TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Forța probantă a raportului de expertiză în procesul penal
12.08.2019 | Andreea COMAN


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Andreea Coman

Andreea Coman

Libertatea probelor

1. Principiul libertății probelor, consacrat de doctrină și practica judiciară vizează următoarele aspecte:
a) Orice element de fapt poate constitui o probă[1].
b) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege, ci organele judiciare apreciază valoarea lor[2]. Pe bună dreptate s-a arătat că valoarea probelor este „o valoare asociată probei care reflectă contribuția probei respective la lămurirea cauzei și care se exprimă prin atribute ce desemnează fie forța ei probantă, unele probe fiind mai mult sau mai puțin relevante, fie potențialul ei contributiv la aflarea adevărului, unele având potențialul de a contribui la lămurirea cauzei în întregul său, iar altele doar la lămurirea unui aspect al acesteia[3], organele judiciare având dreptul să aprecieze în mod liber, „atât valoarea fiecărei probe legal administrate (în raport cu altele) indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, cât și credibilitatea lor (…) consecutiv analizei ansamblului materialului probator administrat în mod legal și loial în cauză”[4].
c) Probele se pot obține prin orice mijloc de probă[5]. Pe bună dreptate s-a arătat că principiul libertății probelor „semnifică, în esență, faptul că existența unei infracțiuni poate fi stabilită prin mijloacele de probă permise de lege, fără ca unele să fie excluse ori, dimpotrivă, privilegiate și fără să se facă distincție după cum proba rezultă din interogările magistraților și ale membrilor poliției judiciare sau avansate de părți”[6].

Poziția raportului de expertiză, ca mijloc de probă, în ansamblul probator

2. În ceea ce privește raportul de expertiză, menționat de art. 97 alin. 1 lit. e) Cod procedură penală, s-a arătat, de asemenea pe bună dreptate, că „nici valoarea probantă a expertizelor nu este prestabilită de către Codul de procedură penală. Ca toate probele din dreptul românesc, aceste probe vor fi analizate în context, prin coroborare cu celelalte probe existente la dosarul cauzei[7],” organele de urmărire penală sau instanțele de judecată nefiind obligate să își însușească rezultatele, concluziile raportului de expertiză, ci, dacă concluzia este neclară, echivocă, contradictorie, raportul este incomplet sau modalitățile de efectuare a expertizei prezintă deficiențe relevate de părți, acestea pot fi înlăturate cu totul din analiza probelor, stabilindu-se situația de fapt pe celelalte probe existente la dosarul cauzei sau organele judiciare „dispun o nouă expertiză, procedează la audierea expertului și dispun efectuarea unui supliment de expertiză [8].

3. Așadar, din textele legale și doctrină rezultă că raportul de expertiză este unul dintre mijloacele de probă, alături de celelalte, neavând o poziție privilegiată. În ce privește probele obținute prin mijlocul de probă al raportului de expertiză, nu au nici ele o poziție privilegiată în ansamblul probator[9].

4. În acest sens, cu privire la probele obținute prin raportul de expertiză judiciară s-a apreciat că acesta este un simplu element de convingere a magistratului, instanța nefiind legată de concluziile raportului de expertiză judiciară[10]. În același sens, cu privire la probele obținute prin raportul de expertiză judiciară s-a apreciat că acestea nu au o forță probantă deosebită față de cele obținute prin alte mijloace de probă[11].

5. Există situații în care probele obținute prin raportul de expertiză judiciară au o valoare superioară, chiar decisivă, pe fondul necontestării de către părți a raportului de expertiză și declarațiilor de recunoaștere a faptelor[12]. În același sens, s-a apreciat că valoarea probantă superioară se bazează pe caracterul științific al raportului de expertiză judiciară, care poate fi combătut doar prin probatoriu cu același caracter, nu și de înscrisuri sau declarații ale părților sau ale martorilor[13]. Remarcăm faptul că judecătorii pun în balanță elementele de probațiune de ordin științific, de exemplu apreciind că raportul de expertiză judiciară (tehnică) are o valoare probantă superioară declarațiilor unui martor care are cunoștințe (tehnice) de specialitate[14].

6. Există și situații în care probele obținute prin raportul de expertiză judiciară nu sunt luate în considerare, pentru că au o valoare probatorie foarte scăzută[15], uneori chiar inexistentă[16].

7. În ce privește forța probantă a raportului de expertiză judiciară în comparație cu forța probantă a raportului de expertiză extrajudiciară, s-a apreciat că valoarea probatorie a unei expertize judiciare este similară cu a unei expertize extrajudiciare efectuate în altă cauză[17].

8. Opinia majoritară este însă în sensul că forța probantă a expertizei judiciare este superioară celei a expertizei extrajudiciare, argumentul explicit în acest sens fiind contradictorialitatea raportului de expertiză judiciară[18]. Același argument se regăsește în jurisprudență și în mod subînțeles, fără a fi exprimat[19]. În același sens există și opinii, izolate, bazate pe o alunecare de raționament, în sensul că expertiza extrajudiciară dispusă de organul de urmărire penală are o forță probantă mai mare datorită faptului că organul de urmărire penală este organ judiciar, la fel ca instanța, care dispune efectuarea expertizei judiciare[20].

Concluzii

9. Raportul de expertiză este un mijloc de probă care nu are o forță probantă superioară față de alte mijloace de probă. Totuși, datorită caracterului său științific, concluziile raportului de expertiză plasează pe o poziție superioară această probă în ansamblul probator. Având în vedere că este dispus de către instanță și se realizează de către specialiști care se bucură de recunoaștere în ce privește caracterul științific al analizelor lor, raportul de expertiză judiciară se bucură de o poziție privilegiată, câtă vreme nu este combătut de alte probe.

10. Având în vedere că forța probantă a raportului de expertiză judiciară se bazează pe reputația științifică a expertului, combaterea raportului de expertiză judiciară se poate realiza doar prin două modalități:
a) demonstrarea faptului că raportul de expertiză conține concluzii irelevante în cauză, și, prin urmare, nu vor fi luate în considerare de instanță
b) obținerea unui raport de expertiză extrajudiciară, a unor opinii ale specialiștilor[21] sau a unor declarații de martori care se bucură de o apreciere științifică superioară.


[1] Cf. art. 97 alin. 1 Cod procedură penală, constituie probă orice element de fapt (sub. AC) care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.
[2] Cf. art. 103 alin. 1 Cod procedură penală, valoarea fiecărei probe este supusă liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
[3] Gheorghiță Mateuț, Procedură penală. Partea generală, Ed. Universul Juridic, 2019, p. 492
[4] Mihail Udroiu, Procedură penală. Partea generală, Ed. 6, vol. I, Ed. C.H. Beck, București, 2019, p. 411
[5] Cf. art. 97 alin. 2 Cod procedură penală, proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace: a) declaraţiile suspectului sau ale inculpatului; b) declaraţiile persoanei vătămate; c) declaraţiile părţii civile sau ale părţii responsabile civilmente; d) declaraţiile martorilor; e) înscrisuri, rapoarte de expertiză (subl. AC) sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă; f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
[6] Mihail Udroiu, Procedură penală. Partea generală, ed. 6, vol. I, Ed. C.H. Beck, București, 2019, p. 355 cu ref. la Gheorghiță Mateuț, Procedură penală. Partea generală, Ed. Universul Juridic, 2019, p. 473
[7] Nicolae Volonciu (coord.), Andreea Simona Uzlău (autor coord.), Codul de procedură penală comentat, Ed. 3, Editura Hamangiu, 2017, p. 80
[8] Mihail Udroiu (coord.), Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, Ed. 2, Editura C. H. Beck, 2017, p. 134
[9] În același sens, în materie civilă, a se vedea Elisabeta Roșu, Forța probantă a expertizei extrajudiciare în procesul civil, disponibil aici: https://www.universuljuridic.ro/forta-probanta-a-expertizei-extrajudiciare-in-procesul-civil/ (ultima consultare: 8 august 2019).
[10] De exemplu, în cuprinsul Dec. pen. nr. 1240 din 6 mai 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că (…) raportat la forța probantă a raportului de expertiză și valoarea acordată de lege raportului de expertiză și care se impune judecătorului în operațiunea logico-juridică de selectare a probelor și de evaluare a importanței lor pentru dezlegarea pricinii, așa încât, instanța nu este legată de concluziile din raportul de expertiză, acestea constituind numai elemente de convingere, lăsate la libera apreciere a judecătorului, ca de altfel, și celelalte mijloace de probă. Decizia este disponibilă aici: https://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=129926 (ultima consultare: 8 august 2019).
[11] De exemplu, în cuprinsul dec. pen. nr. 3 din 29 ianuarie 2009 Curtea de Apel Suceava a apreciat că deși este un mijloc de probă în care sunt expuse opiniile unor specialiști cu privire la anumite aspecte de care depinde rezolvarea cauzelor penale, expertiza nu are o forță probantă deosebită față de a celorlalte mijloace de probă. (…) Conchizând asupra valorii probatorii a expertizelor subliniem că, de regulă, organele judiciare acordă o deosebită încredere acestor mijloace de probă, dar în cazurile în care informațiile pe care expertizele le conțin nu se coroborează cu celelalte probe, expertizele pot fi înlăturate printr-o motivare temeinică. Decizia este disponibilă aici: http://www.rolii.ro/hotarari/5899ba77e49009fc2f001bf5 (ultima consultare: 8 august 2019). La fel, în cuprinsul dec. civ. nr. 2 din 17 ianuarie 2012 Tribunalul Tulcea a apreciat că nu pot fi însușite automat, concluziile raportului de expertiză judiciară, acesta fapt fiind determinat de nivelul științific, dar și de corelația cu celelalte probe administrate. Decizia este disponibilă aici: https://legeaz.net/spete-civil/civil-partaj-bunuri-comune-cereri-2-2012 (ultima consultare: 8 august 2019).
[12] În acest sens a se vedea, de exemplu, dec. pen. nr. 158 din 29 ianuarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București. Decizia este disponibilă aici: https://legeaz.net/spete-penal-curtea-de-apel-bucuresti-2016/evaziune-fiscala-legea-241-2005-29-01-2016-wmy. În același sens a se vedea și dec. pen. nr. 579/A din 25 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București. Decizia este disponibilă aici: http://www.rolii.ro/hotarari/5cf08807e490091c18000096 (ultima consultare: 8 august 2019).
[13] În acest sens a se vedea, de exemplu, dec. pen. nr. 200/R din 2 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București. Decizia este disponibilă aici: https://www.avocatura.com/speta-9901-penal–vatamarea-corporala-din-culpa-art-184-cp.html (ultima consultare: 8 august 2019). În același sens a se vedea și sent. civ. nr. 328/8 februarie 2010 pronunțată de Judecătoria Tecuci. Sentința este disponibilă aici: https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-og3frdp/ (ultima consultare: 8 august 2019). Pentru valorizarea superioară a concluziilor raportului de expertiză judiciară întemeiată pe caracterul său științific, dar fără a-l pune în balanță cu alte probe, a se vedea, de exemplu, sent. pen. nr. 368 din 21 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Moinești. Sentința este disponibilă aici: http://www.rolii.ro/hotarari/58a00e96e49009f82100226d (ultima consultare: 8 august 2019).
[14] În acest sens a se vedea, de exemplu, dec. civ. nr.1436 din 10 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București. Decizia este disponibilă aici: http://www.rolii.ro/hotarari/58ab23b3e490090c4c000958 (ultima consultare: 8 august 2019).
[15] De exemplu, în cuprinsul sent. pen. nr. 62 din 15 februarie 2013 Curtea de Apel București a apreciat, cu privire la raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză: (…) caracterul neconcludent, ambiguu, echivoc al unei probe, incertitudinile pe care le creează, conduc și la inutilitatea acesteia, întrucât ea nu contribuie la elucidarea situațiilor ce trebuie stabilite. (…). (…) Raportul abundă în formulări echivoce de genul: „nu se poate stabili cu certitudine”; „este posibil”, „este probabil”, ceea ce face ca instanța să nu poată trage o concluzie sigură și relevantă. Sentința este disponibilă aici: https://legeaz.net/spete-penal-curtea-de-apel-bucuresti-2016/infractiuni-de-coruptie-legea-15-02-2013-y4d (ultima consultare: 8 august 2019), aprecieri care se regăsesc și în dec. pen. Nr. 312/A din 9 octombrie 2014 prin care a fost respinsă contestația în anulare împotriva sentinței menționate. Decizia este disponibilă aici: https://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=133266(ultima consultare: 8 august 2019).
[16] În acest sens, a se vedea, de exemplu, dec. pen. nr. 264 din 10 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, care a apreciat că nu prezintă relevanță ca probe în materie penală concluziile raportului de expertiză judiciară din care au rezultat simple erori de înregistrare în contabilitate, iar nu elemente de natură a conduce la reținerea unei infracțiuni. Decizia este disponibilă aici: https://www.juridice.ro/98184/curtea-de-apel-ploiesti-sinteze-de-practica-judiciara-online-2009.html (ultima consultare: 8 august 2019). În același sens, a se vedea și dec. pen. nr.  696 din 13 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, prin s-a apreciat că sunt lipsite de valoare probatorie concluziile unui raport de expertiză judiciară întemeiate exclusiv pe declarațiile unei dintre părți. Decizia este disponibilă aici: https://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=17068681 (ultima consultare: 8 august 2019)
[17] A se vedea în acest sens, de exemplu, sent. civ. din 19 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Costești. Sentința este disponibilă aici: http://www.rolii.ro/hotarari/589c5211e49009a41a0002b1 (ultima consultare: 8 august 2019).
[18] A se vedea în acest sens, de exemplu, dec. civ. nr. 35/R din 21 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, disponibilă aici: https://legeaz.net/spete-civil-jurindex/obligatie-de-a-face-35-2010-7nd (ultima consultare: 8 august 2019). În același sens a se vedea sent. pen. nr. 1859 din 15 iulie 2010 pronunțată de Judecătoria Craiova, disponibilă aici: http://www.asvar.ro/images/10%202010-06-15%20sentinta%20penala%20nr.%201859%20din%2015%20iulie%202010%20done.pdf (ultima consultare: 8 august 2019).
[19] De exemplu, în cuprinsul dec. civ. nr. 98/R din 21 ianuarie 2009 pronunțate de Curtea de Apel Cluj s-a apreciat că pentru ca să se constituie într-o expertiză judiciară, trebuie ca instanţa să o încuviinţeze ca probă şi să fie administrată în dosarul în care se invocă, iar nu în alt dosar. Simplul fapt al depunerii unei expertize extrajudiciare într-un dosar, nu o transformă într-o probă, dacă nu a fost încuviinţată de instanţă în acest sens şi nici într-o expertiză judiciară. Decizia este disponibilă https://legeaz.net/spete-civil/expertiza-extrajudiciara-conditii-pentru-a-98-2009 (ultima consultare: 8 august 2019).
[20] De exemplu, în cuprinsul sent. civ. nr. 2164 din 1 septembrie 2011 pronunțate de Judecătoria Mediaș s-a apreciat că forța probantă a expertizei în cauza de față este incontestabilă, obiectivitatea expertului rezultând din cadrul legal în care a acționat, fiind numit de organe judiciare penale. Sentința este disponibilă aici: http://www.rolii.ro/hotarari/59c336dee4900940270000b6 (ultima consultare: 8 august 2019).
[21] Cf. art. 172 alin. 7 Cod procedură penală.


Av. Andreea Coman, Managing Associate SĂVESCU & ASOCIAȚII

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate