Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
CMS CMK
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Întrebare preliminară cu privire la serviciile de plată, funcția NFC a unui card bancar, plata wireless și acordul tacit. UPDATE: Concluzii AG
05.05.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

05 mai 2020: Avocatul general propune:

„1) Funcția de comunicare în câmp apropiat (NFC) a unui card de credit multifuncțional personalizat trebuie calificată ca instrument de plată, în sensul articolului 4 punctul 14 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne.

2) Plata contactless a unei sume mici prin funcția NFC a unui card de credit multifuncțional personalizat constituie o utilizare «anonimă», în sensul articolului 63 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2015/2366.

3) Instituția bancară emitentă a unui card de plată multifuncțional personalizat dotat cu funcția NFC se poate prevala de derogarea prevăzută la articolul 63 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2015/2366 numai dacă dovedește că blocarea cardului respectiv sau împiedicarea utilizării sale ulterioare în cazul pierderii, al furtului, al însuşirii nelegale sau al utilizării neautorizate nu sunt posibile din punct de vedere tehnic.

4) Posibilitatea acceptării tacite a modificărilor condițiilor contractului‑cadru, prevăzută la articolul 52 alineatul (6) litera (a) din Directiva 2015/2366, în cazul unui acord între utilizator și prestatorul serviciului de plată, trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte și nu se poate aplica modificărilor unor elemente esențiale ale contractului‑cadru respectiv, cum sunt cele privind includerea funcției NFC într‑un card de credit”. (s.n. – M.M.-B.)

:: concluzii AG

***

26 iulie 2019: Judecătorul suprem austriac se întreabă cu privire la serviciile de plată bancare și acordul tacit al consumatorului (C-287/19 DenizBank).

(notă MMB: a se observa cum o trimitere preliminară din Austria nu anonimizează numele în cazul persoanelor juridice, pe când o trimitere preliminară din România realizează o atare anonimizare (a se vedea C-269/19 Banca B.). Știe cineva de ce nu se încalcă – cel puțin – art. 10 CEDO printr-o atare anonimizare operată în România? Aș fi recunoscătoare dacă printr-un comentariu mi s-ar indica vreun articol de specialitate care să fi răspuns la această întrebare.)

Situația de fapt:
1. avem niște dispoziții de drept UE potrivit cărora se consideră că utilizatorul serviciilor de plată a acceptat modificările propuse ale condițiilor contractuale dacă, înainte de data propusă a intrării lor în vigoare, utilizatorul serviciilor de plată nu îl informează pe prestatorul de servicii de plată că nu le acceptă
2. necesitatea de a afla dacă un acord tacit poate fi convenit și cu un consumator, în mod absolut nelimitat, pentru toate condițiile contractuale posibile
3. necesitatea de a afla dacă funcția NFC a unui card bancar multifuncțional personalizat cu care sunt efectuate plăți cu valoare scăzută din contul de client căruia îi este atașat reprezintă un instrument de plată
4. dacă da, necesitatea de a afla dacă o plată wireless cu valoare scăzută efectuată prin intermediul funcției NFC a unui card bancar multifuncțional personalizat trebuie considerată utilizare anonimă a instrumentului de plată în sensul derogării
5. de asemenea, necesitatea de a afla dacă un prestator de servicii de plată poate invoca această derogare numai dacă se poate dovedi că, în conformitate cu stadiul obiectiv al tehnicii, instrumentul de plată nu permite blocarea acestuia sau împiedicarea utilizării sale ulterioare

Dispoziții incidente: articolul 4 punctul 14, articolul 52 punctul 6 litera (a) coroborat cu articolul 54 alineatul (1), articolul 63 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2015/2366/UE (Directiva privind serviciile de plată),

Articolul 4
Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
14.„instrument de plată” înseamnă un dispozitiv (dispozitive) personalizat(e) și/sau orice set de proceduri convenite între utilizatorul serviciilor de plată și prestatorul de servicii de plată și folosit pentru a iniția un ordin de plată;

Articolul 52
Informații și condiții

Statele membre se asigură că informațiile și condițiile următoare sunt transmise utilizatorului serviciilor de plată:
6.cu privire la modificări ale contractului-cadru și la rezilierea sa:

(a) dacă se convine astfel, faptul că se consideră că utilizatorul serviciilor de plată a acceptat modificările condițiilor contractuale, în conformitate cu articolul 54, dacă, înainte de data propusă a intrării lor în vigoare, utilizatorul serviciilor de plată nu îl informează pe prestatorul de servicii de plată că nu le acceptă;

Articolul 63

Derogare pentru instrumentele de plată cu valoare redusă și pentru moneda electronică

(1) În cazul instrumentelor de plată care, în conformitate cu contractul-cadru, se referă numai la operațiunile de plată individuale care nu depășesc 30 EUR sau care fie au o limită de cheltuieli de 150 EUR, fie depozitează fonduri care nu depășesc niciodată 150 EUR, prestatorii de servicii de plată pot conveni cu utilizatorii serviciilor lor de plată următoarele:
(b)articolul 72, articolul 73 și articolul 74 alineatele (1) și (3), nu se aplică în cazul în care instrumentul de plată este utilizat anonim sau în cazul în care, din alte motive care țin de instrumentul de plată, prestatorul de servicii de plată nu se află în poziția de a dovedi că o anumită operațiune de plată a fost autorizată;

dr. Mihaela Mazilu-Babel


Aflaţi mai mult despre ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.