ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Evoluţia mişcării de stânga în SUA şi Donald Trump (5). Apariţia Donald Trump, zvonul: “collusion”, Hillary Clinton / Benghazi
27.08.2019 | Simona M. VRĂBIESCU KLECKNER


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Simona M. Vrăbiescu Kleckner

Simona M. Vrăbiescu Kleckner

« 4. Activitatea stângii sub Preşedinţii Clinton, G.W. Bush şi Obama

Apariţia Donald Trump

Odată cu apariţia lui Donald Trump, om de afaceri şi capitalist a-politic, s-a născut teama stângii în campania din 2016 de a pierde alegerile. Atunci a început reacţia anti-Trump din partea organizaţiei lui Obama, Organizing for Action (OFA), a administraţiei sale din DOJ şi FBI – care a căutat s-o absolve pe Hillary Clinton de problema e-mail-urilor sale privind atacul Benghazi, din timpul cât fusese şefa Departamentului de Stat, pentru a o menţine candidată în campanie. De asemenea, mass-media lansa zvonul legăturii lui Trump cu Rusia, ”collusion”. Totuşi, Donald Trump devine Preşedinte şi este extrem de activ de la bun început.

Candidaţii campaniei din Partidul Democrat au fost Hillary Clinton, cu mesajul pentru multă imigrare şi contra inegalităţii de venituri şi Bernie Sanders, un marxist, care favoriza taxe universitare asigurate de Stat şi egalizarea veniturilor, fiind aceeaşi idee socialistă altfel exprimată. În principiu, Obama o susţinea pe Hillary spre a menţine politica din ultimii 8 ani.

Partidul Republican avea 16 candidaţi, fie guvernatori de state, fie membri în Congres. Pentru Obama, opoziţia republicană nu fusese în principiu o piedică importantă, deoarece când nu putea obţine o lege el acţiona cu ordonanţe de urgenţă.

Dar, contrar foştilor preşedinţi, Obama a hotărât să activeze politic şi după alegerile din 2016 prin Organizing for Action (OFA), înfiinţată de el cu funcţionari de la ACORN şi cu parte dintre cei numiţi de el în agenţiile federale. După cum a indicat jurnalistul W. Sperry, OFA avea la dispoziţie 40 milioane $, 250 de funcţionari şi 33.000 de voluntari, conduşi de Barack şi Michelle Obama. OFA avea să o susţină pe Hillary Clinton, să lupte împotriva candidatului republican şi să influenţeze deciziile curţilor.

În timpul campaniei, panica stângii începuse când Donald Trump a devenit cel de-al 17-lea candidat republican, învingând pe neaşteptate pe ceilalţi 16, om de afaceri, a-politic, a cărui agendă era tocmai opusul ideologiei lui Obama sau Hillary. Trump susţinea ridicarea unui zid la hotarul sudic cu Mexicul contra venirii imigranţilor ilegali, o economie capitalistă şi o politică în interesul naţiunii.

Convingerea lui a fost că trebuia oprită politica trecută spre a putea reface din nou o Americă prosperă, în siguranţă, puternică şi măreaţă – „America first!”, sau „Make America Great Again (MAGA)!” A fost o agendă apreciată care i-a adus victoria.

În plus, Donald Trump, ignorând corectitudinea politică în mod ostentativ, vorbind de multe ori mai brutal, dar specificând clar intenţiile sale economico-financiare, a atras atenţia favorabilă a unei majorităţi a populaţiei, mai ales cea evanghelică şi catolică.

Henry Kissinger, în cadrul unui interviu pe canalul CBS, a declarat că Trump reprezintă o extraordinară oportunitate pentru America.

Strategii electorale de dezinformare: “collusion” şi cazul Benghazi

În timpul în care Trump obţinea simpatia majorităţii populaţiei, Preşedintele Obama, funcţionarii DOJ şi FBI – the Deep State (ca Guvern paralel care acţiona din umbră)sau Hillary, nu puteau fi decât alarmaţi.

Şi, deodată apăruse zvonul publicat în Washington Post despre “collusion” (trad.: înţelegere secretă), adică o legătură a lui Trump cu ruşii. Atunci a fost momentul când Deep State-ul s-a pus în mişcare directă, fapte ce se vor afla pe parcurs, pentru menţinerea şi câştigarea puterii de către Hillary. Atunci mass-media, cu mici excepţii, a devenit neobişnuit de agresivă şi virulentă, cum nu am mai văzut în 53 de ani de când mă aflam în SUA.

De la FOX NEWS şi OAN am aflat despre Hillary, ca şefă a Departamentului de Stat, că avea o adevărată problemă, folosind pentru comunicări oficiale server-ul personal conţinând documente clasificate. Acest fapt s-a descoperit cu ocazia investigării Congresului referitor la atacul din 11 septembrie 2012 al Consulatului American din Benghazi, când au murit ambasadorul SUA şi alţi trei cetăţeni americani. Cu privire la problema Benghazi, Susan Rice, ambasadoarea SUA la ONU, a declarat că a avut loc acolo o reacţie spontană a localnicilor cauzată de un film pe YouTube. Dar, după investigaţia cazului Benghazi în Congres, s-a aflat despre atacul terorist şi, ca urmare, Hillary a distrus e-mailurile despre atac spre a fi în concordanţă cu declaraţia lui Susan Rice cu filmul de pe YouTube.

Când s-a discutat în presă despre dezinformările sistematice de comunicare de care Hillary s-a făcut vinovată, atunci imediat am auzit pe Preşedintele Obama la TV, declarând că situaţia e-mailurilor ei nu reprezenta o problemă de securitate naţională. Declaraţia lui B. Obama avea un dublu efect, pe de o parte, Hillary ştia că este apărată de el ca să poată rămâne candidat în alegeri, iar, pe de alta, Obama ştia că dacă ea va ajunge la Preşedinţie şi se va abate de la politica sa, el avea cu ce s-o ameninţe sau şantajeze… 

Preşedintele Trump – o politică internă şi externă performantă 

La 8 noiembrie 2016, Donald Trump a fost numit cel de-al 45-lea Preşedinte al Statelor Unite, şocând profund pe cei de stânga. Trump este fiul unui imigrant german, antreprenor în construcţii, şi al unei mame imigrantă din Scoţia, de unde înclinaţia sa spre o economie financiară strânsă şi pro-americană. A absolvit Academia Militară şi prestigioasa Universitate de Business din Pennsylvania, devenind magnat în domeniul construcţiilor. A fost căsătorit de trei ori şi are cinci copii. Ultima sa soţie, Melania, este originară din Slovenia.

Donald Trump a câştigat bătălia alegerilor cu ajutorul majorităţii populaţiei şi votul colegial al statelor, în ciuda faptului că a fost sabotat de forţe formidabile ca: OFA a fostului Preşedinte Obama, membrii Partidului Democrat, funcţionarii agenţiilor federale – the Deep State (mulţi numiţi de Obama, care acţionează ca un guvern din umbră), intelectualii progresişti, bilionarii din Alianţa Democratică, George Soros, universităţile (profesori şi studenţi), mişcarea Black Lives Matter (“Vieţile Negrilor Contează”) – cu motto-ul Resist, cât şi mass-media de stânga (Trump fiind sprijinit numai de două canale TV: FOX NEWS şi OAN).

Iar pe plan extern, adversari importanţi ai Americii erau China, Rusia, Coreea de Nord, Iran, problema teroristă ISIS în Irak şi Siria, talibanii din Afghanistan, cât şi ţările comuniste – Cuba şi Venezuela. În plus, mai era problema NATO, unde ţările aliate nu plăteau o contribuţie echitabilă pentru apărare. Erau mulţi duşmani contra unei singure persoane care a dorit refacerea măreţiei Americii şi împiedicarea avansării mişcării de stânga în ţară sau chiar a celei totalitare din lume!

După ce a preluat puterea, Preşedintele Trump a început să conducă în forţă politica internă, asemenea unui om de afaceri, numind imediat un guvern cu personalităţi de încredere, printre care mă voi referi doar la Departamentul de Justiţie (DOJ), unde a numit pe Jeff Session, fost Senator şi fost membru în Senate Intelligence Committee, când datorită funcţiei avute comunica cu diverşii ambasadori, inclusiv Kislyac al Rusiei.

În politica externă, Trump a optat pentru întrevederi cu şefi de state din: Marea Britanie, Australia, Canada, China, Egipt, Germania, Israel, Japonia, Iordania, Mexic, Palestina, ţările NATO etc.

Astfel, până în prezent, Preşedintele SUA, Donald Trump, a avut două întâlniri bilaterale la Casa Albă cu Preşedintele României, Klaus Iohannis, în anii 2017 şi, respectiv, 2019 (în imaginea alăturată, cei doi şefi de stat în cadrul recentei lor întrevederi din 20 august a.c.).

Iar în Congres, spre deosebire de trecut, când exista posibilitatea compromisului dintre cele două partide, odată cu venirea capitalistului detestat Trump, atmosfera s-a învrăjbit între ele, democraţii dorind chiar eliminarea Preşedintelui din Casa Albă fără temei juridic. Aceştia sunt gata de atac in corpore, respectă unitatea de acţiune care întotdeauna primează şi sunt mereu în ofensivă pentru a păstra sau a pune mâna pe putere.

Pe când republicanii – cu câteva excepţii merituoase – nu realizează adevăratul motiv al stângii de a pune doar mâna pe putere, mulţi nefăcând corp comun cu interesele conservatoare, nefiind dornici şi nici pregătiţi să atace şi fiind mereu în defensivă, astfel fiind porecliţi “republicans in name only (RINO)” “republicani numai cu numele”.

Este clar că atitudinea democraţilor se diferenţiază cu mult de atitudinea republicanilor.

Simona M. Vrăbiescu Kleckner

» 6. Zvonul: dosar/Trump, J. Comey şi FBI. Realizările Trump 2017-2018

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate