excepție de sorginte infra-legală de la regula repartizării aleatorii, fiind adoptată printr-un act normativ inferior legii, respectiv prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015.”.

În consecinţă, concluziile lucrării au fost în sensul că „Regulamentul de ordine interioară al instanțelor este un act normativ cu forță inferioară Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Pe cale de consecință, acesta nu poate deroga în mod valabil de la prevederile Legii nr. 303/2004 privind organizarea judiciară” şi că „art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, care instituie regula – de fapt, excepția – judecării cererilor de abținere și de recuzare de către completul cu numărul imediat următor este nelegal.”

II. Succinte observaţii

Cu titlu preliminar, consider că, pentru a se stabili legalitatea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, stabilirea conţinutului noţiunii de „cauză care trebuie repartizată aleatoriu”, la care face referire art. 53 din Legea nr. 304/2003, este absolut necesară.

În acest context, consider că, în procesul civil, stabilirea conţinutului noţiunii de „cauză care trebuie repartizată aleatoriu” nu se poate realiza decât prin raportare la dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Astfel, cu titlu general, Codul de procedură civilă nu instituie regula repartizării aleatorii, în situaţia incidentelor procedurale.

Dimpotrivă, art. 124 alin. 2 C. proc. civ. stabileşte regula soluţionării incidentelor procedurale de instanţa în faţa căreia acestea se invocă, cu excepţia cazurilor în care legea ar prevede în mod expres altfel.

În aceste condiţii, art. 50 alin. 1 C. proc. civ. stabileşte o excepţie de la regula instituită de art. 124 alin. 2 C. proc. civ., în sensul că abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine, iar nu de instanţa în faţa căreia acest incident a fost invocat.

Aşadar, dacă intenţia legiuitorul ar fi fost ca declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare să fie repartizată aleatoriu, ar fi trebuit să instituie o dispoziţie legală expresă, în acest sens.

Mai mult, consider că prin neindicarea expresă a faptului că declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se impune a fi repartizată aleatoriu, legiuitorul a urmărit ca stabilirea modalităţii de compunere a completului învestit cu soluţionarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare să se realizeze prin norme cu caracter regulamentar, care să detalieze aceste aspecte, iar nu prin repartizare aleatorie.

În sprijinul concluziei prezentate, constat că, acolo unde a urmărit repartizarea aleatoriu a cauzelor, legiuitorul a menţionat acest aspect, în mod expres. (exemple: art. 200 alin. 7 C. proc. civ. prevede repartizarea aleatorie a cererii de reexaminare, art. 200 alin. 1 C. proc. civ. prevede repartizarea aleatorie a cererii de chemare în judecată, art. 475 alin. 1 C. proc. civ. prevede repartizarea aleatorie a cererii de apel).

Totodată, aşa cum am arătat, având în vedere că legea procesuală civilă nu prevede doar situaţii de repartizare aleatorie a diverselor cereri/incidente procedurale, art. 53 din Legea nr. 304/2004 nu poate fi interpretat în sensul că instituie o regulă de repartizare aleatorie a tuturor cererilor/incidentelor procedurale formulate, necesitatea repartizării aleatorii neputând fi stabilită decât prin interpretarea dispoziţiilor incidente din Codul de procedură civilă, de la caz la caz.

O concluzie contrară nu poate fi primită, întrucât s-ar ajunge la aplicarea regulii instituite de art. 53 din Legea nr. 304/2004, respectiv dintr-o lege având ca obiect organizarea judiciară, în detrimentul normelor din Codul de procedură civilă, fapt ce nu poate fi admis.

În consecinţă, nu există o dispoziţie legală care să instituie regula repartizării aleatorii a incidentelor procedurale sau o regulă specifică de repartizare aleatorie a declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare, expres reglementată, care să nu fi fost respectată prin art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, neputându-se reţine caracterul nelegal al acestei dispoziţii regulamentare analizate.

De altfel, aşa cum am arătat, singura concluzie care se impune, prin raportare la textele legale incidente, este aceea că legiuitorul nu a urmărit ca declaraţiile de abţinere sau cererile de recuzare să fie repartizate aleatoriu.


[1] Articol publicat de dl. avocat Mihnea Jida, pe portalul www.juridice.ro, la data de 11.07.2019. Articolul este disponibil aici.


Judecător Radu Necula
Tribunalul Prahova

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories