Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
Print Friendly, PDF & Email

România la CEDO: cauza pendinte Victor-Viorel PONTA. Daune morale pentru mesaj pe Facebook în 2016 cu încălcarea reputației unui politician (fapta Trib. București)
07.08.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL

Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Secția a patra, CEDO

Cererea nr. 44652/18
Victor-Viorel PONTA împotriva României
introdusă în 14 septembrie 2018 și comunicată în 11 iunie 2019

1. Obiectul cererii (precum este rezumat de CEDO și tradus de mine repede cu ajutorul lui Google Translate)

Cererea vizează condamnarea definitivă a reclamantului (fost președinte al Partidului Social Democrat, fondator al Partidului Pro România și membru al Camerei Deputaților), printr-o hotărâre definitivă din 12 octombrie 2017 a Tribunalului București, și comunicată reclamantului în data de 31 august 2018, la plata unei despăgubiri de aproximativ 2 200 EUR pentru daunele morale suferite de L.I. (fost ministru delegat la Ministerul Economiei) din cauza publicării de către reclamant, la 10 februarie 2016, pe pagina sa de Facebook, a unui mesaj care sugerează participarea L.I. la un act de corupție în timp ce acesta din urmă exercita funcții publice.

Bazându-se pe articolul 10 din convenție, reclamantul se plânge de încălcarea libertății sale de exprimare.

2. Întrebările comunicate în data de 11 iunie 2019

1. A fost încălcată libertatea de exprimare a reclamantului, în special dreptul său de a comunica informații sau idei în sensul articolului 10§1 din Convenție?

2. În caz afirmativ, această ingerință a fost prevăzută de lege și necesară în sensul articolului 10§2? În special, instanțele interne au operat un echilibru adecvat în deciziile lor, în conformitate cu criteriile stabilite de jurisprudența Curții, între dreptul reclamantului la libertatea de exprimare și dreptul părții adverse la respectarea reputației sale (Axel Springer AG împotriva Germaniei [MC], nr. 39954/08, §§ 89-95), 7 februarie 2012, Von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2) [MC], nr. 40660/08 și 60641/08, §§108-113, CEDO 2012; vezi și Couderc și Hachette Filipacchi Associés c. Franța [MC], nr. 40454/07, §93, CEDO 2015 (extrase))?

3. Jurisprudența CEDO relevantă invocată de chiar CEDO:

3.1. Axel Springer (precum e tradus de CSM și IER și disponibil pe HUDOC)

iv. Criteriile relevante pentru punerea în balanţă

89. În ceea ce priveşte punerea în balanţă a dreptului la libertatea de exprimare şi a dreptului la respectarea vieţii private, criteriile care decurg din jurisprudenţă şi care sunt relevante în speţă sunt enumerate în continuare.

α) Contribuţia la o dezbatere de interes general

90. Un prim element esenţial este contribuţia pe care o are apariţia fotografiilor sau a articolelor din presă la o dezbatere de interes general [Von Hannover, citată anterior, pct. 60; Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, nr. 64772/01, pct. 68; şi Standard Verlags GmbH împotriva Austriei (nr. 2), nr. 21277/05, pct. 46, 4 iunie 2009]. Definiţia a ceea ce constituie obiectul de interes general depinde de circumstanţele cauzei. Curtea consideră totuşi că este util să reamintească faptul că a recunoscut existenţa unui astfel de interes nu doar în cazul în care publicarea privea probleme politice sau săvârşirea de infracţiuni (White împotriva Suediei, nr. 42435/02, pct. 29; Egeland şi Hanseid, citată anterior, pct. 58; Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue, citată anterior, pct. 72), ci şi în cazul în care privea probleme legate de sport sau artişti (Nikowitz şi Verlagsgruppe News GmbH împotriva Austriei, nr. 5266/03, pct. 25, 22 februarie 2007; Colaço Mestre şi SIC – Sociedade Independente de Comunicação, S.A. împotriva Portugaliei, nr. 11182/03 şi 11319/03, pct. 28, 26 aprilie 2007; şi Sapan împotriva Turciei, nr. 44102/04, pct. 34, 8 iunie 2010). În schimb, eventualele probleme conjugale ale preşedintelui unui stat sau dificultăţile financiare ale unui cântăreţ celebru nu au fost considerate probleme de interes general [Standard Verlags GmbH, citată anterior, pct. 52, şi Hachette Filipacchi Associés (ICI PARIS), citată anterior, pct. 43].

β) Notorietatea persoanei vizate şi obiectul reportajului

91. Rolul sau funcţia persoanei vizate şi natura activităţilor care fac obiectul reportajului şi/sau al fotografiei constituie un alt criteriu important, legat de cel precedent. În această privinţă, este necesar să se facă distincţie între persoanele particulare şi persoanele care acţionează într-un context public, în calitate de personalităţi politice sau persoane publice. Astfel, în vreme ce o persoană particulară necunoscută publicului poate pretinde o protecţie deosebită a dreptului său la viaţa privată, acest lucru nu este valabil şi pentru persoanele publice [Minelli împotriva Elveţiei (dec.), nr. 14991/02, 14 iunie 2005, şi Petrenco, citată anterior, pct. 55]. Un reportaj care relatează fapte susceptibile să contribuie la o dezbatere într-o societate democratică, care priveşte personalităţi politice în exercitarea funcţiilor oficiale ale acestora, nu poate fi asimilat, de exemplu, unui reportaj care priveşte detalii din viaţa privată a unei persoane care nu îndeplineşte astfel de funcţii (Von Hannover, citată anterior, pct. 63, şi Standard Verlags GmbH, citată anterior, pct. 47).
Dacă, în primul caz, rolul presei corespunde funcţiei sale de „câine de pază” care are sarcina, în cadrul unei democraţii, să comunice idei şi informaţi privind probleme de interes public, acest rol pare mai puţin important în al doilea caz. În mod similar, dacă, în circumstanţe speciale, dreptul publicului de a fi informat poate privi chiar aspecte din viaţa privată a persoanelor publice, în special atunci când este vorba despre personalităţi publice, acest lucru nu este valabil, chiar dacă persoanele vizate se bucură de o anumită notorietate, în cazul în care fotografiile publicate şi comentariile care le însoţesc se raportează exclusiv la detalii din viaţa lor privată sau au ca unic scop satisfacerea curiozităţii unui anumit segment al publicului în această privinţă (Von Hannover, citată anterior, pct. 65, cu trimiterile citate, şi Standard Verlags GmbH, citată anterior, pct. 53; a se vedea şi punctul 8 din Rezoluţia Adunării Parlamentare – supra, pct. 51). În acest ultim caz, libertatea de exprimare impune o interpretare mai strictă [Von Hannover, citată anterior, pct. 66; Hachette Filipacchi Associés (ICI PARIS), citată anterior, pct. 40; şi MGN Limited, citată anterior, pct. 143].

γ) Comportamentul anterior al persoanei în cauză

92. Comportamentul persoanei în cauză înainte de publicarea reportajului sau faptul că fotografia în litigiu şi informaţiile aferente acesteia au fost deja publicate anterior reprezintă, de asemenea, elemente care trebuie să fie luate în considerare [Hachette Filipacchi Associés (ICI PARIS), citată anterior, pct. 52 şi 53, şi Sapan, citată anterior, pct. 34]. Totuşi, simplul fapt că a cooperat cu presa anterior nu este de natură să priveze persoana în cauză de orice protecţie împotriva publicării reportajului sau a fotografiei în cauză (Egeland şi Hanseid, citată anterior, pct. 62).

δ) Modalitatea de obţinere a informaţiilor şi veridicitatea acestora

93. Modalitatea de obţinere a informaţiilor şi veridicitatea lor joacă, de asemenea, un rol important. Curtea a hotărât deja că garanţia oferită ziariştilor la art. 10, în ceea ce priveşte rapoartele privind probleme de interes general, este subordonată condiţiei ca aceştia să acţioneze cu bună-credinţă, pe baza unor fapte exacte, şi să furnizeze informaţii „fiabile şi precise”, respectând deontologia jurnalistică [a se vedea, de exemplu, Fressoz şi Roire împotriva Franţei (MC), nr. 29183/95, pct. 54, CEDO 1999-I; Pedersen şi Baadsgaard, citată anterior, pct. 78; şi Stoll împotriva Elveţiei (MC), nr. 69698/01, pct. 103, CEDO 2007-V].

ε) Conţinutul, forma şi consecinţele publicării

94. Modul în care sunt publicate un reportaj sau o fotografie şi maniera în care persoana în cauză este prezentată în reportaj sau în fotografie pot, de asemenea, să fie luate în considerare [(Wirtschafts-Trend Zeitschriften-Verlagsgesellschaft m.b.H. împotriva Austriei (nr. 3), nr. 66298/01 şi 15653/02, pct. 47, 13 decembrie 2005; Reklos şi Davourlis împotriva Greciei, nr. 1234/05, pct. 42, 15 ianuarie 2009; şi Jokitaipale şi alţii împotriva Finlandei, nr. 43349/05, pct. 68, 6 aprilie 2010]. Amploarea difuzării reportajului şi a fotografiei poate fi, de asemenea, importantă, în funcţie de ce tip de ziar este vorba, cu tiraj naţional sau local, important sau puţin important (Karhuvaara şi Iltalehti, citată anterior, pct. 47, şi Gourguénidzé împotriva Georgiei, nr. 71678/01, pct. 55, 17 octombrie 2006).

ζ) Gravitatea sancţiunii impuse

95. În cele din urmă, natura şi gravitatea sancţiunilor impuse sunt factori care trebuie, de asemenea, să fie luaţi în considerare atunci când este apreciată proporţionalitatea unei ingerinţe în exercitarea libertăţii de exprimare (Pedersen şi Baadsgaard, citată anterior, pct. 93, şi Jokitaipale şi alţii, citată anterior, pct. 77).

3.2. Van Hannover (nr. 2) (precum este tradusă de CSM și IER și disponibilă pe HUDOC)

iv. Criteriile relevante pentru punerea în balanţă

108. În ceea ce priveşte punerea în balanţă a dreptului la libertatea de exprimare şi a dreptului la respectarea vieţii private, criteriile care decurg din jurisprudenţă şi care sunt relevante în speţă sunt enumerate în continuare.
α) Contribuţia la o dezbatere de interes general

109. Un prim element esenţial este contribuţia pe care o are apariţia fotografiilor sau a articolelor din presă la o dezbatere de interes general (Von Hannover, citată anterior, pct. 60; Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue, citată anterior, pct. 68; et Standard Verlags GmbH, citată anterior, pct. 46). Definiţia a ceea ce constituie obiectul de interes general depinde de circumstanţele cauzei. Curtea consideră totuşi că este util să reamintească faptul că a recunoscut existenţa unui astfel de interes nu doar în cazul în care publicarea privea probleme politice sau crime săvârşite [White, citată anterior, pct. 29; Egeland şi Hanseid împotriva Norvegiei, nr. 34438/04, pct. 58, 16 aprilie 2009; şi Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue, citată anterior, pct. 72), ci şi în cazul în care privea probleme legate de sport sau artişti ai scenei (Nikowitz şi Verlagsgruppe News GmbH împotriva Austriei, nr. 5266/03, pct. 25, 22 februarie 2007; Colaço Mestre şi SIC – Sociedade Independente de Comunicação, S.A. împotriva Portugaliei, nr. 11182/03 şi 11319/03, pct. 28, 26 aprilie 2007; şi Sapan împotriva Turciei, nr. 44102/04, pct. 34, 8 iunie 2010]. În schimb, eventualele probleme conjugale ale unui preşedinte de republică sau dificultăţile financiare ale unui cântăreţ celebru nu au fost considerate probleme de interes general [Standard Verlags GmbH, citată anterior, pct. 52, şi Hachette Filipacchi Associés (ICI PARIS), citată anterior, pct. 43].

β) Notorietatea persoanei vizate şi obiectul reportajului

110. Rolul sau funcţia persoanei vizate şi natura activităţilor care fac obiectul reportajului şi/sau al fotografiei constituie un alt criteriu important, legat de cel precedent. În această privinţă, este necesar să se facă distincţie între persoanele de drept privat şi persoanele care acţionează într-un context public, în calitate de personalităţi politice sau persoane publice. Astfel, în vreme ce o persoană de drept privat necunoscută publicului poate pretinde o protecţie deosebită a dreptului său la viaţa privată, acest lucru nu este valabil şi pentru persoanele publice [Minelli împotriva Elveţiei (dec.), nr. 14991/02, 14 iunie 2005, şi Petrenco, citată anterior, pct. 55]. Un reportaj care relatează fapte susceptibile să contribuie la o dezbatere într-o societate democratică, care priveşte personalităţi politice în exercitarea funcţiilor oficiale ale acestora nu poate fi asimilat, de exemplu, unui reportaj care priveşte detalii din viaţa privată a unei persoane care nu îndeplineşte astfel de funcţii (Von Hannover, citată anterior, pct. 63, şi Standard Verlags GmbH, citată anterior, pct. 47).
Dacă, în primul caz, rolul presei corespunde funcţiei sale de „câine de pază” care are sarcina, în cadrul unei democraţii, să comunice idei şi informaţi privind probleme de interes public, acest rol pare mai puţin important în al doilea caz. În mod similar, dacă în circumstanţe speciale, dreptul publicului de a fi informat poate privi chiar aspecte din viaţa privată a persoanelor publice, în special atunci când este vorba despre personalităţi publice, acest lucru nu este valabil, chiar dacă persoanele vizate se bucură de o anumită notorietate, în cazul în care fotografiile publicate şi comentariile care le însoţesc se raportează exclusiv la detalii din viaţa lor privată sau au ca unic scop satisfacerea curiozităţii publicului în această privinţă (Von Hannover, citată anterior, pct. 65 cu trimiterile citate, şi Standard Verlags GmbH, citată anterior, pct. 53; a se vedea şi punctul 8 din Rezoluţia Adunării Parlamentare – supra, pct. 71). În acest ultim caz, libertatea de exprimare impune o interpretare mai strictă [Von Hannover, citată anterior, pct. 66; Hachette Filipacchi Associés (ICI PARIS), citată anterior, pct. 40; şi MGN Limited, citată anterior, pct. 143].
γ) Comportamentul anterior al persoanei în cauză

111.Comportamentul persoanei în cauză înainte de publicarea reportajului sau faptul că fotografia în litigiu şi informaţiile aferente acesteia au făcut deja obiectul unei publicări anterior reprezintă, de asemenea, elemente care trebuie să fie luate în considerare [Hachette Filipacchi Associés (ICI PARIS), citată anterior, pct. 52-53, şi Sapan, citată anterior, pct. 34]. Totuşi, simplul fapt că a cooperat cu presa anterior nu este de natură să priveze persoana în cauză de orice protecţie împotriva publicării fotografiei în litigiu (Egeland et Hanseid, citată anterior, pct. 62).

δ) Conţinutul, forma şi repercusiunile publicării

112. Modul în care sunt publicate fotografia sau reportajul şi maniera în care persoana în cauză este prezentată în fotografie sau reportaj pot, de asemenea, să fie luate în considerare [Wirtschafts-Trend Zeitschriften-Verlagsgesellschaft m.b.H. împotriva Austriei (nr. 3), nr. 66298/01 şi 15653/02, pct. 47, 13 decembrie 2005; Reklos şi Davourlis, citată anterior, pct. 42; şi Jokitaipale şi alţii împotriva Finlandei, nr. 43349/05, pct. 68, 6 aprilie 2010]. Amploarea difuzării reportajului şi a fotografiei poate fi, de asemenea, importantă, în funcţie de ce tip de ziar este vorba, cu tiraj naţional sau local, important sau puţin important (Karhuvaara şi Iltalehti, citată anterior, pct. 47, şi Gourguénidzé, citată anterior, pct. 55).

ε) Circumstanţele în care au fost realizate fotografiile

113. În cele din urmă, Curtea a hotărât deja că nu se poate face abstracţie de contextul şi de circumstanţele în care au fost realizate fotografiile publicate. În această privinţă, este necesar să se examineze problema de a stabili dacă persoana vizată şi-a dat acordul pentru realizarea şi publicarea fotografiilor (Gourguénidzé, citată anterior, pct. 56, şi Reklos şi Davourlis, citată anterior, pct. 41) sau dacă acestea au fost realizate în urma sau cu ajutorul unor manevre frauduloase [Hachette Filipacchi Associés (ICI PARIS), citată anterior, pct. 47, şi Flinkkilä şi alţii împotriva Finlandei, nr. 25576/04, pct. 81, 6 aprilie 2010]. De asemenea, trebuie să se ţină seama de natura sau de gravitatea intruziunii şi de repercusiunile publicării fotografiei asupra persoanei vizate (Egeland şi Hanseid, citată anterior, pct. 61, şi Timciuc, hotărâre citată anterior, pct. 150). Pentru o persoană de drept privat necunoscută publicului, publicarea unei fotografii poate fi considerată o ingerinţă mai gravă decât un reportaj scris (Eerikäinen şi alţii, citată anterior, pct. 70, şi A. împotriva Norvegiei, citată anterior, pct. 72).

3.3. Couderc și Hachette Filipacchi (cu rezumat în limba română pe HUDOC)

93. The Court has already had occasion to lay down the relevant principles which must guide its assessment in this area. It has thus identified a number of criteria in the context of balancing the competing rights (see Von Hannover (no. 2), cited above, §§ 109-13, and Axel Springer AG v. Germany [GC], no. 39954/08, §§ 90-95, 7 February 2012). The relevant criteria thus defined are: contribution to a debate of public interest, the degree of notoriety of the person affected, the subject of the news report, the prior conduct of the person concerned, the content, form and consequences of the publication, and, where appropriate, the circumstances in which the photographs were taken. Where it examines an application lodged under Article 10, the Court will also examine the way in which the information was obtained and its veracity, and the gravity of the penalty imposed on the journalists or publishers (ibid.). The Court considers that the criteria thus defined may be transposed to the present case.

Notă MMB: Mi se pare interesant faptul că doamna Monica Macovei are o cauză CEDO încă pendinte (deși a fost comunicată la 1 decembrie 2017!!!!! și înregistrată în 11 iulie 2014!!!!!), cerere ce a fost introdusă din cauza unei condamnări la daune morale suferite ca urmare a unor afirmații realizate atât împotriva domnului Ponta, cât și împotriva domnului Șova. Condamnarea la plata de daune morale a survenit deoarece reclamanta a fost dată în judecată la nivel intern – însă doar de domnul Șova (pentru detalii, a se vedea aici: România la CEDO: cauza pendinte Monica Luisa Macovei. Afirmații realizate de un politician la adresa unui alt politician, condamnarea la plata de daune morale versus libertatea de exprimare).

dr. Mihaela Mazilu-Babel


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.