Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
CMS CMK
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Întrebare preliminară cu privire la implementarea deciziilor CCR
29.08.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Judecătorul clujean se întreabă cu privire la implementarea deciziilor CCR versus dreptul UE (protecția consumatorului de credit) (C-381/19 SC Banca E).

(notă MMB: exempli gratia, a se mai observa cum o trimitere preliminară din Spania nu anonimizează numele în cazul persoanelor juridice, pe când o trimitere preliminară din România realizează o atare anonimizare când e vorba de bănci: persoane juridice (nu fizice!!!!!). De asemenea, nici o instanță din Austria nu anonimizează. Știe cineva de ce nu se încalcă – cel puțin – art. 10 CEDO printr-o atare anonimizare operată în România? Aș fi recunoscătoare dacă printr-un comentariu mi s-ar indica vreun articol de specialitate care să fi răspuns la această întrebare.)

Situația de fapt:
1. avem un litigiu din domeniul protecției drepturilor consumatorilor
2. regulile procedurale sunt modificate ulterior sesizării instanței de către consumator, printr-o decizie obligatori a Curții Constituționale pusă în aplicare printr-o lege de modificare a Codului de procedură civilă, prin introducerea unei noi căi de atac, care poate fi utilizată de către profesionist, cu consecința:
– prelungirii duratei procesului
– și a creșterii costurilor pentru finalizarea acestuia.
3. necesitatea de a afla dacă anumite principii de drept UE s-ar opune unei astfel de situații.

Dispoziții invocate a fi incidente: „în contextul supremației dreptului Uniunii, principiile securității raporturilor juridice și efectivității” (Notă MMB: deficitar și regretabil mod de invocare a dreptului UE incident, fără a mai spune că nu avem supremație ci aplicare prioritară – traducătorii de la CJUE români realizând, de regulă, o traducere contrară versiunii în toate celelalte limbi, și de asemenea, contrară teoriei dreptului UE și a efectelor pe care dreptul UE le produce la nivel intern: aceasta nu înseamnă că instanțele din România trebuie să se bazeze pe o atare traducere (există o jurisprudență constantă CJUE în acest sens)

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.