ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Camerele de luat vederi și pericolul amenzilor impuse de protecția datelor cu caracter personal
16.09.2019 | Răzvan Nicolae POPESCU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Razvan Nicolae Popescu

Răzvan Nicolae Popescu

1. Preambul

Atat in Romania, cat si la nivelul Uniunii Europene, folosirea camerelor de luat vederi a luat o amploare considerabila in ultimii ani.

Sistemele de inregistrare video sunt intalnite in cele mai variate locuri: banci, benzinarii, fast-food-uri, magazine de retail, mall-uri, autobuze, tramvaie, inclusiv in spatiul public administrat de autoritatile / institutiile publice locale sau centrale.

De asemenea, o serie de sisteme de inregistrare video sunt folosite de diverse companii in cadrul propriilor sedii, puncte de lucru, spatii de productie etc.

Nu in ultimul rand, camerele de luat vederi sunt folosite de utilizatori casnici in cadrul propriilor case sau resedinte.

In foarte multe situatii, folosirea camerelor de luat vederi va intra sub egida de reglementare a legislatiei privind protectia datelor cu caracter personal, respectiv sub egida GDPR-ului – Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 emis de Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul European.

Dupa intrarea in vigoare a noii legislatii privind protectia datelor cu caracter personal autoritatea din Romania – ANSPDCP (Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal) a initiat o serie de controale in vederea verificarii modului in care companiile respecta dispozitiile legii.

Printre altele, ANSPDCP a dispus deja aplicarea unei amenzi pentru incorecta semnalizare a unor camere de luat vederi.

Prin intermediul prezentului material, dorim sa furnizam o serie de informatii care sa ajute operatorii de date cu caracter personal sa se conformeze dispozitiilor legale in ceea ce priveste utilizarea sistemelor de inregistrate video (C.C.T.V. – urile) si astfel sa evite riscul aplicarii unor amenzi considerabile.

2. Motivele pentru care sistemele de inregistrare video sunt supuse GDPR-ului

GDPR-ul se aplica numai in ceea ce priveste informatiile care reprezinta date cu caracter personal, astfel cum rezulta din interpretarea art. 1 din Regulamentul nr. 679/2016.

Notiunea de date cu caracter personal este definita de art. 4 pct. 1 din Regulamentul nr. 679/2016 astfel:

“«date cu caracter personal» inseamna orice informatii privind o persoana fizica identificata sau identificabila («persoana vizata»); o persoana fizica identificabila este o persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un numar de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identitatii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;”.

Pornind de la definitia datelor cu caracter personal astfel cum aceasta era stabilita de legislatia ce a precedat GDPR-ul, definitie care era foarte asemanatoare, la nivelul intregii Uniuni Europene s-a concretizat teoria potrivit careia imaginile video suprinse de o camera de luat vederi reprezinta date cu caracter personal, motiv pentru care acestea sunt supuse legislatiei aferente.

In acest sens, Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a Uniunii Europene a stabilit ca imaginea unei persoane inregistrata cu o camera de luat vederi reprezinta date cu caracter personal.[1]

In acelasi sens este si opinia constanta a fostului Grup de Lucru intemeiat in baza art. 29 din Directiva ce a precedat GDPR-ul.[2]

De asemenea, atat Curtea Europeana de Justitie, cat si fostul Grup de Lucru au considerat ca supravegherea video reprezinta o prelucrare de date cu caracter personal, motiv pentru care este supusa legislatiei incidente.[3]

Fata de aceste opinii devine evident ca inregistrarea unei persoane prin mijloace video reprezinta o prelucrare de date cu caracter personal care trebuie sa intruneasca conditiile impuse de lege.

3. Stabilirea si documentarea scopurilor monitorizarii video

Asa cum imaginile suprinse de o camera de luat vederi reprezinta date cu caracter personal, aceste imagini trebuie sa respecte cerintele privind calitatea datelor, cerinte impuse de art. 5 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016.

Potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 toate datele cu caracter personal, deci inclusiv imaginile suprinse de o camera de luat vederi, trebuie sa fie colectate numai in scopuri determinate, explicite si legitime.

Cu alte cuvinte, inainte de momentul punerii in functiune a unui sistem de monitorizare video orice operator de date cu caracter personal trebuie sa stabileasca, in concret, care sunt scopurile pentru care doreste efectuarea unei monitorizari video.

In practica, operatorii de date cu caracter personal au la baza o serie de scopuri pentru care efectueaza monitorizarea video, din care mentionam:
1. protectia persoanelor;
2. protectia proprietatii;
3. protejarea interesului public;
4. depistarea, prevenirea si combaterea infractionalitatii;
5. asigurarea unor probe in cadrul unui dosar de instanta;
6. alte scopuri legitime.[4]

Toate aceste scopuri trebuie sa fie detaliate si documentate in scris in cadrul unui document intern al fiecarui operator de date cu caracter personal.

In acelasi sens este si opinia Grupului de Lucru, respectiv a Comitetului European pentru Protectia Datelor.[5]

Aceasta obligatie de a stabili si documenta in scris care sunt scopurile pentru care se efectueaza o monitorizare video rezulta din obligatia generala a oricarui operator de date cu caracter personal de a implementa masuri organizatorice si tehnice adecvate in vederea prelucrarii legale a datelor cu caracter personal.

In acest sens sunt prevederile art. 30 alin. 1 lit. b si alin. 3 din Regulamentul nr. 679 din27 aprilie 2016 care prevad:

Fiecare operator si, dupa caz, reprezentantul acestuia pastreaza o evidenta a activitatilor de prelucrare desfasurate sub responsabilitatea lor. Respectiva evidenta cuprinde toate urmatoarele informatii: b) scopurile prelucrarii;

Evidentele mentionate la alineatele (1) si (2) se formuleaza in scris, inclusiv in format electronic.”.

In aceste conditii fiecarui operator ii revine obligatia de a stabili si documenta in scris, in functie de circumstantele si interesele proprii, care sunt scopurile pentru care urmeaza sa realizeze o prelucrare de date cu caracter personal prin intermediul instalarii si operarii unui sistem de inregistrare video.

4. Stabilirea temeiului juridic care permite inregistrarea video

Orice prelucrare de date cu caracter personal se poate desfasura numai in situatia in care exista un temei juridic care sa justifice prelucrarea.

Cu alte cuvinte, temeiul juridic este cel care raspunde la urmatoarea intrebare:

Ce permite unui operator de date cu caracter personal sa foloseasca un sistem de monitorizare video?

Orice monitorizare video trebuie sa aiba la baza cel putin un temei juridic.

In acelasi sens este si opinia Grupului de lucru.[6]

Ca regula generala, temeiurile juridice care permit prelucrarea datelor cu caracter personal sunt stabilite de art. 6 alin. 1 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie care prevede:

Prelucrarea este legala numai daca si in masura in care se aplica cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) persoana vizata si-a dat consimtamantul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
b) prelucrarea este necesara pentru executarea unui contract la care persoana vizata este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate inainte de incheierea unui contract;
c) prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale care ii revine operatorului;
d) prelucrarea este necesara pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
e) prelucrarea este necesara pentru indeplinirea unei sarcini care serveste unui interes public sau care rezulta din exercitarea autoritatii publice cu care este investit operatorul;
f) prelucrarea este necesara in scopul intereselor legitime urmarite de operator sau de o parte terta, cu exceptia cazului in care prevaleaza interesele sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate, care necesita protejarea datelor cu caracter personal, in special atunci cand persoana vizata este un copil. ”

Fiecarui operator in parte ii revine sarcina de a stabili si documenta in scris care dintre temeiurile juridice expuse mai sus (ex. necesitatea indeplinirii unei obligatii legale, realizarea unui interes legitim etc.) ii legitimeaza realizarea monitorizarii video.

In practica, o serie de operatori de date cu caracter personal isi justifica prelucrarea prin necesitatea indeplinirii unor obligatii legale (ex. bancile isi justifica inregistarea video a bancomatelor in vederea respectarii unor norme impuse de legislatia in vigoare, service-urile auto care efectueaza revizii periodice isi justifica inregistrarea video a rampelor in vederea respectarii unor obligatii legale specifice etc).

Tot in practica o serie de operatori de date cu caracter personal isi justifica prelucrarea prin necesitatea realizarii unor interese legitime (ex. protejarea proprietatii, protejarea persoanelor dintr-o anumita incinta, protejarea bunurilor impotriva unor furturi etc).

Asemenea scopurilor prelucrarii si temeiul juridic / temeiurile juridice care permit prelucrarea datelor trebuie sa fie consemnate in scris in cadrul unui document intern al fiecarui operator de date cu caracter personal.

5. Stabilirea duratei de stocare a imaginilor

Dupa cum am mentionat si anterior toate imaginile suprinse de o camera de luat vederi trebuie sa intruneasca in mod cumulativ conditiile privind calitatea datelor, conditii impuse de art. 5 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016.

Potrivit art. 5 alin. 1 lit. e, datele cu caracter personal trebuie sa fie stocate numai pentru perioada care corespunde scopurilor prelucrarii.

In acelasi sens este si opinia Grupului de lucru.[7]

Cu alte cuvinte, imaginile surprinse de o camera de luat vederi nu trebuie sa fie stocate decat pentru o perioada egala cu cea aferenta scopurilor pentru care s-a procedat la inceperea monitorizarii video.

De exemplu, in masura in care camerele de luat vederi au fost montate in vederea prevenirii unui incident in cadrul unei incinte (ex. un furt dintr-un magazin), in situatia in care dupa cateva zile de la momentul inregistrarii se constata ca nu a existat niciun fel de incident, imaginile trebuie sterse in mod definitiv.

De asemenea, in masura in care camerele de luat vederi au fost montate in vederea prevenirii patrunderii neautorizate in cadrul unei incinte, la finalul zilei, daca nu a existat niciun fel de incident, imaginile ar putea sa fie sterse in mod definitiv.

Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca durata de pastrare a imaginilor video se afla in directa corelare cu scopurile pentru care sistemul video a fost pus in functiune.

De exemplu, in masura in care o lege impune unui anumit operator de date cu caracter personal sa inregistreze video anumite perimetre si sa stocheze imaginile o anumita durata, scopul prelucrarii va consta in necesitatea indeplinirii unei obligatii legale, iar durata prelucrarii, mai precis durata de stocare a imaginilor, va fi egala cu durata impusa de lege.

Stabilirea unei durate mai mari decat cea impusa de atingerea scopurilor pentru care sistemul video a fost pus in functiune este de natura sa nu respecte cerintele privind calitatea datelor si astfel poate genera aplicarea unor sanctiuni pentru nerespectarea legislatiei privind protectia datelor cu caracter personal.

Cu cat durata de stocare este mai mare, cu atat aceasta trebuie sa fie mai mult justificata si fundamentata de operatorul de date care o stabileste.

La fel ca si in cazul scopurilor si temeiurilor prelucrarii si durata de stocare a imaginilor trebuie sa fie documentata in scris in cadrul unui document intern al fiecarui operator de date cu caracter personal.

6. Montarea corespunzatoare a camerelor de luat vederi

Dupa stabilirea si documentarea in scris a scopurilor si temeiului juridic al monitorizarii video orice operator de date cu caracter personal va trebuie sa monteze camerele de luat vederi in conformitate acestea (scopurile si temeiul juridic).

O atentie deosebita va trebui sa fie acordata unghiului de actiune al fiecarei camere de luat vederi in parte.

In acelasi sens este si opinia Grupului de lucru.[8]

In marea majoritate a cazurilor camerele de luat vederi sunt montate intr-un mod total necorespunzator intrucat suprind mult mai mult decat ceea ce este necesar pentru ca scopurile monitorizarii video sa fie atinse.

In acest sens in practica sunt intalnire serie de exemple in care:
1. anumite unitati de credit au montate o serie de camere de luat vederi care suprind si inregistreaza in continuu anumite spatii publice (ex. trotuarul din fata unei banci, trotuar traversat in mod constant de o serie de persoane care nu interactioneaza cu banca);
2. anumite benzinarii au montate o serie de camere de luat vederi care surprind si inregistreaza in mod continuu premise ce depasesc incinta proprie (ex. imagini din vecinatatea benzinariei, drumul public, trotuarul – premise care sunt folosite de o serie de persoane care nu devin clienti ai benzinariei);
3. o serie de magazine au montate camere de luat vederi care surprind domeniul public (ex. trotuarul din fata magazinului, trotuar folosit de o serie de persoane care nu au niciun interes in vizitarea respectivului magazin);
4. o serie de companii au montate camere de luat vederi care suprind fie holurile comune de acces (ex. holuri din cadrul unei constructii de birouri, holuri ce sunt folosite de o serie de persoane care interactioneaza cu alte companii decat cele care au instalat sistemul video), fie vecinatati ale imobilului in care isi desfasoara activitatea (ex. o camera montata pe acoperisul unei cladiri poate surprinde atat cladirea respectiva, cat si imobilele invecinate).

Simpla inregistrare a unui spatiu datorita gresitei pozitionari a unghiului unei camere de luat vederi este suficienta pentru a antrena o incalcare a legislatiei privind protectia datelor cu caracter personal.

Astfel, dupa cum am mentionat si anterior imaginile video trebuie sa intruneasca, in mod cumulativ, cerintele privind calitatea datelor, astfel cum acestea sunt stabilite de art. 5 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016.

Potrivit art. 5 alin. 1 lit. c din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 datele cu caracter personal (ex. imaginile video) trebuie sa fie limitate la ceea ce este absolut necesar pentru ca scopurile prelucrarii sa fie atinse.

Cu alte cuvinte, toate imaginile video trebuie sa corespunda numai scopurilor pentru care un operator de date cu caracter personal a hotarat sa prelucreze date prin intermediul unui sistem de monitorizare video.

In exemplele de mai sus operatorii de date (ex. unitatile de credit, benzinariile, magazinele, companiile) vor putea intampina multiple dificultati in a-si justifica inregistrarile video.

Spre exemplu, desi monitorizarea incintei unui magazin nu este interzisa si poate fi justificata din perspectiva protejarii impotriva unor furturi, in masura in care acelasi magazin are instalate camere video care suprind si domeniul public, respectivul operator nu va putea sa justifice si acest din urma mod de inregistrare.

In acest exemplu, respectivul magazin nu va putea justifica de ce camerele de luat vederi surprind trotuarul din fata magazinului precum si toate persoanele care il strabat, persoane care nu au niciun interes in magazinul respectiv, ci doar se deplaseaza catre o anumita destinatie.

Un alt exemplu, o companie care are drept scop monitorizarea propriei proprietati in vederea evitarii savarsirii unor fapte ilicite, companie care datorita unghiului camerelor montate surprinde si traficul auto de pe o strada, nu va putea sa justifice monitorizarea traficului auto.

Ca regula generala o companie privata nu este autorizata sa monitorizeze o locatie ce face parte din domeniul public (ex. o strada, un trotuar etc), monitorizarea unor astfel de spatii revenind in sarcina autoritatilor si institutiilor publice cu atributii in diferite domenii (ex. protejarea linistii publice, prevenirea infractionalitatii etc).

De asemenea, tot ca regula generala o companie privata nu este autorizata sa monitorizeze locatii ce apartin altor persoane fizice sau juridice (ex. o casa sau o curte invecinata etc).

Fata de aceste imprejurari, se recomanda fiecarui operator de date cu caracter personal sa-si monteze camerele de luat vederi intr-o asemenea masura incat sa suprinda numai imaginile necesarea atingerii scopurilor pentru care a pus in functiune sistemul video si numai in limitele permise de lege (ex. fara monitorizarea domeniului public, fara monitorizarea proprietatilor apartinand altor persoane etc).

7. Corecta semnalizare a camerelor de luat vederi

La ora actuala, marea majoritate a camerelor de luat vederi fie nu sunt semnalizate, fie sunt semnalizate intr-un mod total corespunzator.

La o simpla plimbare pe strazile / trotuarele din Bucuresti se pot observa o multitudine de camere de luat vederi care nu sunt in niciun fel semnalizate si cu privire la care nu exista niciun fel de informatii (ex. cine le-a montat, de ce au fost montate, cine detine inregistrarile video si pentru ce perioada etc).

La o simpla plimbare prin marea majoritate a companiilor din Romania (ex. mall-uri, benzinarii, unitati de creditare, magazine) se pot observa o multitudine de camere care fie sunt semnalizate prea tarziu (ex. dupa ce persoana a intrat in raza de actiune a camerei), fie sunt semnalizate numai printr-un simplu semn de genul unei pictograme care prezinta o camera de luat vederi.

Nesemnalizarea, semnalizarea prea tarziu sau incompleta a oricarei camere de luat vederi sunt in masura sa atraga incalcarea legislatiei privind protectia datelor cu caracter personal si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare.

Una din obligatiile fundamentale ale fiecarui operator de date cu caracter personal consta in obligatia de informare a persoanei vizate cu privire la faptul ca urmeaza sa-i prelucreze datele.

Aceasta obligatie este stabilita in termeni neechivoci prin art. 13 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016.

Cu alte cuvinte, orice operator de date cu caracter personal este obligat sa informeze persoanele ca urmeaza sa acceseze un perimetru / spatiu / o locatie care se afla sub monitorizare video.

In acelasi sens sunt si opiniile constante ale Grupului de lucru.[9]

Aceasta informare trebuie sa intruneasca in mod cumulativ o serie de conditii.

In primul rand, informarea trebuie sa fie realizata inainte ca persoana sa intre in raza camerelor de luat vederi.

In aceleasi sens este si opinia Grupului de lucru.[10]

Aceasta informare trebuie sa fie vizibila intotdeauna inainte ca persoana sa intre in raza camerei de luat vederi, intrucat numai in acest fel respectiva persoana are o reala alegere de a intra sau nu in raza camerelor de luat vederi.

Postarea unor placute de semnalizare a camerelor in locuri vizibile numai dupa intrarea in raza de actiune a uneia sau chiar a mai multor camere de luat vederi este nelegala.

In practica exista o serie de situatii in care semnalizarea camerelor de luat vederi se realizeaza numai dupa ce persoana se afla de ceva timp in raza mai multor camere de luat vederi:
1. semnalizarea este realizata prin postarea unei atentionari plasate o o usa de acces, usa la care se ajunge dupa intrarea in raza mai multor camere de luat vederi;
2. semnalizarea este realizata prin postarea unei antentionari plasate pe usa unui dulap din cadrul unui magazin, usa care nu poate fi vizualizata decat dupa intrarea in raza mai multor camere de luat vederi.

In al doilea rand, semnalizarea camerelor de luat vederi nu se realizeaza numai prin intermediul unei pictograme si / sau a unui text de genul: Atentie se filmeaza / Incinta monitorizata video etc.

In acelasi sens este si opinia Grupului de lucru.[11]

Semnalizarea corecta a camerelor de luat vederi se realizeaza prin intermediul furnizarii cel putin a urmatoarelor informatii:
1. scopurile prelucrarii (scopurile pentru care se inregistreaza video);
2. datele de identificare ale operatorului de date cu caracter personal (datele de identificare ale companiei care opereaza sistemul de inregistrare video);
3. alte informatii relevante (ex. durata stocarii imaginilor, drepturile persoanei vizate, o trimitere la locuri din care persona vizata poate obtine mai multe informatii, de ex. trimiterea la o politica existenta pe un site, furnizarea unui numar de telefon sau a unei adrese de e-mail de la care poate obtine mai multe informatii etc).

Atat Grupul de lucru, cat si Comitetul European pentru Protectia Datelor si-au exprimat deja opiniile in acest sens.[12]

Numai in felul acesta o persoana poate fi considerata ca fiind informata in mod corect cu privire la:
1. faptul ca o anumita incinta este supravegheata video;
2. faptul ca supravegherea video este realizata de o companie ale carei date de identificare / contact sunt pe deplin vizibile;
3. motivele (scopurile) pentru care respectiva incinta este supravegheata video;
4. durata pentru care imaginile sunt stocate;
5. care sunt drepturile sale in ceea ce priveste respectivele imagini (ex. dreptul de a obtine o copie a inregistrarilor etc.).

Lipsa furnizarii informatiilor minime expuse mai sus este de natura sa genereze o incalcare a legislatiei privind protectia datelor cu caracter personal putand atrage astfel aplicarea unei amenzi considerabile.

Mai mult, lipsa furnizarii informatiilor expuse mai sus pune intr-o imposibilitate reala persoanele filmate de a-si exercita drepturile prevazute de lege (ex. dreptul de acces la imagini – respectiv dreptul de a obtine o copie a inregistrarilor video etc), intrucat persoanele nu cunosc nici macar cine realizeaza filmarea video, care sunt datele de identificare ale respectivului operator, motivele pentru care filmarea video exista etc.

8. Incheierea unui acord cu societatea de paza care opereaza sistemul de inregistrare video

In multe situatii, sistemul de inregistrare video este operat de catre o companie specializata in furnizarea serviciilor de paza, companie care lucreaza in baza unui contract de prestari servicii pentru beneficiarul pazei.

In aceste cazuri, fata de faptul ca societatea de paza prelucreaza date cu caracter personal in contul companiei beneficiare legea impune incheierea unui acord incheiat in forma scrisa de tip operator de date cu caracter personal – imputernicit al operatorului de date cu caracter personal.

Aceasta obligatie este stabilita in termeni neechivoci de art. 28 alin. 3 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016.

Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca acest tip de acord nu trebuie confundat in niciun fel cu contractul de prestari servicii incheiat intre firma de paza si compania beneficiara, fiind vorba de un contract total distinct si care trebuie sa cuprinda o serie de clauze si termeni impusi de legislatia privind protectia datelor cu caracter personal.

Prelucrarea datelor cu caracter personal de catre firma de baza, in lipsa unui acord incheiat in forma prevazuta de lege este de natura sa atraga incalcarea legislatiei privind protectia datelor si aplicarea unei amenzi.

9. Concluzii

Din cele expuse in cuprinsul prezentului material rezulta ca prelucrarea datelor cu caracter personal prin intermediul folosirii unui sistem de inregistrare video impune in sarcina operatorului de date cu caracter personal care il detine o serie de obligatii specifice din perspectiva protectiei datelor cu caracter personal.

Prezentul material s-a dorit a prezenta in linii generale cerintele minimale impuse de legislatia privind protectia datelor in ceea ce priveste montajarea si operarea unui sistem de inregistrare video.


[1] Hotararea CEJ pronuntata la data de 11.12.2014, in cauza C 212/2013, par. 22.
[2] Avizul nr. 4/2007 emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 9, exemplul nr. 3, pag. 10, par. 4, pag. 19, exemplul nr. 14, Opinia nr. 8/2001 emisa de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 24, Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 12.
[3] Hotararea CEJ pronuntata la data de 11.12.2014, in cauza C 212/2013, par. 25, Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 12.
[4] Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 2.
[5] Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 15; Guidelines 3/2019 on processing of personal data through video devices emis de Comitetul European pentru Protectia Datelor, pag. 7.
[6] Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 6, 15.
[7] Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 6.
[8] Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 12.
[9] Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 6, 12.
[10] Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 19.
[11] Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 23.
[12] Working Document on the Processing of Personal Data by means of Video Surveillance emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 15, 19; Opinion 8/2001 on the processing of personal data in the employment context emis de Grupul de lucru intemeiat in baza art. 29, pag. 25; Guidelines 3/2019 on processing of personal data through video devices emis de Comitetul European pentru Protectia Datelor, pag. 7, 22.


Răzvan Nicolae Popescu
Avocat Partener in cadrul DUMITRU POPESCU si ASOCIATII
Membru al DPA Legal Team

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate