« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Menținerea poziției privind nelegalitatea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, referitor la judecarea unor incidente procedurale de către „completul cu numărul imediat următor”
02.08.2019 | Mihnea JIDA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Mihnea Jida

Mihnea Jida

Relativ recent, am exprimat o poziție cu privire la nelegalitatea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, potrivit căruia incidente procedurale precum recuzarea și abținerea se judecă de către „completul cu numărul imediat următor”[1]. În esență, raționamentul s-a bazat următoarele elemente:
– art. 11 și 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară stabilesc regula repartizării aleatorii a cauzelor pe complete de judecată;
– art. 110 alin. (1) din Regulament derogă de la această regulă, prin aceea că recuzarea și abținerea se judecă de către completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie (situația tipică);
– Regulamentul de ordine interioară al instanțelor este un act normativ cu forță inferioară legii și nu poate deroga de la aceasta;
– art. 110 alin. (1) este nelegal.

În acord cu deviza cunoscutei Reviste Române de Drept Privat – Totul sub semnul discuției – m-am bucurat să văd că poziția exprimată a stârnit o oarecare dezbatere și chiar și o replică pe www.juridice.ro, în articolul „Observaţii cu privire la legalitatea art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor”, publicat în 18.07.2019 [2].

În vreme ce mă onorează atenția acordată temei lansate, voi arăta în continuare motivele pentru care mențin punctul de vedere formulat inițial, potrivit căruia art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor este nelegal. Mă voi raporta la contraargumentele autorului citat.

În primul rând, faptul că regula repartizării aleatorii a cauzelor nu este statuată expres în Codul de procedură civilă în privința cererilor de recuzare și de abținere, ci în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (art. 11 și 53), nu este de natură să ducă la inaplicabilitatea regulii generale de repartizare aleatorie (a oricărei cauze). Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară are același grad de obligativitate precum Codul de procedură civilă – ambele sunt legi. Excepțiile de la această regulă (repartizarea aleatorie) trebuie să fie exprese și nu pot fi deduse pe cale de interpretare. Prin urmare, dacă în privința anumitor cereri (de reexaminare, de chemare în judecată, de apel) Codul de procedură civilă a confirmat expres regula repartizării aleatorii pe complete de judecată, nu se poate deduce per a contrario că toate celelalte cereri la care Codul se referă fără această mențiune și fără a stabili o altă regulă se judecă în alt mod. În fapt, în toate aceste din urmă situații se va aplica regula deja existentă, anume repartizarea aleatorie conform art. 11 și 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În al doilea rând, soluționarea declarației de abținere sau a cererii de recuzare de către completul cu numărul imediat următor nu constituie o detaliere a normei legale, ci, dimpotrivă, o veritabilă derogare de la regula repartizării aleatorii a oricărei cereri. Natura derogatorie a normei din art. 110 alin. (1) din Regulament rezultă din dispoziția diferită pe care o instituie în raport cu art. 11 și 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (judecare de către completul cu numărul imediat următor vs. judecare de către completul căruia i se repartizează aleatoriu cauza).

În al treilea rând, prevederile art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt atât de clare în sensul că instituie regula repartizării aleatorii a cauzelor, încât cred că nicio interpretare în sens contrar nu este permisă (in claris non fit interpretatio):

(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.

În fine, nu există, de plano, niciun conflict între normele instituite prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și cele instituite prin Codul de procedură civilă. Normele de organizare judiciară sunt tot norme de procedură civilă[3] și ele se regăsesc atât în legi speciale – cum este Legea nr. 304/2004 – cât și în Cod (acestea sunt, cu precădere, chiar normele care reglementează compunerea și constituirea instanței). Prin urmare, nu există niciun inconvenient aprioric în aplicarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în detrimentul Codului de procedură civilă pentru o ipoteză anume. În realitate, se va aplica o normă sau alta în funcție de aplicabilitatea ei efectivă, nealterată de incidența vreunei excepții. În cazul particular al cererilor de abținere și de recuzare, există regula generală a repartizării aleatorii (art. 11 și 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară), iar de la aceasta nu derogă nici Codul de procedură civilă și nici vreun alt act normativ cu forță egală legii. Derogă doar art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, însă acesta este un act normativ cu forță inferioară legii.


[1] Disponibilă aici https://www.juridice.ro/646253/scurte-consideratii-despre-nelegalitatea-art-110-alin-1-din-regulamentul-de-ordine-interioara-al-instantelor-referitor-la-judecarea-unor-incidente-procedurale-de-catre-completul-cu-numar.html.
[2] Articolul dlui judecător Radu Necula, disponibil aici https://www.juridice.ro/646885/observatii-cu-privire-la-legalitatea-art-110-alin-1-din-regulamentul-de-ordine-interioara-al-instantelor.html.
[3] V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Noul Cod de procedură civilă comentat și adnotat. Vol I – art. 1-526, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2016, p. 3: „În doctrină, normele de procedură civilă se clasifică, după obiectul lor de reglementare, în norme de organizare judiciară, norme de competență și norme de procedură propriu-zisă, care, la rândul lor, se subclasifică în norme de procedură contencioasă, norme de procedură necontencioasă și norme de executare silită.”


Avocat Mihnea Jida
PAZIUC & JIDA

 
Secţiuni: Opinii, Procedură civilă, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD