ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Evoluţia mişcării de stânga în SUA şi Donald Trump (7). Aspecte juridice ale abuzului de putere din DOJ şi FBI
10.09.2019 | Simona M. VRĂBIESCU KLECKNER


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Simona M. Vrăbiescu Kleckner

Simona M. Vrăbiescu Kleckner

« 6. Zvonul: dosar/Trump, J. Comey şi FBI. Realizările Trump 2017-2018

Obstrucţionări în justiţie

Gregg Jarrett, jurist şi analist juridic la FOX NEWS, analizează în cartea sa “The Russian Hoax”, ilegalităţile lui Hillary Clinton ca fostă şefă a Departamentului de Stat, din timpul campaniei sale sau în legătură cu Fundaţia Clinton, cât şi cele ale funcţionarilor superiori din DOJ – Ministerul Justiţiei, şi FBI – Poliţia Federală (numiţi de Barack Obama).

Gregg arată felul cum aceştia au încălcat legea, prin abuz de putere, obstrucţionarea justiţiei sau conflict de interese, şi încadrează acţiunile (crimele) potrivit United States Code (USC) sau Code of Federal Regulations (CFR). 

Conform celor analizate din punct de vedere juridic, autorul Gregg Jarrett în cartea “The Russian Hoax” consideră că următorii au încălcat legea:

Hillary Clinton: vinovată de obstrucţionare în justiţie pentru gravă neglijenţă când a fost audiată de Comisia Congresului în legătură cu atacul Benghazi.

Atunci, Congresul a aflat despre server-ul ei personal şi comunicările cu documente clasificate, fiind pasibilă de învinuirea de păstrarea documentelor federale secrete, declaraţii false şi reţinerea de documente.

Ea fusese cercetată încă din 2012 de către Andrew McCabe, adjunct al şefului FBI, odată cu atacul de la Benghazi. Dar investigarea a fost întreruptă în 2015 la ordinul lui Jim Comey, directorul FBI (numit de Obama în 2013), cât şi al Ministrului Justiţiei Loretta Lynch (numită tot de Obama), în acelaşi scop ca Hillary să poată rămâne în 2016 candidat la preşedinţie (în imaginea alăturată, sediul Department of Justice).

Andrew McCabe, director adjunct FBI: vinovat pentru conflict de interese.

De fapt, acesta este vinovat pentru că trebuia să se fi recuzat sau auto-exclus din investigaţia e-mailurilor lui H. Clinton din cauză că soţia sa, Jill, a încasat 675.000 $ de la Clinton Global Initiative în vederea obţinerii poziţiei de senator în statul Virginia.

McCabe a fost concediat în 2017 de Jeff Sessions, Ministrul Justiţiei numit de Donald Trump.

Peter Strzok de la Secţia de Contraspionaj din FBI: vinovat de infracţiunea de obstrucţionare în justiţie pentru că a absolvit-o pe Hillary de orice infracţiune în iunie 2016, când în raportul întocmit de Comey a schimbat cuvintele “gross negligence” (neglijenţă majoră), considerată crimă, cu cuvintele “extreme carelessness” (extremă nepăsare).

Pentru gross negligence H. Clinton trebuia imediat concediată din funcţia de şefă a Departamentului de Stat.

James Comey, director FBI: vinovat că a comis infracţiunea de obstrucţionare în justiţie pentru că, în loc să cerceteze cazul e-mail-urilor lui Hillary în timp ce Andrew McCabe încă investiga ilegalităţile acesteia, el a absolvit-o de orice vinovăţie, cât şi pentru faptul că nu trebuia să accepte schimbările făcute de P. Strzok, de la neglijenţă majoră la extremă nepăsare.

Loretta Lynch, Ministrul Justiţiei: vinovată tot de obstrucţionare în justiţie, atât pentru întâlnire secretă cu Bill Clinton, când se presupune că acesta ar fi discutat absolvirea soţiei sale de crime, cât şi pentru că a acceptat recomandările FBI de a nu o învinui pe Hillary.

Ca atare, toţi cei trei, Strzok, Comey şi Lynch, sunt vinovaţi de crima obstrucţiei în justiţie, citată în United States Code 18 USC 1505, 1515 (b), pentru că au căutat s-o apere pe Hillary Clinton pentru motive politice.

Eludarea obţinerii nelegale a unor avantaje financiare

Jarrett mai adaugă faptul că Hillary are şi problema Fundaţiei Clinton, aceasta întrebuinţând poziţia ei federală în schimbul unor avantaje financiare.

Fundaţia Clinton a fost descrisă de Peter Schweizer ca o organizare tipică de ”spălare de bani” în vederea evaziunii fiscale şi a îmbogăţirii soţilor Clinton.

Un exemplu de ilegalitate, arătat de Schweizer, a fost cazul negocierii companiei ruseşti Rosatom, care a putut achiziţiona 51% din acţiunile companiei canadiene de minerit uraniu numită Uranium One, care avea operaţiuni importante în SUA. Rosatom a putut achiziţiona acţiunile canadiene datorită aprobării lui Hillary când era şefa Departamentului de Stat şi când a dat aprobare Comitetului SUA de Investiţii Străine (CFIUS) şi altor agenţii ale administraţiei Obama în vederea acestei investiţii ruseşti.

Achiziţia a dat ruşilor drept de minerit a 20% din depozitele de uraniu din SUA. Drept mulţumire, dl. Giustra, şeful companiei Uranium One şi prieten al lui Bill Clinton, a donat, conform lui Tom Fitton, preşedintele Judicial Watch, peste 140 milioane $ Fundaţiei Clinton.

Obama era în cunoştinţă de cauză despre această achiziţie din informările primite zilnic. Iar, când FBI aflase despre negocierea achiziţiilor ruseşti, evident că nu a încunoştiinţat publicul şi nu a raportat niciodată Congresului, care ar fi oprit tranzacţia.

În acest caz, Hillary se face vinovată de mituire ca funcţionar public în baza legilor anti-corupţie.

În plus, tot datorită avocatului Tom Fitton, preşedinte al Judicial Watch, s-a aflat că, în baza proceselor contra Fundaţiei Clinton, s-au obţinut documente oficiale din care reiese că anumiţi donatori şi sprijinitori ai Fundaţiei au primit favoruri speciale din partea Departamentului de Stat condus de Hillary Clinton şi, drept recompensă, Fundaţia a primit de la benefactorii din Arabia Saudită între 18-50 milioane $, iar de la Gilbert Chagoury, un bilionar libano-nigerian, între 1-5 milioane $ etc. Dar, ilegalităţile comise de Hillary, fiind la adăpostul Fundaţiei, cu o faţadă de organizaţie filantropică, nu au fost nici măcar investigate de FBI.

Toate aceste muşamalizări au fost în vederea preşedinţiei lui Hillary şi continuarea socializării ţării.

Ilegalităţi în investigarea campaniei lui Donald Trump

Cu privire la presupusa legătură a lui Trump cu ruşii, aşa cum a fost caracterizată “collusion” de Washington Post, Gregg Jarrett arată că legislaţia SUA nu consideră a fi o crimă federală, deoarece, conform Amendamentului I al Constituţiei, primirea de informaţii de la orice sursă, inclusiv din străinătate, în acest caz de la ruşi, este permisă. Astfel:

Jim Comey, directorul FBI (în imaginea CNN alăturată, într-o discuţie cu Preşedintele Donald Trump), este vinovat de a fi înaintat documente secrete cu privire la dosarul/Trump unui prieten, profesor la Columbia University, acesta divulgându-le indirect mediei pentru ca ulterior să fie nevoie de o investigaţie.

Acest caz este considerat crimă conform 18 USC 641 şi pedepsit cu zece ani de închisoare.

J. Comey mai este vinovat pentru a fi dezinformat Curtea FISA despre provenienţa şi veracitatea dosarului, infracţiune de obstrucţionare în justiţie prevăzută conform 18 USC 1505, 1512.

În plus, Comey este vinovat şi pentru comportare coruptă, greşită şi imorală conform 1515 (b), fiind pasibil de închisoare în cuantum de peste 5 ani.

J. Comey spera că va scăpa de acuzaţii deoarece a reuşit ca Rod Rosenstein să numească ca procuror special pe bunul său prieten Robert Mueller, care, investigând, să găsească motiv juridic spre a-l învinui pe Trump, acesta să fie impeached şi atunci toate abuzurile comise în favoarea lui Hillary să dispară.

Rod Rosenstein, procurorul adjunct, este vinovat cu privire la numirea procurorului special, Robert Mueller, când a autorizat conducerea unei investigaţii, din cauză că nu exista încă o crimă anume, ci doar o suspiciune, astfel el depăşind scopul investigaţiei de trei ori, şi anume:
a) investigaţia s-a bazat în mod ilegal doar pe o declaraţie dată de Comey, directorul FBI, în martie 2017, în cadrul Comitetului de Securitate din Camera Congresului, privind eventuala legătură a lui Trump cu ruşii în timpul campaniei electorale;
b) investigaţia, în mod de asemenea ilegal, a privit ceva inexistent, în speranţa găsirii unei crime, deşi legea se referă la fapte specifice deja existente;
c) investigaţia a privit fapte care au depăşit scopul iniţial al acesteia (legătura cu ruşii) adică fapte legate de obstrucţionare în justiţie, de exemplu distrugerea evidenţei sau intimidarea martorilor, citate în Cod of Federal Regulations – 28 CFR 600.4(a).

De exemplu, dacă cineva (cum ar fi Trump) încearcă o intervenţie pentru altcineva sau a minţit în timpul interogărilor procurorului poate fi condamnat pentru obstrucţionare în justiţie, sperjur or pentru declaraţii care s-au întâmplat chiar înainte de autorizarea dată lui Mueller.

În concluzie, autorizaţia de investigare dată de Rosenstein a fost dispusă ambiguu în mod deliberat.

Atât Rosenstein, cât și Robert Mueller au încălcat legea, ambii ştiind că obţinerea de informaţii de la ruşi, chiar dacă se dovedeşte a fi adevărată, este legală, cât şi pentru faptul lărgirii scopului investigaţiei cu fapte comise mult înainte campaniei electorale de membri din campania Trump.

Deci, Mueller putea strânge cu uşa pe diverşii membri ai campaniei Trump, ameninţându-i cu închisoarea, în speranţa că vor divulga amănunte şi fapte incriminatorii despre Trump.

În vederea remedierii acestei situaţii, Rosenstein a emis retroactiv o ordonanţă secretă spre a respecta prevederile Special Counsel Regulations (Regulamentul Procurorului Special) şi a evita ca procurorul special Mueller să violeze şi abuzeze propria sa autoritate.

Iar Robert Mueller personal este vinovat de conflict de interese, în baza 28 CFR 600.7, pentru că trebuia să refuze postul de procuror special, deoarece era prieten de multă vreme cu Comey şi Rosenstein.

Totodată, Mueller nu a fost corect în vederea investigaţiei, înconjurându-se de un grup format numai de partizani a lui Hillary Clinton, care nu puteau fi imparţiali faţă de Donald Trump. Deci, Mueller nu făcuse efortul de a creea o aparenţă de imparţialitate.

Autorul cărţii citate, Gregg Jarrett, încheie scriind că nu existase în istoria politicii moderne a SUA abuz mai mare de putere, autorizat şi documentat, în scopul de a sabota candidatul la preşedinţie, chiar şi după ce acesta a devenit Preşedinte.

Ca atare, domnia legii a fost încălcată, atât cu privire la apărarea ilegalităţilor lui Hillary Clinton, cât şi cu privire la investigarea campaniei lui Donald Trump.

De fapt, candidatul şi apoi Preşedintele Trump a devenit obiect al unei crime inexistente şi victima abuzurilor din DOJ (Department of Justice, adică Ministerul Justiţiei) şi FBI (Federal Bureau of Investigation, adică Poliţia Federală), motivate de criterii politice.

Astfel, foştii funcţionari numiţi de Obama au acţionat din umbră ca Guvern fantomă, numit Deep State, ei înşişi devenind infractori din investigatori.

În timpul cât procurorul special Mueller investiga acel presupus “collusion”, el a condamnat pe parcurs pe Michael Flynn, Paul Manafort şi alţi membri ai campaniei Trump. Dar, totodată, unii funcţionarii din DOJ şi FBI, mai sus menţionaţi, au fost fie daţi afară, fie au demisionat, fie au fost mutaţi în alte posturi, în afară de Rod Rosenstein.

Simona M. Vrăbiescu Kleckner

» 8. Alegerile 2018, socializarea Camerei Congresului, Administraţia Trump şi mass-media

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate