Membru CSM sesizează Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă nominalizarea unui judecător în funcție pentru o funcție în cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politică. UPDATE: Poziţia judecătorului vizat
10 septembrie 2019 | JURIDICE.ro
Luni, 9 septembrie 2019, jud. Dana Girbovan a publicat pe pagina de Facebook urmatoarele:
„In sedinta Sectiei pentru judecatori a CSM din data de 3 septembrie 2019, cand s-a luat in discutie cererea mea de retragere a demisiei din magistratura, judecatoarea Andrea Chis a spus ca „un ziar spune ca ea s-a intalnit in casa unui om politic, respectiv a vicepresedintelui Camerei Deputatilor, a domnului deputat Iordache”, casa unde mi-as fi „negociat” numirea la Ministerul Justitiei.
In replica, pe data de 4 septembrie, i-am solicitat printr-o postare pe Facebook judecatoarei Chis sa spuna public numele ziarului si a autorului pe care il citeaza.
Ca raspuns, pe data de 5 septembrie, doamna judecator Chis a scris pe Facebook ca „ziarul” la care a facut referire este site-ul de fakenews „comisarul[.]ro”, care pe data de 24 august 2019 publicase un articol fara semnatura unei persoane in care se sustinea ca am fost „acasa la Iordache” unde mi-as fi negociat pozitia de ministru al justitiei. [Acesta e link-ul la postarea doamnei judecator Chis, care insa e vizibila doar pentru prieteni]
Dupa toate standardele, Comisarul[.]ro nu este un ziar, pe site-ul respectiv negasindu-se nici un fel de informatii despre membrii redactiei sau autorii asa numitelor articole. Acel site este doar o sursa de acuzatii neprobate, grosolane, la adresa unor persoane, alese ca tinte.
De asemenea, „articolul” respectiv postat pe 24 august 2019 nu este un articol de stiri, ci un fakenews anonim mizerabil.
Pana la afirmatiile judecatoarei Chis, pe care le-a facut in cadrul sedintei Sectiei pentru judecatori din CSM, nici un ziar, agentie de presa sau televiziune nu au preluat respectiva „stire”, iar in toata perioada de la publicarea articolului si pana la afirmatiile doamnei Chis nu am fost sunata de presa sa fiu intrebata daca afirmatia respectiva este reala sau nu.
Faptul este pe deplin explicabil, deoarece un site anonim nu poate fi o sursa credibila pentru cineva, cu atat mai mult cu cat abunda in titluri suburbane de genul: HOPA! Ce porcarie! PUTE rau, ce JEG etc.
O scurta cautare pe respectivul site dovedeste ca, in timp, au fost folosite la adresa mea expresii precum „sluga”, „penala”, „pesedista”, in cuprinsul sau chiar titlurile postarilor de pe acest site. In articolul la care face referire membrul CSM Andrea Chis sunt numita „judecatorea pro-infractori”.
Cu toate acestea, judecatoarea Andrea Chis, membru CSM, a considerat ca acest articol prezinta o baza factuala suficient de puternica pentru a cere sesizarea Inspectiei Judiciare si, eventual, sanctionarea mea disciplinara cu retrogradarea in functie sau excluderea din magistratura.
Afirmatiile judecatorului Andrea Chis, facute intr-un cadru oficial, au transformat un fakenews mizerabil intr-o stire preluata ca atare de presa nationala.
Astfel, dupa afirmatiile judecatoarei Chis, presa a titrat ca un membru al CSM a solicitat sesizarea IJ pentru a verifica daca „Dana Gîrbovan s-a întâlnit cu Florin Iordache, acasă la acesta, pentru a-și negocia funcția de ministru”.
Abia dupa afirmatiile judecatoarei Andrea Chis din sedinta CSM din 3 septembrie 2019 am fost sunata de mai multi jurnalisti, pentru a fi intrebata daca am fost sau nu in casa deputatului Iordache.
Strategia aceasta, ca un site anonim sa publice un fakenews, iar apoi o persoana cu autoritate sau credibilitate sa eleveze subiectul pentru a-l face stire de presa, este caz de scoala in manualele de propaganda si dezinformare, despre cum sa fie atacata reputatia unei persoane tinta.
Pe scurt, ceea ce a fost initial un fakenews mizerabil, ignorat de presa si de public, a devenit, prin actiunea doamnei judecator Andrea Chis, o informatie credibila. Acest lucru mi-a adus in mod direct si grav atingere propriei reputatii, motiv pentru care voi apela la masurile prevazute de lege pentru astfel de situatii.”
***
Joi, 5 septembrie 2019, jud. Andrea Annamaria Chis a publicat pe pagina de Facebook urmatoarele:
„Azi am formulat o sesizare adresata Presedintelui CSM (sub nr. 17.400/2019), in temeiul celor discutate in sedinta Sectiei de judecatori din 3 septembrie 2019, privind sesizarea Inspectiei Judiciare si setarea unor reguli de comunicare cu celelalte puteri.
In aceeasi sedinta a Sectiei, asa cum rezulta din Ordinea de zi solutionata, in cadrul pct. 15 privind solutionarea unei cereri de aparare a reputatiei profesionale a unui alt judecator, Sectia, in urma deliberarii, a respins cererea si a sesizat din oficiu Inspectia Judiciara privind posibila savarsire a unei abateri disciplinare.
Judecatorii impotriva carora sunt inregistrate astfel de sesizari pot formula aparari in cadrul procedurii de cercetare disciplinara ce se desfasoara de Inspectia Judiciara, iar, in fata Sectiei disciplinare, doar dupa exercitarea unei actiuni disciplinare, daca se ajunge la o astfel de masura.
Fac public integral continutul sesizarii:
Doamnei Presedinte,
In sedinta din 3 septembrie a Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, am adus in discutie urmatoarele doua probleme:
1. Daca nominalizarea unui judecator in functie pentru o functie politica in cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politica in lumina paragrafelor 168 si 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale si ar putea constitui abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv desfasurarea de activitati publice cu caracter politic in exercitarea atributiilor de serviciu, sanctionata cu retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura, conform art. 100 din aceeasi lege.
2. Stabilirea unor criterii pentru viitor in cadrul Ghidurilor cu puterea executiva si cu cea legislativa in cadrul Proiectul TAEJ – privind comunicarea judecatorilor si a procurorilor cu lumea politica in vederea ocuparii unor functii in cadrul celorlalte doua puteri.
3. In ceea ce priveste primul punct, doamna judecator Dana Cristina Garbovan a fost nominalizata de catre Primul Ministru pentru functia de Ministru al Justitiei. In momentul nominalizarii, doamna judecator isi exercita profesia de magistrat, nefiind emis vreun decret prezidential de eliberare din functie.
Asa cum rezulta din considerentele Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale (par. 169), functia de ministru al justitiei este una eminamente politica, Curtea facand referire la un Aviz al Comisiei de la Venetia care recomanda „ca judecatorul mai intai sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, chiar daca un judecator a candidat si nu a fost ales, acesta va fi identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei”. In aceeasi decizie, Curtea face referire si la un raport al aceleiasi Comisii ce prevede ca „judecatorii nu ar trebui sa se puna intr-o pozitie in care independenta sau impartialitatea lor ar putea fi pusa la indoiala. Acest lucru justifica normele nationale privind incompatibilitatea functiei judiciare cu alte functii si este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrang activitatile politice ale judecatorilor”. Romania este un stat in care judecatorilor le este interzisa desfasurarea unor activitati politice.
Se pune problema, asadar, daca arhitectura constitutionala permite unui judecator in functie sa fie nominalizat pentru o pozitie in Guvern, cu un program politic privind functionarea justitiei, in conditiile in care procedura de modificare a componentei Guvernului Romaniei este una eminamente politica, atat propunerea formulata de Primul Ministru, cat si decizia Presedintelui Romaniei fiind acte politice. Doamna judecator a participat la aceasta procedura in calitate de candidat propus de partidul de guvernamant, cu un proiect privind functionarea justitiei propus acestui partid si insusit de acesta.
Daca era numita Ministru al Justitiei fara a fi fost eliberata din functie, doamna judecator ar fi cumulat cele doua functii si se putea discuta posibilitatea savarsirii abaterii disciplinare prevazuta de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, respectiv incalcarea de catre un judecator a prevederilor legale referitoare la incompatibilitati. Nefiind numita finalmente, o astfel de abatere nu putea fi savarsita.
Un judecator nu poate desfasura si nu poate sa participe la activitati cu caracter politic, indiferent daca sunt publice sau nepublice, asa cum rezulta din dispozitiile art. 103 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 161/2003 si art. 9 alin. 1 teza II din Legea nr. 303/2004, acestea constituind interdictii legale.
Incalcarea unei interdictii legale constituie abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004.
Abaterea disciplinara speciala de la lit. d) a aceluiasi articol se refera desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic de catre persoana care are calitatea de judecator.
In opinia mea, se impune clarificarea urmatoarelor imprejurari:
– daca acceptarea unei nominalizari politice de catre un judecator in functie constituie sau nu abatere disciplinara in sensul art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004;
– in ce conditii s-a produs acceptarea unei astfel de functii, respectiv calea care a condus spre nominalizare, daca o astfel de activitatea premergatoare nominalizarii (ce poate fi si nepublica) constituie sau nu o activitate cu caracter politic, circumscriindu-se, astfel, abaterii disciplinare generale din art. 99 lit.b) din aceeasi lege, reprezentand incalcarea unei interdictii legale.
Este cunoscuta existenta unui precedent privind numirea unui judecator in functia de Ministru al Justitiei, nominalizat anterior prezentarii demisiei si in cazul caruia ambele decrete au fost publicate in acelasi Monitor Oficial, in anul 2012. In acest caz, doamna judecator a fost numita Ministru al Justitiei si a parasit magistratura, nepunandu-se problema si neexistand nici macar virtual posibilitatea tragerii ei la raspundere disciplinara, pentru ca nu mai era judecator.
In cazul doamnei judecator Dana Cristina Girbovan, aceasta problema s-a ridicat ca urmare a retragerii demisiei, act ce produce efect retroactiv, respectiv ca si cand acest act nici nu ar fi existat.
Situatia este schimbata fata de momentul cand un alt judecator a fost numit ministru si ca urmare a recentelor modificari aduse legilor justitiei, intrucat cadrul de reglemetare a incompatibilitatilor s-a schimbat radical. Aceasta in primul rand ca urmare a Deciziei nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale, care interzice unui magistrat ocuparea oricarei functii in cadrul altei puteri. Curtea accentueaza faptul ca, in cazul judecatorilor, incompatibilitatea este prevazuta chiar de Constitutie (art. 125 alin. 3). Anterior, neexistand o astfel de decizie a Curtii, au existat magistrati secretari de stat in Ministerul Justitiei, care puteau participa la sedintele Guvernului.
In plus, conform modificarilor aduse regimului sanctionator, incompatibilitatile, incalcarea interdictiilor legale (inclusiv a celei de a desfasura activitati nepublice cu caracter politic) si desfasurarea unor activitati publice cu caracter politic au ca urmare, in caz de constatare a abaterii disciplinare, retrogradarea din functie sau excluderea din magistratura.
In ceea ce priveste conditiile concrete privind acceptarea nominalizarii, un ziar a scris ca negocierile s-au purtat in casa domnului deputat Florin Iordache, Vicepresedinte al Camerei Deputatilor, membru PSD. Este vorba despre articolul intitulat Culise. Negocierile Danei Garbovan cu PSD acasa la Iordache. Lia Savonea omul cheie, aparut in Comisarul din 24 august 2018, disponibil aici (accesat ultima data in 4.09.2018). Cred ca se impune verificarea acestei afirmatii si luarea masurilor ce se impun, adica fie o cercetare disciplinara, fie apararea reputatiei profesionale si a independentei doamnei judecator de catre Sectia de judecatori, in conditiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.Cu privire la cel de-al doilea punct, se impune setarea unui cadrul previzibil privind dialogul judecatorilor si procurorilor cu lumea politica, pentru ca dialogul, negocierea purtata de un magistrat pentru accederea la o functie politica, asa cum retine Curtea Constitutionala cand sugereaza demisia prealabila, ar putea afecta independenta si impartialitatea sa.
In cazul in care se ajunge la concluzia ca este permis unui judecator sau procuror sa accepte o nominalizare pentru o functie politica in cadrul celorlalte puteri, executiva sau legislativa (Curtea Constitutionala punand semnul egalitatii intre cele doua puteri, adevarat, sub aspectul incompatibilitatilor impuse constitutional unui magistrat in exercitiul functiei, pentru ca a fost sesizata cu privire la acest aspect in controlul prealabil de constitutionalitate), este necesara setarea unor criterii in cadrul Ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri, legislativa si executiva, in curs de redactare in cadrul Proiectului TAEJ – Transparenta, accesibilitate si educatie juridica prin imbunatatirea comunicarii publice la nivelul sistemului judiciar.
Bunaoara, asa cum am exemplificat in cadrul sedintei Sectiei de judecatori, se impune sa raspundem la intrebarea daca un judecator (sau procuror) isi depune demisia sau cererea de pensionare la CSM (in materialul directiei de specialitate privind posibilitatea revocarii unui act unilateral anterior emiterii decretului prezidential de eliberare din functie fiind prezentat un exemplu de revocare a cererii de pensionare de care Plenul CSM a luat act in baza unei hotarari din 2014), iar sectia corespunzatoare ia act, acesta poate candida pentru o functie politica in executiv sau legislativ. Desigur, toate acestea fara sa se trimita (toate) actele necesare catre Presedintele Republicii in vederea eliberarii din functie, asa cum s-a intamplat in cazul discutat la punctul 1 (impunandu-se aplicarea unui tratament egal si previzibil tuturor magistratilor).
In continuarea aceluiasi exemplu, in cazul in care procedura de accedere intr-o functie politica se finalizeaza fara rezultatul scontat, se pune problema daca persoana respectiva poate fi in continuare judecator sau procuror.
Cred ca in cazul unui raspuns pozitiv se impune si sa raspundem la intrebarea ce activitate judiciara poate desfasura in aceasta perioada.
In concluzie, va solicit:
– sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la aspectele semnalate la punctul 1;
– discutarea aspectelor semnalate la punctul 2 in sedinta Comisiei 2 comuna si a Plenului, cu ocazia exprimarii unui punct de vedere asupra ghidurilor de bune practici cu celelalte puteri.
Cu aleasa pretuire,
Judecator Andrea Annamaria Chis, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”
***
Miercuri, 4 septembrie 2019, jud. Dana Girbovan a publicat pe pagina de Facebook urmatoarele:
„Am vizionat inregistrarea sedintei Sectiei pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 3 septembrie 2019, in punctul ce privea cererea de retragere a demisiei mele din magistratura, si am ramas surprinsa de pozitia doamnei judecator Andrea Chis care, prin alegatiile si contorsiunile logico-juridice, a transformat discutia asupra unei chestiuni simple de drept intr-o veritabila sedinta cu tente disciplinare in cadrul careia nu m-am putut apara.
Atat demisia, cat si cererea de retragere a demisiei, sunt acte unilaterale, de care Sectia pentru judecatori este tinuta sa ia act, in conditiile legii, fara a avea dreptul de a cenzura oportunitatea unei astfel de alegeri. Acesta este si motivul pentru care nu am fost prezenta la sedinta Sectiei, pentru ca nu aveam ce sustine, lucrurile fiind clare din punct de vedere juridic.
Problema de drept privind retragerea unei demisii a fost transata inca din 2007, printr-o hotarare a Curtii de Apel Craiova, mentinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitiei. In aceea speta, judecatorul isi retrasese demisia in ziua in care, la 3 saptamani dupa depunerea demisiei, a fost semnat decretul prezidential de eliberare din functie. Instantele de judecata au decis anularea decretului prezidential, intrucat decizia de retragere a demisiei survenise inainte de publicarea decretului in Monitorul Oficial.
Pentru un profesionist al dreptului, asadar, problema ce facea obiectul ordinii de zi era, in esenta, foarte simpla.
Vizionand sedinta, insa, am constatat ca, dintr-o simpla discutie privind legalitatea retragerii unui act de demisie, sedinta s-a transformat intr-o veritabila judecata disciplinara, cu insinuari si acuzatii facute de doamna judecator Andrea Chis fata de care nu am putut sa ma apar. Aceasta a facut o serie de afirmatii si aprecieri extrem de grave la adresa mea, la care voi raspunde punctual.
1. Doamna judecator Andrea Chis a declarat in sedinta publica ca „un ziar spune ca ea s-a intalnit in casa unui om politic, respectiv a vicepresedintelui Camerei Deputatilor, a domnului deputat Iordache”, casa unde mi-as fi „negociat” numirea la Ministerul Justitiei.
Fata de gravitatea afirmatiei, ii solicit public doamnei judecator Chis sa spuna de indata care este numele ziarului ce a publicat respectiva informatie si sub semnatura carui jurnalist.
Este inadmisibil ca doamna judecator sa faca astfel de afirmatii fara sa citeze sursa. Asadar, doamna judecator Chis, ce jurnalist a facut astfel de afirmatii despre mine, in ce ziar si cand?
2. Doamna judecator Andrea Chis a afirmat repetat ca mi-am negociat o functie politica in executiv.
Cum am declarat si public, nu eu am cerut pozitia de ministru al justitiei si nu am negociat pentru ea. Propunerea a venit din partea premierului Dancila, careia i-am spus ca accept propunerea cu trei conditii: independenta deplina, sprijin pentru obiectivele pe care le aveam in vedere si, nu in ultimul rand, ca justitia si propunerea ce ma vizeaza sa nu devina subiect al bataliei politice. Obiectivele propuse le-am facut publice, tocmai pentru a fi clar pentru toata lumea ce proiecte aveam in vedere la Ministerul Justitiei.
3. Doamna judecator Andrea Chis a cerut sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a verifica daca nominalizarea unui judecator in functie pentru o functie in cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politica in lumina paragrafelor 168 si 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curtii Constitutionale, iar acest lucru ar putea constitui abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Doamna Chis s-a intrebat, cand a facut aceasta solicitare, daca „exista vreo diferenta atunci cand candidezi pentru executiv fata de cand candidezi pentru legislativ? Eu nu cred ca Curtea Constitutionala face aceasta diferenta”.
Curtea Constitutionala nu face in realitate o astfel de analiza, de aceea nici nu exista o astfel de diferenta in cuprinsul deciziei. Ceea ce CCR spune este faptul ca functiile de demnitate publica alese sau numite sunt incompatibile cu functia de judecator sau procuror.
„Esenta activitatii lor consta in aplicarea si interpretarea judiciara a legii si in conducerea si controlul activitatii de urmarire penala, dupa caz, neputand desfasura activitati specifice celei de legiferare sau de organizare si punere in aplicare a legii pe calea actelor administrative”, spune CCR in par. 168 al Deciziei 45/2018, fraza din care rezulta evident ca analiza Curtii priveste exercitarea concomitenta a functiei de judecator ori procuror cu una de demnitate publica.
Nicaieri in decizia Curtii nu se retine ca a accepta sa fii propus ca ministru este o activitate ea insasi politica, asa cum a sustinut sau lasat sa se inteleaga, in mod repetat, doamna judecator Chis.
Dupa ce face in mod repetat trimitere la aceasta decizie a CCR, ca fundament al intregii sale argumentatii, doamna judecator Chis admite ca, de fapt, Curtea nu a avut in vedere situatia anterioara numirii in functie in cadrul unor altor puteri, cu urmatoarea justificare: „pentru ca nu-si putea imagina judecatorul constitutional ca se poate intampla o astfel de situatie, probabil, si nu are cum sa faca referire la ea. Probabil daca se va merge in instanta, in functie de decizia pe care o adoptam noi, intr-o exceptie de neconstitutionalitate sau intr-o alta procedura, s-ar putea sa ne si explice Curtea Constitutionala ce parere are intr-o astfel de situatie.”
Pe scurt, un judecator membru CSM, doamna Andrea Chis, cere sesizarea Inspectiei Judiciare bazandu-se pe o decizie CCR ale carei considerente, ea insasi admite, nu au vizat situatia acceptarii mandatului de ministru al justitiei, adica situatia in care ma aflam.
4. Doamna judecator Andrea Chis ignora, cu vadita intentie, precedente similare, in care magistrati in functie au acceptat nominalizarea pentru portofoliul justitiei.
Doamna judecator Chis isi justifica presupunerea prin aceea „ca nu-si putea imagina judecatorul constitutional ca se poate intampla o astfel de situatie”, ca un judecator sa fie propus si sa accepte functia de ministru al justitiei.
Este incredibila o astfel de explicatie, ca judecatorul constitutional nu isi putea imagina o astfel de situatie, in conditiile in care chiar unul dintre judecatorii ce a pronuntat Decizia 45/2018, respectiv doamna Mona Pivniceru, a fost intr-o situatie similara, fapt binecunoscut de doamna judecator Andrea Chis.
Astfel, demisia doamnei judecator Mona Pivniceru din magistratura a survenit DUPA ce aceasta a fost nominalizata la functia de ministru, iar decretul de eliberare din functia de judecator si cel de numire in functia de ministru au fost publicate in acelasi Monitor Oficial. Concret, doamna Mona Pivniceru fusese nominalizata ca ministru al justitiei la 6 august 2012, cand detinea calitatea de judecator in functie, iar la 20 august isi prezentase demisia din magistratura, de care Plenul CSM a luat act abia in 22 august 2012.
Ca atare, exista un precedent bine-cunoscut in magistratura, iar din 2012 pana acum nu s-a pus aceasta problema, ca un judecator sau procuror nu ar putea accepta propunerea de nominalizare inainte de a-si da demisia din magistratura, pe motiv ca acceptarea insasi ar echivala cu o activitate politica.
5. Dupa ce cere sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a face cercetari disciplinare in ceea ce ma priveste, tot doamna judecator Chis solicita stabilirea unor criterii pentru viitor privind comunicarea judecatorilor (si procurorilor) in vederea ocuparii unor functii in cadrul puterii legislative sau executive.
Din cererea formulata rezulta, asadar, in mod evident, ca astfel de reguli nu exista in prezent.
Or, cata vreme astfel de reguli nu exista in prezent, este de neinteles cum un judecator, ce – in acelasi timp – este si profesionist al dreptului si membru CSM, poate cere sanctionarea altui judecator pentru incalcarea unor reguli care nu exista.
Pentru ca daca e clar cum sa se comporte un judecator in astfel de situatii, nu avem nevoie de noi reguli.
Doamna judecator Chis spune, insa, ca „trebuie sa avem criterii obiective, pentru ca alti colegi sa stie ce au voie sa faca si ce nu au voie sa faca”.
Or, daca avem nevoie de reguli si ele nu exista, cum poti sa sustii ca judecator ca poate fi atrasa raspunderea pentru incalcarea unor reguli care in prezent nu exista? Ca, in esenta, despre asta este vorba.
Doamna judecator ar trebui sa stie, mai ales ca judeca disciplinar colegi judecatori, ca pentru a fi angajata o raspundere este necesara incalcarea cu vinovatie a unor norme care sa fie clare si previzibile. Cu toate ca astfel de norme nu exista, cum ea insasi spune, doamna Chis nu are nici o retinere in a cere sanctionarea mea, concomitent cu cererea de a se stabili pe viitor reguli clare pe care sa le respecte judecatorii in situatii similare.
6. Doamna judecator Chis pune, de asemenea, sub semnul egalitatii acceptarea functiei de ministru al justitiei cu cea a alegerilor pe listele unui partid politic.
O astfel de echivalare nu rezulta nicaieri din decizia CCR, in ciuda insistentei judecatorului Chis de a sustine o astfel de concluzie ilogica. A fi pe listele unui partid in alegeri si a candida pentru o functie electiva presupune inerent o participare la campania electorala, adica o manifestare esentialmente politica.
A accepta, insa, ca tehnocrat, functia de ministru al justitiei inseamna a-ti asuma niste obiective tehnice, ce tin de administrarea justitiei si sunt lipsite de vreo ideologie politica, pe care sa le poti sustine intr-un mod independent in Guvern. Este exact ceea ce am si facut, in mod public si asumat.
A merge pe rationamentul doamnei judecator Chis, insa, care a sustinut ca cele 12 puncte pe care le-am propus ar fi „un program politic pe justitie”, inseamna ca toate actiunile ce vizeaza buna administrare a justitiei, apararea independentei justitiei, imbunatatirea conditiilor de munca din instante si parchete etc. sunt actiuni politice, ceea ce e absurd.
Daca asemenea obiective sunt politice, atunci sa explice doamna judecator Chis ce culoare politica poate avea rezolvarea supraincarcarii de dosare a judecatorilor si procurorilor, mutarea bugetului instantelor de la ministerul justitiei la ICCJ sau Sectia pentru judecatori a CSM sau orice alt obiectiv din cele 12 pe care le-am propus.
Nici unul din obiectivele pe care le-am propus nu sunt noi, ele regasindu-se in actiunile asociatiilor profesionale, in protestul din 2009, in votul dat de majoritatea larga a adunarilor generale ale instantelor in 2016 sau in proiectele in baza carora membrii CSM au fost alesi de colegii lor sa le garanteze independenta.
Daca un simplu cetatean, fara studii juridice, are scuza ca nu intelege chestiuni de drept ori aspecte ce privesc statutul judecatorului, o astfel de scuza nu poate aparea fata de un judecator, mai ales unul cu experienta doamnei judecator Chis, cu atat mai mult cu cat a fost si dansa lider de asociatie profesionala si a solicitat in decursul timpului implementarea obiectivelor pe care si eu le-am propus.
Or, desi este evident pentru un judecator ca sustinerile doamnei judecator Chis sunt contradictorii, acestea sunt usor de trecut cu vederea de simpli cetateni, ce au ascultat sau citit numai sustinerile doamnei judecator Chis in ceea ce ma priveste.
Date fiind aceste alegatii si contorsiuni logico-juridice emise de doamna judecator Andrea Chis in ceea ce ma priveste, precum si faptul ca nu am avut posibilitatea de a-mi exprima punctul de vedere direct in sedinta Sectiei pentru judecatori din data de 3 septembrie 2019, voi solicita publicarea unui punct de vedere pe site-ul CSM, pentru a putea fi citit odata cu vizionarea sedintei.
Intre timp, astept raspunsul public al doameni judecator Chis la intrebarea de la punctul 1.”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
