JURIDICE SELECTED
 
Print Friendly, PDF & Email

Dreptul și societatea, sau dreptul și gazonul. Invitation to Law & Society: An Introduction to the Study of Real Law, de Kitty Calavita
30.07.2019 | Astrid BOLEA


Astrid Bolea

Astrid Bolea

Tema pe care Kitty Calavita o abordează în Invitation to Law & Society: An Introduction to the Study of Real Law[1] este dreptul și societatea, o ramură interdisciplinară a dreptului (sau care cuprinde și drept) la care contribuie, pe lângă juriști, și sociologi, antropologi, psihologi, istorici, jurnaliști etc. Senzația pe care această carte o lasă, nu doar după ultimele sale pagini, ci o imprimă încă din primele, este de „discuție la o cafea” despre o ramură care privește dreptul dintr-o altă perspectivă. Calavita insistă asupra faptului că această carte este o invitație și atât: o prezentare generală a ramurii, a principalelor chestiuni ce fac obiectul cercetărilor, o exemplificare a unor așa numite „teoreme” de drept și societate. Cei care scriu pentru acest curent al literaturii juridice rareori se pun de acord cu privire la răspunsuri, consensul existând însă cu privire la întrebările pe care această ramură le identifică și la discuțiile care merită a fi purtate.

Lipsa de omogenitate în rândul lucrărilor care compun ramura drept și societate, scrie Kitty Calavita, redau întocmai aceeași lipsă de omogenitate din rândul interpretărilor date dreptului (definiției sale, rolului său în societate, a valenței morale/moralizatoare ș.a.m.d.). Dreptul este atât un produs creat de societatea însăși, dar și impus societății. Dreptul este descris ca fiind hegemonic, deci dominant, dată fiind abilitatea acestuia de a modela felul în care trăim fără a ni se părea nefiresc. Cu toate acestea, pentru cei care studiază Law & Society, dreptul nu este un domeniu autonom, ci unul adânc înrădăcinat în construcțiile sociale și culturale, deschizându-se calea studiului instituțiilor juridice, comportamentelor și convingerilor umane dintr-o altă perspectivă.

Una din temele centrale ale curentului este conștiința juridică (legal consciousness). Autoarea îl amintește pe istoricul Harold J. Berman care descrie parcursul formării conștiinței juridice încă de la vârste foarte fragede, printr-o serie de afirmații ale copilului în care elementele juridice se pot identifica: „aceasta e jucăria mea” – dreptul de proprietate; „dar mi-ai promis” – dreptul contractelor; „el m-a lovit primul” – drept penal; „tata spune că am voie” – drept constituțional. Dintr-o perspectivă centristă a dreptului, criticată de o altă parte a doctrinei, concluzia ce rezultă în urma acestei exemplificări este omniprezența dreptului. Harold J. Berman însă mai face un pas și afirmă că este foarte dificil, dacă nu imposibil, să se identifice un moment al vieții umane care să nu conțină măcar o urmă a conștiinței juridice.

Termenul „conștiință juridică” redă întocmai natura dihotomică a dreptului amintită anterior. Se referă la maniera în care dreptul este înțeles de către, spre exemplu, oameni în capacitatea lor de „oameni ai legiisau de simpli cetățeni. Se mai referă și la maniera în care s-ar traduce această concepție (sau preconcepție) prin modul uman de manifestare în situații de natură legală sau care au tangență cu sfera juridică. Studiul conștiinței juridice arată că există devieri de la simpla acceptare de plano a dominației dreptului: oamenii știu că trebuie să respecte legea, însă se și împotrivesc ei; oamenii se tem de consecințele nerespectării legii, însă o și încalcă. Un aspect interesant care reiese din relația love & hate față de drept este elasticitatea percepției umane: Calavita amintește de numeroase studii care au arătat faptul că aceeași persoană care uneori se plânge de opresiunea dreptului consideră legea ca fiind obiectivă și imparțială într-o altă situație. Cu toate acestea, în ciuda așa-numitei calități de „cameleon” a conștiinței juridice, respectiv a elasticității percepției la adresa dreptului, legitimitatea acestuia rămâne intactă.

O altă temă trecută în revistă de către Calavita privește decalajul dintre dreptul „teoretic” sau „din cărți” (law on the books) și dreptul „din practică” sau „real” (law in action). Pentru promotorii curentului drept și societate, acesta reprezintă sursa unei mai bune înțelegeri a funcționării nu neapărat a dreptului ca instrument social, ci a societății în sine, prin înțelegerea percepțiilor umane. Dacă apariția acestui decalaj poate fi explicată de diferențele politice, ideologice, rasiale, sociale, economice, instituționale etc. dintre oameni, o constantă este ambiguitatea dreptului, dreptul „teoretic” sau „formal” fiind aproape mereu ambiguu. Calavita subliniază că această ambiguitate (dreptul „teoretic”) este manipulată, de cele mai multe ori, pentru a da naștere unor construcții juridice („dreptul real”) care să se adreseze anumitor practici ale unor instituții, sau anumitor categorii rasiale, politice, ideologice, sociale, economice. Se poate considera, deci, că atât dreptul „teoretic”, cât și dreptul „real” pot fi modelate după anumite structuri și instituții sociale, putând însă, în egală măsură, să reprezinte forțe în sine, având abilitatea de a modela la rândul lor realitățile din societate.

Pe lângă o invitație și o introducere în curentul drept și societate, cartea lui Kitty Calavita reprezintă o frescă a sistemului juridic american, precum și o prezentare scurtă a percepției societății americane asupra dreptului. Principalele direcții și arii de interes din sfera drept și societate sunt însoțite, desigur, de exemple din dreptul constituțional, penal, dreptul asigurărilor și din practica judiciară. Autoarea, însă, inserează și anecdote din secțiile de poliție, analize ale unor reclame ad-hoc sau scurte experiențe din viața de zi cu zi, precum o conversație purtată într-un taxi. Spunându-i șoferului că urmează să participe la întâlnirea anuală a Asociației Drept & Societate (Law & Society), acesta îi mărturisește că și el s-a întrebat, mereu, când este cel mai propice moment al anului pentru a planta gazonul (Lawn). În contextul invitației de a descoperi dreptul real, confuzia relaxată dintre drept (law) și gazon (lawn) este, poate, unul dintre cele mai ilustrative exemple ale relației societății cu dreptul.


[1] Kitty Calavita, Invitation to Law & Society:  An Introduction to the Study of Real Law, The University of Chicago Press, Chicago and London, 1st edition, 2010. Disponibilă aici și aici. Cea de-a doua ediție disponibilă aici.


Astrid Bolea

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate