Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca. Adunarea Generala a procurorilor din 4 septembrie 2009

5 septembrie 2009 | JURIDICE.ro

Comunicat Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca:

„Astazi, data de 04.09.2009, Adunarea generala a procuroilor din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj – Napoca, avand in vedere demersurile realizate de catre colegii judecatori, a hotarat sa trimita institutiilor europene competente sa monitorizeze domeniul Justitie in Romania si presei europene urmatorul act

INFORMARE

Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca din Romania va informeaza cu privire la situatia sistemului judiciar roman, care cunoaste atacuri fara precedent din partea puterii executive, prin care se urmareste subminarea Autoritatii judecatoresti, si va solicita sa luati masuri corespunzatoare la nivel comunitar.

Reamintim ca Romania este stat membru al Uniunii Europene din data de 01.01.2007 si ca, la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, a fost instituit un Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV) pentru a ajuta acest nou stat membru sa abordeze o reforma profunda a sistemului judiciar, sa combata coruptia si sa permita tuturor celorlalte state membre sa urmareasca si sa sprijine evolutiile inregistrate in acest domeniu in Romania. Aceasta reforma trebuia axata pe rationalizarea volumului de activitate si cresterea personalului. Raportat la aceste doua aspecte, situatia actuala din sistemul judiciar roman face imposibila respectarea termenului rezonabil de solutionare a dosarelor. Spre exemplificare, aratam ca, pana in acest moment, la Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca au fost inregistrate un numar de aproape 8600 de cauze penale iar numarul de procurori care efectueaza urmarirea penala/supravegheaza activitatea de urmarire penala efectuata de politie este de 10.

Situatia este asemanatoare si cu privire la personalul auxiliar. Acest volum determina munca zilnica in afara programului de 8 ore, precum si munca in weekend. Cu toate acestea, nu s-au alocat fonduri pentru plata orele suplimentare sau pentru munca depusa in zilele de sambata si de duminica. Mai mult, avand in vedere numarul insuficient de grefieri, o parte dintre activitatile care ar trebui desfasurate de acestia este realizata de catre procurori. Totodata, nu s-a realizat pana in prezent un program de normare a muncii.

Mai mult, pentru personalul auxiliar cu studii superioare vechimea in specialitate nu este recunoscuta si sunt cuprinse in schema de personal posturi de grefieri cu studii superioare doar la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu toate ca si la celelalte parchete munca depusa de catre grefieri solicita cunostinte temeinice de drept juridic.

In conditiile in care Justitia se numara printre putinele domenii care sunt monitorizate de Comisia Europeana, ar fi fost necesar ca ea sa devina o prioritate nationala a intregii clase politice, a puterii executive (inclusiv presedintele Romaniei) si a puterii legislative.

Cu toate acestea, bugetul alocat Ministerului Public a scazut semnificativ in comparatie cu anul 2008 – s-a primit mai putin de 0,5 % din PIB in anul 2009.

Incepand cu luna aprilie 2009, reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor si Consiliul Superior al Magistraturii au atras atentia puterii executive cu privire la faptul ca aproape toate instantelor au epuizat sumele de bani din bugetele lor, din care se suporta serviciile si se achizitioneaza bunurile strict necesare pentru functionarea instantelor (energie electrica, comunicarea prin Posta Romana a citatiilor, a hotararilor judecatoresti si a celorlalte acte procedurale), nu s-a luat inca nicio masura pentru remedierea situatiei.

Si parchetele se confrunta cu problema subfinantarii. Astfel, in nenumarate cazuri nu au existat fonduri banesti pentru achizitionarea de hartie necesara pentru redactarea si comunicarea solutiilor din dosar si a celorlalte acte procedurale (citatii, adrese, informari, etc.).

Dincolo de subfinantarea sistemului judiciar, se constata si o incercare de modificare a statului magistratilor (judecatori si procurori), in scopul inlaturarii independentei acestora, prin diminuarea considerabila in proportie de peste 50 % a remuneratiei printr-un proiect de lege privind salarizarea unitara a bugetarilor.

Potrivit acestui proiect de lege, se va ajunge ca un magistrat cu grad de judecatorie, avand vechime intre 5-10 ani, sa primeasca o remuneratie in jur de 2.300 lei (echivalentul a aproximativ 534 de euro) iar un magistrat stagiar sa primeasca in jur de 1.400 lei/lunar (echivalentul a aproximativ 325 de euro ). Subliniem ca, potrivit aceluiasi proiect de lege, soferii demnitarilor vor fi platiti cu aproximativ 1250 de lei (echivalentul a aproximativ 290 de euro). Rezulta ca, in Romania, magistratii stagiari si soferii vor avea un statut asemanator.

Conform acestui proiect de lege, asupra caruia Guvernul Romaniei intentioneaza sa-si asume raspunderea, fara dezbatere parlamentara si publica, magistratul stagiar va avea la debutul in profesie un coeficient de 2,5 iar magistratul definitiv, imediat dupa numirea in functie de catre presedintele Romaniei, va avea coeficientul de 3,0, in timp ce reprezentantii puterii executive si cei ai puterii legislative, vor avea un coeficient incepand de la 9,5/10. Salariul se obtine prin inmultirea acestor coeficienti cu valoarea salariului minim pe economie, care este de 600de lei.

Subliniem ca, in data de 13.10.1994, in cadrul celei de a 518 reuniune a ministrilor adjuncti din cadrul Comitetului de Ministri, s-a adoptat recomandarea cu nr. R (94) 12, prin care s-a recomandat guvernelor statelor membre sa adopte si sa consolideze toate masurile necesare pentru asigurarea independentei Justitiei, doua dintre acestea fiind remunerarea corespunzatoare demnitatii profesiei si responsabilitatilor pe care le au magistratii, respectiv garantarea prin lege a unei astfel de remunerari (Principiile I (2), (a) (ii) si III (1) (b)).

Puterea executiva si cea legislativa nu au respectat aceste recomandari. Dimpotriva, puterea executiva, inclusiv prin presedintele Romaniei, desfasoara prin intermediul mass-media o campanie de denigrare a intregului personal din cadrul sistemului judiciar roman.

Una dintre aceste manifestari de denigrare consta in inducerea in eroare a populatiei prin prezentarea faptului ca salarizarea bugetarilor trebuie sa fie unitara si ca magistratii ar trebui sa fie asimilati functionarilor publici. Este inadmisibil un astfel de tratament. Deoarece responsabilitatile unui magistrat sunt diferite fata de cele ale unui functionar public iar, conform Constitutiei Romaniei, magistratii fac parte din Autoritatea judecatoreasca. De altfel, in toate statele europene magistratii se bucura de un statut diferit de cel al functionarilor publici, chiar si in Franta, unde exista un corp al acestora.

Mai mult, desi personalul din justitie a obtinut prin hotarari judecatoresti irevocabile plata unor drepturi salariale restante (unele chiar din anul 2000), pana in prezent s-au platit intr-o masura foarte mica sumele de bani cuvenite, incalcandu-se in acest mod dreptul la un proces echitabil consacrat de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Reamintim ca acest drept presupune, printer altele, si executarea intr-un termen rezonabil a hotararilor judecatoresti irevocabile.

Este evident faptul ca exista o legatura direct proportionala intre calitatea actului de justitie si modul de remunerare. Calitatea actului de justitie este influentata nu doar de volumul mare de activitate, ci si de problemele cauzate de o remunerare necorespunzatoare statutului.

Prin urmare, constatand cu ingrijorare incercarea progresiva de subordonare a autoritatii judecatoresti, cei mai multi judecatori si procurori din Romania, intruniti in Adunari Generale, au hotarat sa protesteze pentru a asigura readucerea autoritatii judecatoresti la rangul cuvenit de demnitate publica, militand pentru garantarea unui statut stabil si predictibil din punct de vedere material, cu respectarea standardelor internationale, in materie, si au luat diverse masuri in acest sens. Astfel, Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca, din data de 01.09.2009, a hotarat urmatoarele:

I. Aprobarea propunerilor de a se solicita initiatorilor proiectul legii unitare de salarizare sa procedeze, inainte de asumarea raspunderii guvernului, la urmatoarele masuri:

– modificarea coeficientilor de ierarhizare, pastrandu-se proportia actuala intre veniturile unui procuror cu functie de conducere si cele ale unui procuror cu functie de executie;

– cresterea coeficientilor, in special pentru procurori stagiari si pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe langa judecatorii si de pe langa tribunale;

– echilibrarea coeficientilor de ierarhizare prevazuti in proiect pentru procurori cu cei prevazuti pentru reprezentantii tuturor puterilor in stat (ministrii, deputati, senatori, presedintele Romaniei);

– remunerarea orelor suplimentare si a serviciului de permanenta;

– asigurarea transparentei legii;

– respectarea principiului previzibilitatii legii, consacrat prin jurisprudenta Curtii Europene a Dreptului Omului, deoarece fiecare dintre noi, atunci cand am ales sa fim magistrati, am avut in vedere si statutul conferit de aceasta profesie, iar acest statut presupune si asigurarea de catre stat a unui salariu decent, corespunzator responsabilitatilor pe care le avem potrivit Constitutiei Romaniei, Legii nr. 303/2004, rep., Legii nr. 304/2004, rep., si Codului deontologic al magistratilor;

– decontarea sumelor de bani reprezentand contravaloarea chiriilor, in cazul in care parchetele nu asigura locuinte de serviciu procurorilor care nu detin o locuinta proprie in localitatea in care isi desfasoara activitatea;

– solicitarea unui aviz din partea CSM – ului pentru acest proiect de lege;

– trecerea sumelor de bani, reprezentand cheltuielile judiciare si amenzile cu caracter administrativ la bugetul Ministerului Public;

– asigurarea unui procent de 1 % din P.I.B. pentru Ministerul Public.

II. Aprobarea urmatoarelor propuneri privind activitatea procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca:

1. Solidarizarea cu colegii judecatori/procurori de la alte instante/parchete din tara in demersurile lor impotriva proiectului legii de salarizare unitara a personalului din sistemul bugetar.

2. Restrangerea/incetarea activitatii procurorilor in cadrul Judecatoriei Cluj-Napoca, in conformitate cu masurile adoptate de catre judecatorii din cadrul acestei instante.

3. Incepand cu data de 02.09.2009, procurorii nu vor mai purta robe si insemne distinctive in salile de judecata.

4. Incepand cu data de 02.09.2009, se suspenda programul de audiente cu publicul, cu urmatoarele exceptii: eliberarea certificatelor de deces si prelungirea dovezilor de circulatie. Dreptul la petitionare va fi respectat petentilor prin corespondenta.

5. Refuzul de a participa, chiar daca se vor emite ordine pe cale ierarhica, la activitatile care se vor desfasura in cadrul birourilor electorale.

6. Refuzul comunicarilor cu institutiile publice, cu exceptia instantelor de judecata, a Ministerului Public si a organelor de politie, cu persoanele fizice si cu institutiile private, cu exceptia cazurilor de stricta urgenta, incepand cu data de 02.09.2009.

7. Incepand cu data de 02.09.2009 si pana la solutionarea problemelor salariale, procurorii vor desfasura activitati de urmarire penala proprie si supraveghere a cercetarilor penale doar in cazurile care reclama urgenta. Pe durata protestului, in fiecare zi, in intervalul de timp ramas pana la ora 16,00, procurorii vor desfasura activitati de formare profesionala continua.

8. Comunicarea masurilor de protest catre mass-media (de catre purtatorul de cuvant), Guvern, CSM, Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj si toate parchetele locale (in ultimul caz prin email) si afisarea masurilor de protest la usa de acces in sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca (de catre Serviciul secretariat).

Adunarea Generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca

04.09.2009”

Evenimente programate