JURIDICE SELECTED
 
Print Friendly, PDF & Email

Cum să (nu) naufragiezi în apele adânci ale improbabilului. Lebăda neagră – Impactul foarte puțin puțin probabilului, de Nassim Nicholas Taleb
10.09.2019 | Ionela CUCIUREANU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Ionela Cuciureanu

Ionela Cuciureanu

Înainte de a descoperi Australia, oamenii din Lumea Veche erau convinși că toate lebedele sunt albe. Era o convingere de nestrămutat, deoarece părea pe deplin confirmată de dovezile empirice (…) O singură observație poate anula o afirmație generală derivată din confirmările date de vederea a milioane de lebede albe de-a lungul mileniilor. Nu este nevoie decât de o singură (și din ce mi s-a spus, urâtă) pasăre neagră”. Așa își începe Nassim Nicholas Taleb cartea, una din cele mai pline de substanță, dar fără a deveni dogmatică, analitice, dar fără a deveni sufocantă prin detalii și documentate, dar fără a deveni aridă, lucrări interdisciplinare ale contemporaineității.

Fidelă unui credo exprimat mai demult într-o recenzie, anume acela că nu ne putem trăi viețile în paginile cărților de drept[1], vă propun de astă dată o carte care, deși pare că nu și-ar găsi locul între prezentele „daraveri juridice”, merită pe deplin un ochi mai atent, fiind un adevărat festin pantagruelic al spiritului și minții pentru cititorul ce va avea răbdarea să o deschidă și să își măsoare puterile cu verva neobosită a autorului.

Calificat de către Goodreads ca fiind un scriitor „cât se poate de antrenant, inteligent, provocator, care spune povești neobișnuite”, Taleb își merită pe deplin laurii. Profesorul de ingineria riscului la Institutul Politehnic al Universității din New York nu este doar un scriitor talentat și un povestitor dăruit cu harul verbului creator, ci un „sceptic empiric”, așa cum el însuși se definește, plin de vitalitatea cercetării și neliniștea descoperirilor.

Deși nu oferă rețete miraculoase pentru „deconspirarea” lebedelor negre din existența noastră, autorul pare să ne dea câteva indicii totuși: „Când căutatați un generator de evenimente, puteți spune a priori ce mediu poate furniza evenimente mari (Extremistanul) și ce mediu nu le poate furniza (Mediocristanul). Aceasta este singura asumpție a priori pe care trebuie să o facem. Singura.” Cititorul observă astfel că în explorarea sa, Taleb lucrează atât cu materialul istoric, cât și cu propriile concepte (autonome, cum le-am spune în drept), anume gândite ca instrumente de lucru pentru întâlnirea cu Lebăda Neagră – Extremistanul și Mediocristanul sunt doar două dintre ele, frumusețea descoperirii celorlalte vă aparține.

Ce poate să ne învețe Lebăda Neagră? O analiză mai aprofundată a „fluxului posibilităților”, conștiența, trezia interioară, deschiderea către imposibilul ce ar putea deveni posibil: „Așa cum se întâmplă adesea, multe evenimente rare ne pot dezvălui structura lor: nu este ușor să calculăm probabilitatea, dar este ușor să căpătăm o idee generală despre posibilitatea apariției. Putem transforma aceste Lebede Negre în Lebede Gri, ca să zicem așa, reducându-le efectul-surpriză. O persoană conștientă de posibilitatea unor astfel de evenimente poate să facă parte din rândul celor care nu sunt fraieri.

Teza autorului este aceea că „Evenimentele obișnuite pot prezice evenimente obișnuite, dar evenimentele extreme, poate și pentru că sunt mai acute atunci când oamenii sunt nepregătiți, nu pot fi prezise aproape niciodată pornind de la studierea trecutului”, aducând drept exemplu pentru faptul că oamenii consideră cel mai mare obiect de orice fel pe care l-am văzut în viața noastră drept cel mai mare lucru posibil, chiar versurile lui Lucretius din De rerum natura : „et omnia de genere omni/Maxima quae vivit quisque, haec ingentia fingit”.

De fapt, însăși filosofia (sau, ca să rămânem fideli cadrului conceptual al autorului, anti-filosofia) căreia îi dă viață Lebăda Neagră este de fapt conștientizarea necunoașterii și explorarea ei. Trecând de socraticul „știu că nu știu nimic” și avansând spre „știu că nu pot exclude de plano orice posibilitate ca X eveniment să se întâmple”, Taleb ne propune de fapt recunoașterea limitelor cunoașterii noastre în paralel cu explorarea propriei noastre necunoașteri. Oricât ar părea de paradoxal, „Logica Lebedei Negre face în așa fel încât ceea ce nu știți să fie mult mai relevant decât ceea ce știți. Gândiți-vă la faptul că multe Lebede negre pot fi cauzate și accentuate de faptul că sunt neașteptate”. Și dacă totuși citind aceste rânduri, juristul din noi se agită încercând să dea la iveală niscaiva comparații juridice, am putea să ne gândim că Lebăda Neagră a lui Taleb își poate găsi aplicabilitatea în oricare din științele sociale, deci inclusiv în drept – de ce altfel ar fi fost reglementată teoria impreviziunii, dacă nu pentru a tempera cumva sub aspect juridic efectele unor astfel de lebede negre?!

La finalul acestor rânduri, trebuie să vă mărturisesc că aveți deja două lebede negre în preajmă – pe de o parte, scriind despre cartea lui Taleb în rubrica aceasta, v-am creat așteptarea că ar avea o câtuși de mică legătură cu dreptul – o primă lebădă neagră și-a făcut apariția, însă pe măsură ce ați descoperit citind aceste rânduri că „foarte probabilul” nu s-a verificat. Pe de altă parte, dacă abundența exemplelor istorice, bibliografia impresionantă și numărul generos de pagini (ediția în limba română numără 487 de pagini) vă crează deja certitudinea unei cărți greoaie și dificil de digerat, încă de la primele pagini citite, veți descoperi prin propria experiență că v-ați înșelat, obervând că ați fost prins în capcana celei de-a doua lebede negre. Iată astfel cum lebăda neagră este nu doar manifestarea improbabilului care se produce, ci și a foarte probabilului care nu se produce. Aceasta fiindcă, conform teoriei lui Taleb, „foarte așteptatul care nu se întâmplă este de asemenea, o Lebădă Neagră”, întrucât, prin simetrie, „apariția unui eveniment foarte puțin probabil este echivalentul unuia foarte probabil”.

În încheiere, nu pot decât să reiterez îndemnul autorului din „Bilanț”: „Pentru a trăi pe planeta noastră astăzi este nevoie de mai multă imaginație decât putem avea. Ne lipsește imaginața și o reprimăm când o întâlnim la alții”. Dar despre imaginație și (revenirea la Drept), în recenzia următoare.

PS: Mulțumiri Patriciei, fară de care Lebăda Neagră ar fi rămas în continuare în antibiblioteca mea. Ce e antibliblioteca? Vă las plăcerea de a descoperi!


[1] Disponibil aici.


Av. Ionela Cuciureanu

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate