Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului
20.07.2019 | JURIDICE.ro


În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019 a fost publicată Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Noua Lege imiplică niște modificări esențiale în ce privește fiscalitatea, infracţiuni contra siguranţei publice, dreptul societar și stabilește cadrul național de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Legii i se atribuie și atribuția de a transpune Directiva (UE) 2015/849 din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și Directiva (UE) 2016/2.258 din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării banilor.

Spalarea banilor a fost definită la art. 49, existând trei ipoteze:
– schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
– ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;
– dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Sancțiunea: de la 3 la 10 ani, tentativa este la fel pedepsită. În cazul în care fapta este săvârșită de persoane juridice, pe lângă amennzi, instanța aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 alin. (3) lit. a) -c) din Codul penal.

În ce privește finanțarea terorismului, legea face trimitere la art. 36 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Principalele noutăți legislative

1. Au fost reglementate regulile privind obligația entităților vizate (a se vedea art. 5) de a raporta exlusiv Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor toate tranzacțiile suspecte, sau care oferă motive rezonabile de a fi suspectate în privința existenței elementelor constitive a infracțiunii de spălarea banilor. Pentru a se asigura în privința clientei lor, entitățile vizate au obligația de a aplica măsuri standard de cunoaștere a clientelei, așa cum sunt descrise la art. 13.

2. Persoanele juridice au obligația declarării beneficiarului real, adică sunt obligate să depună la Registrul Comerțului, prin reprezentantul legal, o declarație privind beneficiarul real al respectivei societăți, în vederea înregistrării în Registrul Beneficiarilor Reali al Societăților. De la această obligație sunt exceptate regiile autonome, companiile și societățile naționale și cele deținute integral sau majoritar de stat. Nedeclararea beneficiarului real se sancționează potrivit Legii

3. Una dintre principalele modificări, care are un caracter revolutiv pentru dreptul comercial român, este eliminarea acțiunile la purtător. Prin acțiuni la purtător se înțelege actțuni emise de societățile comerciale de capitaluri fără ca pe ele sa fie menționat numele titularului. Drepturile încorporate în asemenea acțiuni aparțin celui care le poseda, transmițându-se cu ușurinta de la un posesor la altul prin simpla tradițiune materiala a titlului. De acum încolo, în societatea pe acțiuni, capitalul social poate fi format doar din acțiuni nominative emise de societate, acțiunile la purtător emise până la acest moment urmează a fi convertite în acțiuni nomminative.

A se vedea: Eliminarea acțiunilor la purtător din dreptul comercial român de Emod Veress.

4. Legea prevedere funcționarea și atribuțiile Oficiulul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

5. De asemenea, Legea stabilește că și Agenția Națională de Administrare Fiscală are obligația de a transmite de un raport pentru tranzacții suspecte Oficiului.

Intrarea în vigoare: 21 iulie 2019.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate