Evoluţia mişcării de stânga în SUA şi Donald Trump (6). Zvonul: dosar/Trump, J. Comey şi FBI. Realizările Trump 2017-2018
3 septembrie 2019 | Simona M. VRĂBIESCU KLECKNER
Simona M. Vrăbiescu Kleckner
« 5. Apariţia Donald Trump, zvonul: “collusion”, Hillary Clinton / Benghazi
Zvonul: dosar/Trump
Din presă se aflase despre dosarul/Trump cu fapte incriminatorii şi legătura cu ruşii. Dar, mass-media de dreapta dezvăluie în timp activitatea lui Hillary în confecţionarea acestui dosar şi aflarea despre el cu ajutorul FBI. La 16 iulie 2017, Preşedintele Trump concediază pe Jim Comey, directorul FBI, chiar la sfatul lui Rod Rosenstein, Ministrul Adjunct al Justiţiei, dar care, chiar a doua zi, 17 iulie, numeşte procuror special pe Robert Mueller să-l investigheze totuşi pe Trump privind zvonul: “collusion”. Concomitent, Senatul cercetează şi el cazul “collusion”, află despre provenienţa dosarului şi astfel ajunge la concluzia, aflată prin FOX NEWS sau OAN, că, de fapt, Hillary ar fi de condamnat pentru legătură cu ruşii, ci nu Trump.
În timpul acesta de suspiciuni privind pe Trump, care insista că nu a avut nici o legătură cu ruşii, el a rezolvat problemele interne sau externe, aşa cum a promis în campania electorală, aşa cum vom detalia mai jos.
Donald reprezenta dreapta capitalistă împotriva social-progresismului, din care cauză apăruse din nou o surpriză! A fost lansat alt zvon, acum despre existenţa unui dosar. Povestea s-a clarificat mult mai târziu… Pe scurt şi concis: Hillary – spre a-l opri în timpul campaniei electorale pe Trump, de care îi era frică – a contactat prin avocatul Partidului Democrat o firmă de cercetare şi spionaj politic numită Fusion GPS, proprietarul ei fiind dl. Simpson, care la rândul său a contactat pe Christopher Steele – un agent englez care lucra şi pentru FBI – spre a întocmi un dosar cu informaţii incriminatorii despre Trump, din care să reiasă legătura acestuia cu ruşii, oferindu-i lui Steel un onorariu de 160.000 $ – sumă aprobată de Hillary din fonduri electorale ale Democraţilor. 
Dosarul întocmit conţinea insinuări despre presupuse legături ilicite pe care Trump le-ar fi avut cu ruşii, dar fără a furniza dovezi evidente, şi a fost înaintat de C. Steel şi lui J. Comey, directorul FBI (în imaginea alăturată, J. Edgar Hoover FBI Building).
Iar J. Comey, care urmărea succesul lui Hillary, găsind dosarul util, l-a înaintat unei Curţi Speciale – Federal Intelligence and Security Agency (FISA) – cu acordul semnat al mai multor şefi din Ministerul de Justiţie (DOJ) – spre a putea obţine aprobarea Curţii de a spiona electronic unele personalităţi din campania lui Trump, în speranţa de a obţine dovezi despre presupusele legături dintre Trump şi ruşi.
Atunci, Comey a comis două ilegalităţi: faptul că nu a informat judecătorul FISA despre provenienţa dosarului cu ajutorul banilor plătiţi de Hillary din contribuţiile campaniei democrate şi că FBI nu verificase vericiditatea faptelor din dosar.
În plus, Comey dorind informarea publicului despre existenţa acestui dosar/Trump a înaintat documente oficiale unui prieten profesor la Columbia University, ca prin acesta presa să fie informată indirect de existenţa unui dosar Trump. Astfel, zvonul despre existenţa unui dosar care cuprindea suspiciuni privind legătura, “collusion”, a lui Trump cu ruşii a fost preluat de mass-media.
Activitatea FBI şi DOJ a avut ca scop influenţarea cursului firesc al campaniei spre a opri pe candidatul Trump şi a menţine candidatura lui Hillary, susţinută de B. Obama pentru a continua socializarea Americii, dar şi pentru a nu se afla adevărul provenienţei dosarului.
Opoziţia faţă de Trump a folosit tactica întreţinerii permanente a unui nor de suspiciuni despre pretinse ilegalităţi comise de acesta.
Concedierea directorului FBI, numirea procurorului special
Am văzut la TV cum Jim Comey a fost primit de Preşedintele Trump când el îi spusese deja Preşedintelui că nu există suspiciuni cu privire la “collusion” cu ruşii. Totuşi, Donald Trump – la sfatul lui Rod Rosenstein, Ministrul Adjunct al DOJ, şi în baza Dreptului său Constituţional – l-a concediat, la 16 iulie 2017, pe Jim Comey, înlocuindu-l cu adjunctul său, Christopher Wray, ca Director FBI.
Dar, imediat, a doua zi după concedierea lui Comey, la 17 iulie 2017, Rod Rosenstein a numit un procuror special în persoana lui Robert Mueller (fost şef FBI în timpul lui Obama) spre a investiga eventualitatea “collusion”, adică legătura lui Trump cu ruşii. Nu numai atât, dar, totodată, Rosenstein a lărgit jurisdicţia lui Mueller dincolo de presupusa legătură a lui Trump cu ruşii, pentru ca acesta să aibă posibilitatea să se refere şi la alte aspecte juridice, ca de exemplu obstrucţionarea în justiţie a lui Trump.
Numirea unui procuror special de către Rod Rosenstein, Ministrul Adjunct al DOJ – în loc de Jeff Session care era Ministrul Justiţiei, a fost cauzată de recuzarea lui Session cu privire la orice investigare referitoare la legătura lui Trump cu ruşii, el evocând un “conflict de interese” în baza faptului că în fosta sa funcţie de senator avusese de a face în trecut cu diverşi ambasadori, inclusiv cu cel rus.
Cred că, dacă Session ştia că are de gând excluderea din investigaţii, trebuia prevenit Preşedintele, care atunci nu l-ar mai fi numit şi ar fi scutit mult timp cu privire la investigatia acestui caz.
J. Session, totuşi, a numit un inspector general, Michael Horowitz din cadrul DOJ, şi un procuror extern, pe John Huber din Statul Utah, ca fiecare să cerceteze şi să prezinte un raport despre presupusa colaborare a lui Trump cu ruşii dar şi despre activitatea lui Hillary pe timpul cât a funcţionat ca ministru de externe şi în timpul campaniei electorale. Timp de doi ani, cât a fost Session în funcţie, cei doi nu au prezentat rapoartele respective.
Astfel, din cauza recuzării lui Session, Rod Rosenstein acţionase în două feluri: 
Primul, l-a numit procuror special tocmai pe Robert Mueller (în dreapta Preşedintelui Trump, în imaginea alăturată) – prieten bun cu Comey – care să cerceteze legătura lui Donald Trump cu ruşii, Comey sperând ca Mueller să găsească ceva incriminatoriu contra lui Trump pentru eliminarea lui din Casa Albă.
De asemenea, Rosenstein spera în Mueller spre a se acoperi el însuşi de activitatea trecută din FBI şi DOJ cu privire la provenienţa dosarului, mai ales că semnase şi el una dintre cele patru cereri ale lui Comey către Curtea Specială FISA.
Oricum, vestea numirii unui procuror special a dat hrană mediei cu fake news şi speranţă multiplilor duşmani ai lui Trump de a fi impeached, adică învinuit şi eliminat din Casa Albă.
Şi, al doilea, Rosenstein evitase demararea cercetării multiplelor ilegalităţi comise de Hillary Clinton spre a putea rămâne în campania electorală, mizând pe ideea învingerii lui Trump.
Multiplele motive pentru care Hillary urma să fie investigată au fost:
a) distrugerea server-ului care conţinea e-mailuri cu documente secrete din timpul campaniei electorale şi din timpul cât a funcţionat ca ministru de externe in administraţia Obama;
b) distrugerea e-mail-urilor în legătură cu asasinarea Ambasadorului SUA şi a celorlalţi trei oficiali americani la Benghazi, în Libia;
c) distrugerea e-mail-urilor în legătură cu cercetările despre dosarul plătit de ea din bani electorali, care ulterior a fost folosit ca pretext pentru pornirea investigaţiilor împotriva lui Trump;
d) distrugerea dovezilor referitoare la traficul de influenţă şi la alte activităţi în cadrul Fundaţiei Clinton, care are un statut de organizaţie filantropică.
Cu privire la activitatea Congresului după aflarea numirii lui Mueller de către Rosenstein, Devin Nunes, preşedintele Comitetului de Securitate Naţională al Camerei, şi Comitetul de Securitate Naţională din Senat au început cercetarea zvonurilor despre “collusion” a lui Trump cu ruşii.
În urma cercetărilor, Congresul a demascat faptul că de fapt Hillary se făcuse vinovată de “collusion”, colaborând cu ruşii pentru sabotarea campaniei lui Trump – şi nu Trump.
Tot atunci au fost scoase la iveală şi abuzurile de putere ale altor demnitari din CIA, DOJ şi FBI, motivate de convingeri politice, spre a sprijini campania lui Hillary Clinton şi sabotarea prin orice mijloace a campaniei lui Trump.
Realizările Preşedintelui Donald Trump în perioada 2017-2018
Evident că agenda lui Trump era diametral opusă celei a lui Barack Obama, ca atare împlinirile lui Obama au fost metodic desfiinţate şi înlocuite în ciuda tuturor obstacolelor sau abuzurilor de putere suferite de Preşedintele Trump, el reuşind timp de doi ani, până la alegerile din 6 noiembrie 2018, să îndeplinească următoarele:
Economie:
A luat măsuri în vederea stimulării economiei prin:
– simplificarea regulamentelor care împiedicau dezvoltarea economică;
– reducerea substanţială a impozitelor, atât a celor impuse marilor corporaţii cât şi a celor impuse individual.
În acest fel s-a realizat o creştere fără precedent a nivelului de trai ca urmare a:
– creării a 5,3 milioane de noi locuri de muncă;
– măririi veniturilor clasei mijlocii, inclusiv celor ale afro-americanilor şi hispanicilor;
– stimulării măririi salariilor, crescute cu 3,1%;
– stimulării consumului, acesta atingând cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani.
În plus, şomajul a atins cel mai scăzut nivel din 1969.
Astfel chiar şi duşmanii Preşedintelui au recunoscut faptul că economia se afla la un nivel nevăzut încă în secolul XXI, cu produsul naţional brut mărit cu 4,1%.
Comerţ:
– a renunţat la tratatul Trans Pacific, care dezavantaja în mod flagrant America;
– a renegociat cu Canada şi Mexic tratatul cunoscut sub numele de NAFTA, punând pe o bază mult mai echitabilă balanţa de import/export dintre aceste ţări, ceea ce a generat miliarde de dolari Americii;
– a aprobat deschiderea Keystone XL Pipeline pentru aducerea petrolului din Canada;
– a încheiat cu Polonia un tratat pentru exportul de gaz lichefiat natural, pentru a elimina dependenţa acestei ţări de gazul natural din Rusia;
– a încheiat un tratat comercial în valoare de 350 bilioane $ cu Arabia Saudită.
Investiţiile comerciale au crescut în 2018 cu 40%, iar exportul de cărbune a crescut cu 60%.
Datorită politicii lui Donald Trump de stimulare a exploatărilor petroliere, America a devenit acum cea mai mare exportatoare de petrol din lume. Cine ar fi crezut?
Omul de afaceri Trump a dezlănţuit economia şi comerţul american după anemica perioadă a lui Obama.
Administrativ-executiv:
– a redus birocraţia din guvernul federal cu 16.000 de locuri de muncă, mai ales din Departamentul de Stat;
– a desfiinţat sute de regulamente din agenţiile guvernamentale, mai ales în domeniul agriculturii, dar nu a putut să-i înlocuiască pe toţi foştii funcţionari numiţi de Obama din DOJ şi National Security Council (NSC);
– a iniţiat combaterea opiumului sintetic.
Educaţie:
– a garantat părinţilor opţiunea de alegere a şcolilor unde vor să-şi trimită copii;
– a încurajat acordarea de burse;
– a reînviat şcolile de meserii, inclusiv pe cele pentru agricultură.
Armată:
– a propus şi obţinut 700 bilioane $ pentru modernizarea dotării armatei;
– a cerut şi obţinut fonduri pentru îngrijirea veteranilor de război.
Securitate internă:
– a redus nivelul imigranţilor, deportându-i pe cei ilegali şi iniţiind clădirea zidului pe hotarul cu Mexicul – dar, propunerea fiind aprig criticată.
Justiţie:
– a numit şi au fost confirmaţi peste 100 de judecători conservatori;
– a numit şi au fost confirmaţi Neil Gorsuch şi Brett Kavanaugh la Curtea Supremă;
– a demis mulţi procurori numiţi de Preşedintele B. Obama.
Politică externă:
– a fost distrus în şase luni ISIS (după o existenţă de 2 ani şi jumătate în timpul lui Obama) şi a fost bombardată Siria;
– a adus la masa de negocieri Coreea de Nord, încercând reunificarea acesteia cu cea de Sud şi, totodată, asigurând revenirea în ţară a rămăşiţelor prizonierilor SUA;
– a renunţat la dezastruoasa înţelegere a SUA cu Iranul iniţiată de administraţia Obama, anunţând o nouă strategie de sancţiuni severe impuse Iranului;
– a adoptat o nouă strategie militară în Afghanistan, păstrând acolo un număr redus de militari;
– a cerut buget mărit membrilor NATO şi a sprijinit Ucraina contra agresiunii ruse;
– a tăiat ajutoare financiare pentru Egipt, Pakistan, Palestina şi Siria;
– a mutat Ambasada SUA la Ierusalim;
– a menţinut închisoarea teroriştilor de la Guantanamo, pe care administraţia Obama ameninţa s-o desfiinţeze;
– a intervenit în favoarea şi a obţinut eliberarea pastorului Brunson din Turcia; 
– a înfiinţat Comandamentul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est (HQ-MN-BDE-SE) de la Craiova, care este în măsură să asigure şi să apere Flancul de Sud-Est al Alianţei NATO, conform Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic (în imaginea alăturată, un instantaneu de la participarea Brigăzii la exerciţiul militar multinaţional aliat Saber Guardian 2017);
– a ieşit din Tratatul de la Paris asupra climei.
» 7. Aspecte juridice ale abuzului de putere din DOJ şi FBI
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
