Mirela Iovu: Juriștii bancheri de astăzi trebuie să aibă cunoștințe temeinice despre tehnologie, marketing, business, digitalizare
16 august 2019 | Alina MATEI
Alina Matei
Mirela Iovu
Alina Matei: Multumesc, stimata doamna Mirela Iovu, Director, Vicepresedinte al Comitetului de Directie in cadrul CEC Bank, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Drumul dumneavoastra profesional inseamna importante functii de conducere in sistemul bancar. Intr-o lume in care absolventii Facultatilor de Drept au visat si viseaza – destul de multi – nu cai verzi pe pereti, ci sa lucreze in diplomatie, cum ati luat-o in directia bancilor?
Mirela Iovu: „Directiile” in viata apar odata cu oportunitatile. Deschiderile catre anumite drumuri iti sunt oferite de imprejurari sau, de cele mai multe ori, de oamenii care iti sunt alaturi in acel moment, care te indruma, cu care interactionezi zi de zi si, mai ales, te indruma in alegerile facute. Sa continui sa investesti in dezvoltarea personala, sa te perfectionezi in domeniu de activitate pe care ti l-ai ales, cu deschidere, cu pasiune, sa descoperi noul prin invatare, si astfel sa devii unul dintre expertii si profesionistii de top recunoscuti pe plan national si international, aceasta este intr-adevar cea mai mare provocare pe parcursul profesional. In opinia mea, ingredientele succesului in cariera sunt putine si simple: pasiune, dedicatie, determinare, versatilitate, altruism, inteligenta emotionala… si, mai ales, o viata persoanala implinita.
Alina Matei: Aveati multi colegi consilieri atunci? Rolul lor – de clopot, de avertizor – era asumat de conducerile bancilor?
Mirela Iovu: Si cu 23 de ani in urma, cand mi-am inceput cariera bancara, se lucra mult in echipa, intr-un spatiu al biroului deschis, ne consultam si studiam impreuna spete, opiniile juridice pe tranzactii complexe erau de regula rodul muncii in echipa si erau supervizate de conducerile departamentelor de specialitate. Invatam si ne perfectionam in acelasi timp. Ca si acum, aveam alaturi de noi conducerile executive ale bancilor, care tratau cu respect si responsabilitate activitatea juristilor; opiniile juridice erau parte integranta din activitatea desfasurata de organizatie, orientate catre sustinerea si dezvoltarea afacerilor bancii, in conditii de legalitate si cu maxima diligenta profesionala.
Alina Matei: Dar astazi, consilierii juridici din banci cum sunt? Cum ii vedeti dumneavoastra?
Mirela Iovu: Sunt multe similitudini, insa atat cadrul de reglementare al institutiilor de credit, cat si cadrul de guvernanta interna, sistemul de control, contextul intern si international in care acestea isi desfasoara activitatea in prezent, au evoluat. Globalizarea mediului de afaceri, inovatiile tehnologice, spatiul politic si social au dat banking-ului un dinamism fara precedent, iar profesiile juridice sunt practic in mijlocul acestui ecosistem, esential a fi consultati si implicati pentru ca tot acest organism complex, banca, sa functioneze perfect. Spetele actuale din zona juridica deriva dintr-un mediu de afaceri mult mai sofisticat, mai diversificat si aceasta a dus la formarea unor specialisti experimentati, care se pot usor canaliza pe un segment de nisa, intr-o anumita arie de activitate.
De asemenea, impulsionati fiind de Industria 4.0, care accelereaza mediul de afaceri si cerintele consumatorilor, din cele mai vaste, dar si de provocarile privind transformarea digitala si inovarea, domenii care reprezinta un „must have” in industria financiar-bancara, in prezent, pentru eficienta si rapiditate, multe dintre organizatii le cer juristilor sa se implice si sa lucreze pe segmente dedicate ori in cadrul unor directii de business dedicate sau actioneaza dupa caz, cu suportul unor specialisti dedicati, in cadru unor parteneriate interdisciplinare, transfrontaliere, cu consultanti si partneri. Aceasta implica mult studiu si cunostinte pofesionale care exced sfera pur juridica. Juristii bancheri de astazi trebuie sa aiba cunostinte temeinice despre tehnologie, marketing, business, digitalizare.
Alina Matei: Ce presupune functia de Vicepresedinte al Comitetului de Directie in cadrul CEC Bank?
Mirela Iovu: Este important de precizat ca pentru a fi eligibil pentru obtinerea „licentei” de bancher din partea Bancii Nationale a Romaniei, o persoana nominalizata pentru a prelua functia de conducator de banca, trebuie sa dispuna in orice moment de o buna reputatie, de cunostinte, aptitudini si experienta adecvate naturii, extinderii si complexitatii activitatii institutiei de credit si responsabilitatilor incredintate, pentru a fi in masura sa inteleaga activitatile desfasurate de institutia de credit, inclusiv principalele riscuri ale acestora, si sa se pronunte in deplina cunostinta de cauza cu privire la toate aspectele asupra carora trebuie sa decida potrivit competentelor lor, respectiv trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase.
Astfel, o astfel de „functie”, inseamna un volum foarte mare de activitate, resurse nelimitate de energie, implicare, responsabilitate, pasiune, pro-activitate, strategii, echipe dedicate, leadership, inteligenta emotionala, rezilienta, si altele, pentru a putea face fata competitiei si provocarilor din toate mediile.
Fiecare zi petrecuta in activitatea profesionala a fost si este o provocare, pentru ca mie imi plac provocarile si sunt mereu in cautare de idei, proiecte, in general orice este nou si avangardist. Incerc sa ma proiectez permament in viitor si da, fara lipsa de modestie, eu sunt o persoana mereu curioasa si dornica sa invete, sa acumuleze noi abilitati si tehnici, sa se reinventeze si care considera ca pregatirea profesionala continua este un must in orice profesie ori activitate si la orice varsta. Plafonarea, rutina ori autosuficienta nu ma caracterizeaza. De altfel, unul dintre motto-urile mele preferate este: „ Nu face lucrurile bine, fa-le perfect. Fii indraznet, fii primul, fii diferit, fii corect.” (Dale Carnegie)
Recent, dupa cativa ani buni de cercetare academica si o teza de doctorat (despre care unul dintre membrii Comisiei de sustinere si profesor reputabil al Facultatii de Drept de la Universitatea Bucuresti, a afirmat ca reprezinta o veritabila teza despre „dreptul crizei”) in domeniul dreptului privat international, am primit titlul de doctor in drept. Evident ca nu ma voi opri din studiu si cercetare academica aici, pentru ca am aplicat deja pentru o bursa post-doctorala la una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, aflata pe primele trei locuri in topul universitatilor. Va veti intreba poate, de ce ori la ce imi mai este de folos? Simplu, imi place sa fiu mereu „in priza” din punct de vedere profesional, sa fiu un exemplu pentru copiii mei si nu numai, in sensul ca se poate studia la orice varsta si ca niciodata nu trebuie sa te opresti din invatare, iar unul dintre visurile mele fiind acela de a preda la o universitate de top si imi doresc ca intr-o zi sa imi pot realiza si acest vis.
Alina Matei: Exista probleme in sistemul bancar? Daca da, care ar fi primele trei?
Mirela Iovu: Probleme sistemice nu exista si asta datorita atat supravegherii exercitate de Banca Nationala a Romaniei, cat si a modului in care fiecare banca ce face parte din industrie, isi desfasoara activitatea, intrucat cadrele de reglementare ale activitatii bancilor sunt foarte stricte. Problemele cu care ne confruntam sunt mai degraba „induse” opiniei publice pe fondul unui „val de populism” care se manifesta la nivel european. Initiativele legislative de genul acesta pot fi benefice, respectiv bine primite, daca mai inainte s-ar face studii de impact si ar fi consultata industria bancara prin asociatiile profesionale (ex. Asociatia Romana a Bancilor, Asociatia Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar Bancar). Intotdeauna exista solutii win-win, echilibrate, daca partile implicate se aseaza la masa dialogului, onest, transparent si nepartinic.
Alina Matei: Reglementarile bancare in slujba cui sunt?
Mirela Iovu: Institutiile reglementatoare stabilesc cadre de reglementare si traseaza directiile, iar normele de aplicabilitate ale acestora sunt intr-un final in slujba tuturor, beneficiind deopotriva clientii, institutiile de credit, si bineinteles, economia. Sistemul bancar este in cea mai mare parte reglementat de institutiile europene, prin regulamente, directive si recomandari aplicabile tuturor Statelor Membre. Sunt putine si particulare situatiile cand, pe fondul unui gap de reglementare ori din alte considerente proprii Statului Membru, reglementarea se face la nivel national. Majoritatea reglementarilor au scopul de a asigura stabilitate, durabilitate, competitivitate si sanatate sistemului bancar si economiei.
Alina Matei: In contractele bancare, in special in cele de creditare, sunt o multime de clauze. Unele au fost declarate abuzive de instantele judecatoresti. In mod sigur au trecut pe la juristi. De ce credeti ca s-a ajuns in aceasta situatie?
Mirela Iovu: La facultate, la cursul de drept bancar, unii dintre noi am invatat ca un contract de credit este un „contract de adeziune”, respectiv despre principii de drept precum „pacta sunt servanda”. Astazi vorbim de o schimbare de paradigma, iar unele principii de drept, milenare, nu mai au aceeasi valoare, astfel ca vorbim de: „impreviziune”, „echilibru contractual”, „class action”. Astazi, interpretarea clauzelor contractuale ca fiind abuzive reprezinta regula, fiind conturate practici ale instantelor in acest sens, asa incat bancile trebuie sa dovedeasca permanent ca sunt de buna credinta si clauzele contractuale au fost negociate cu consumatorii si acceptate de catre acestia. Nu cred ca este „echilibrat” si in avantajul stabilitatii sistemului bancar si al economiei, in general, sa credem ca bancile au doar obligatii, iar consumatorii de servicii si produse financiare, doar drepturi, pentru ca de esenta oricarui contract sunt drepturile si obligatiile corelative ale partilor. In prezent, abordarea relativa si interpretativa a noului context legislativ, modificarea cadrului legal impredictibil si transpunerea „originala” a unor directive europene, pot avea un efect invers, chiar advers consumatorului, afectand stabilitatea la nivel macroeconomic.
Alina Matei: Dar modul cum au raspuns instantele (nationale sau CJUE) au dovedit ca s-a intarit sistemul bancar sau cel judiciar?
Mirela Iovu: Cred ca aici vorbim de o experienta din care am invatat cu totii, dar numai trecand prin anumite situatii de-a lungul timpului si confruntandu-ne si noi cu diverse situatii, putem aprecia cu adevarat necesitatea schimbarii. Beneficiile acestor decizii favorabile consumatorilor sunt evidente, pentru ca bancile au devenit mai constiente de nevoile consumatorilor, investesc si dezvolta adevarate strategii de educare financiara a consumatorilor. Da, este clar ca ambele sisteme s-au transformat si intarit, iar populatia a devenit mai atenta la ricurile pe care le presupune de exemplu supra-indatorarea, creditarea in alta valuta decat cea in care realizeaza venituri, mai constiente despre beneficiile economisirii pe termen lung si mai educata din punct de vedere financiar. Aceste eforturi si demersuri trebuie sa continue, si, de ce nu, educatia financiara sa fie materie predata obligatoriu in scoli, inca din scoala primara.
Alina Matei: Normele supletive de ce nu sunt sfredelite mai des in cazul unor lacune ale contractelor de creditare?
Mirela Iovu: Contractele bancare adresate consumatorilor sunt expres reglementate de acte normative continand norme dispozitive, si chiar daca de cele mai multe ori aceste norme sunt interpretabile si prezinta echivoc (au fost multe cazuri cand juristii bancheri au constatat ca transpunerea directivelor europene s-a facut de o maniera mai putin „fericita”), exista foarte putin spatiu pentru aplicarea unor norme supletive, care lasa la latitudinea partilor sa-si stabileasca ele, prin acordul lor de vointa, o anumita conduita. Si, chiar nu sunt de acord ca mai exista lacune in contractele de credit, nu in cele bancare. De asta au sigur grija juristii, fie ca sunt juristii departamentelor juridice (in-house lawyers) sau avocatii cu care lucreaza bancile. In banca noastra, procesul de evaluare la riscul juridic a contractelor-cadru este un proces continuu, de care se ocupa atat Departamentul Juridic, cat si Directia Conformitate. Fiind de profesie jurist, am o predilectie „naturala” pentru controlul riscurilor semnificative, in special cel juridic si cel reputational.
Alina Matei: Nu cumva consumatorul trece la o noua etapa in privinta incheierii unui contract cu o banca, in sensul ca daca pana acum se lasa pe mana bancii, acum va trebui sa apeleze la un avocat?
Mirela Iovu: Asa cum am mentionat intr-unul din raspunsurile anterioare, consumatorul devine din in ce mai educat, insa optiunea alegerii sau a apelarii la un consultant de specialitate, poate fi benefica. Intotdeauna va exista si o alta viziune, iar o intelegere si evaluare corecta a efectelor juridice nu ti le poate oferi decat un specialist. Dar cum legea impune ca toate contractele si formularele utilizate de banci sa fie elaborate intr-un limbaj nesofisticat, lipsit de ambiguitati, clar si concis, sunt probabil putine situatiile in care consumatorul trebuie sa vina insotit de un avocat la banca. Mai mult, bancile sunt obligate sa pregateasca profesional si continuu angajatii, in asa fel incat acestia sa fie in masura sa ofere consultanta si asistenta de specialitate si sa le explice clientilor clauzele si termenii contractului, pro-activ, si sa se asigure ca clientii inteleg exact ce presupune asumarea unor obligatii de rambursare a unui credit, mai ales cand este o relatie contractuala pe termen mediu si lung.
Alina Matei: Exista perceptii ca bancile haituiesc consumatorii?
Mirela Iovu: Daca vorbim de perceptii, stim ca acestea pot fi rodul unor incorecte informari publice sau prezentari distorsionate a situatiei de fapt. Conform unor sondaje recent aparute in publicatii de specialitate, reputabile, marea majoritate a consumatorilor au incredere in institutiile financiare din Romania si, dupa stiinta mea, nu exista sondaje contra ori care sa aduca argumente indreptatite unei asemenea perceptii. A fi clientul unei banci si consumator de produse si servicii bancare, este o necesitate de zi cu zi si nu o „extravaganta”.
Sa nu uitam ca in ceea ce priveste incluziunea financiara, in Romania doar 58% din populatia adulta detine un cont bancar, iar platile se efectueaza in mare parte in numerar si in mica parte printr-un cont bancar. De asemenea, gradul de utilizare a platformelor digitale, tranzactii on-line si prin terminale mobile, este cea mai redusa din intreaga Uniune Europeana, de numai 25% fata de o medie de 47%. Mai mult, 1/3 din populatia nebancarizata primeste platile sub forma de subventii, ajutoare sociale si pensii, in numerar. Astfel, si gradul de incluziune financiara este cel mai mic dintre tarile membre UE. Aceasta situatie poate fi schimbata in bine atat gratie unor politici publice si programe care tintesc incluziunea financiara, cat si a implicarii masive a sistemului financiar–bancar in implementarea unor programe de educatie financiara si antreprenoriala, care tintesc in special segmentul de populatie tanara si populatia din mediul rural si orasele mici. De asemenea, extrem de importanta pentru cresterea gradului de incluziune financiara este introducerea unor programe scolare de educatie financiara timpurie, sub forma unor cursuri obligatorii, adecvate varstei si nu doar optionale.
Alina Matei: Dumneavoastra ati avut/aveti credite bancare?
Mirela Iovu: Sigur, sunt la randul meu un consumator responsabil de produse si servicii bancare, ca de altfel toata familia mea.
Alina Matei: Intre un prieten si o banca la cine e de apelat?
Mirela Iovu: Depinde de context si de prieteni! Pentru un imprumut, de exemplu, in opinia mea este dezirabil sa apelezi la o banca, pentru ca bancile sunt riguros reglementate si supravegheate, iar legislatia si standardele impun bancilor o conduita profesionista in relatia cu clientela. Chiar si o prietenie trainica se poate deteriora din cauza unui imprumut refuzat sau nerambursat la timp.
Alina Matei: Ce reprezinta pentru dumneavoastra CEC Bank?
Mirela Iovu: O mare familie, a doua mea casa! Istorie, traditie, stabilitate, incredere, onestitate, profesionalism, un simbol national pentru toti romanii, fie ca locuiesc in Romania, fie in diaspora.
Alina Matei: Daca ati fi sa o luati de la capat cu aceasta profesie, ati spune: inca o data tot consilier juridic?
Mirela Iovu: Absolut!
Alina Matei: Ce ii place Mirelei Iovu sa faca in timpul liber?
Mirela Iovu: Timpul liber il dedic familiei, caminului nostru si calatoriilor cu sotul si copiii nostri.
Alina Matei: Un mesaj, va rog, pentru cititorii J.
Mirela Iovu: In primul rand, tinerilor absolventi le recomand sa-si urmeze inima si sa isi aleaga drumul profesional numai daca le place cu adevarat acea profesie, o inteleg pe deplin si, mai ales, daca sunt dispusi la ani lungi de sacrificii personale, invatare continua, sunt pregatiti sau se vor pregati pentru toate provocarile cu care se va confrunta industria ori domeniul in care vor activa, pe viitor!
In al doilea rand, trebuie sa caute mereu echilibrul intre viata personala si cariera si sa nu renunte nicioadata la unul in favoarea celuilalt! Cand iti doresti ceva foarte mult, si esti pasionat, trebuie sa lupti pentru acel „ceva”! Cum spuneam, fara echilibru si fara suportul celor dragi, ar fi foarte greu!
In al treilea rand, celor care activeaza in industria bancara ori isi doresc o cariera bancara, juristi sau alte profesii, sa fie optimisti si entuziasti despre „viitor”! Industria financiar-bancara trebuie sa aiba un viitor, si asta depinde de toti cei implicati: functionarii din banci, bancheri, clienti, autoritatile statului, legiuitori, etc. Provocarile sunt foare mari, unele nebanuite inca (atat din plan extern cat si intern) si de noi toti depinde cum le vom depasi ori ce beneficii pentru oameni, economie si tara vom fi in masura sa cream, impreuna.
Alina Matei: Multumesc pentru ca ati stat de vorba cu mine.
Mirela Iovu: Si eu va multumesc pentru oportunitatea de a ma adresa unei comunitati de profesionisti, din care sunt onorata sa fac parte.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
