Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Decizia ÎCCJ nr. 20/2019 pentru dezlegarea unei chestiuni de drept – suspendarea dreptului de a beneficia de indemnizații/ajutoare conform legii
06.08.2019 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 651 din 6 august 2019 a fost publicată Decizia nr. 20/2019 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 704/117/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Obiectul sesizării

Art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare:

(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. (…)

Art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare:

Abrogarea unor dispoziții „(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: (…) 9. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare; (…) 36. orice alte dispoziții contrare prezentei legi. (…)

Motivele invocate

Reclamanta prin acțiunea formulată a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Unitatea Militară la care a activat,  ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâții la acordarea și plata ajutorului financiar prevăzut de art. 20 alin. (1) și (2) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, actualizat cu rata inflației la momentul plății efective, obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente ajutoarelor financiare solicitate, începând cu data trecerii în rezervă/retragere – 31 mai 2016 – și până la data plății efective, și a cheltuielilor de judecată.

Plata acestor ajutoare a fost suspendată printr-o serie de acte normative, inclusiv și prin Ordonanța de Urgență nr. 90/2017 art. 11 alin. (1). În cadrul pretenției formulate reclamanta a făcut referire la Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de ÎCCJ, prin care Înalta Curte sa pronunțat privitor la suspendarea exercitării dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații de către titulari, reglementare ce se regăsește la art. 9 din Legea nr. 118/2010, constantând că această suspendarea vizează doar perioada 3 iulie-31 decembrie 2010, și nu existența dreptului în sine.

A mai fost invocată și Decizia ÎCCJ nr. XXIII din 12 decembrie 2005, precum și jurisprudența CEDO, arătând că plata drepturilor ce i se cuvin nu poate fi amânată la nesfârșit, întrucât, în aceste condiții, îi este afectat însuși dreptul de proprietate.

Nu în ultimul rând, reclamanta a sesizat Înalta Curtea cu următoarea întrebare:  „art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, intrată în vigoare la data de 7 decembrie 2017, poate suspenda exercițiul drepturilor prevăzute de art. 20 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, abrogată la data de 1 iulie 2017, prin art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la dispozițiile Deciziei nr. XXIII din 12 decembrie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație – Secțiile Unite, și la dispozițiile art. 58 și 66 din Legea nr. 24/2000?”.

Constatările Înaltei Curți Casație și Justiție

Înalta Curtea a considerat că problema de drept generată de valorificarea unor venituri suplimentare în perioada de suspendare a acordării acestora prin acte normative succesive și ulterior abrogate nu este una nouă, existând mai multe hotărâri ale instanței supreme, pronunțate atât în cadrul recursului în interesul legii, cât și în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept prin hotărâri prealabile.

În esență s-a  reținut că efectele produse de actele normative de suspendare sau de amânare a punerii în aplicare a dispoziției legale referitoare la dreptul dobândit trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv. Orice altă interpretare ar însemna o prelungire a valabilității dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după momentul abrogării lui, „ceea ce ar fi de neconceput și inadmisibil”.

Totuși, Înalta Curtea a mai reținut că, deși în întreaga perioadă în care Legea-cadru nr. 284/2010 a fost în vigoare, dispozițiile privitoare la aceste drepturi nu au fost abrogate în mod expres, nu se poate susține că acestea s-au născut efectiv în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere inițial, în condițiile în care valorificarea lor a fost în mod repetat suspendată și nicio altă dispoziție legală sau soluție de jurisprudență nu a diminuat efectul actelor normative reținute a fi suspendat exercițiul drepturilor pentru a concretiza o speranță legitimă pentru viitor.

Astfel, instanța care gestionează dosarul trebuie doar să facă distincția între norme care suspendă exercițiul unor drepturi și norme care abrogă drepturi subiective.

În cazul primei categorii de norme și al consecințelor produse pe planul dreptului subiectiv afectat, cu referire punctuală chiar la cele aduse în discuție prin prezenta cerere de hotărâre prealabilă, instanța supremă s-a pronunțat, așa cum s-a menționat anterior, în mai multe rânduri, arătând că, pe fondul suspendării repetate prin acte normative reținute ca fiind constituționale, aceste drepturi nu au intrat în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere de Legea-cadru nr. 284/2010, ele având în continuare un conținut abstract, fiind condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului, motiv pentru care nu pot fi considerate bunuri din această perspectivă (Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, Decizia nr. 35 din 4 iunie 2018). În același sens s-a statuat că lipsa caracterului actual al dreptului și inexistența unei „speranțe legitime” de valorificare efectivă a acestuia s-au consolidat în contextul abrogării Legii-cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017 (paragraful 83 din Decizia nr. 35 din 4 iunie 2018).

Or, nicio dificultate de determinare a efectelor abrogării nu există cu referire la datele speței deduse spre analiză în cadrul sesizării prealabile, câtă vreme prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a dispus abrogarea expresă a Legii-cadru nr. 284/2010, iar conform art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, „abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv”.

De asemenea, faptul că dispoziția din Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la drepturile de natura celor pretinse în cauză avusese efectele suspendate în timp, prin acte normative succesive, trebuie interpretat cu referire la art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, menționată anterior, din care rezultă că și astfel de norme pot face obiect al abrogării.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Decizia ÎCCJ nr. 20/2019 pentru dezlegarea unei chestiuni de drept – suspendarea dreptului de a beneficia de indemnizații/ajutoare conform legii”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Cu alte cuvinte, deşi este respinsă ca inadmisibilă, subliniindu-se că nu este nici nouă, nici dificilă („instanța care gestionează dosarul trebuie doar să facă distincția între norme care suspendă exercițiul unor drepturi și norme care abrogă drepturi subiective”) problema de drept, motivarea deciziei de respingere ca inadmisibilă a cererii privind pronunţarea unei hotărâri prealabile conţine, aş zice, destul de clar, soluţia pe care ar urma să o pronunţe – deşi dezlegarea a fost refuzată din motivele mai sus rezumate – judecătorii sesizaţi cu acţiuni prin care foştii poliţişti sau militari, pensionaţi mai înainte de abrogarea legii nr.284/2010 au solicitat acordarea indemnizaţiilor /ajutoarelor la ieşirea le pensie, prevăzute în legea mai sus menţionată, dar niciodată acordate în concret.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate