JurisprudenţăJurisprudenţă CEDOJurisprudenţă CJUEJurisprudenţă CCRJurisprudenţă ÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legiiJurisprudenţă Curţi de apelJurisprudenţă TribunaleJurisprudenţă Judecătorii
 
Curtea Constituţională
DezbateriCărţiProfesionişti
Marieta SAFTA


Conf. univ. dr. Marieta SAFTA
Print Friendly, PDF & Email

CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, determinat de refuzul revocării unor miniștri. UPDATE: Motivarea. Opinie separată: Jud. prof. univ. dr. Elena Simina Tănăsescu și jud. dr. Livia Doina Stanciu
02.10.2019 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Miercuri, 2 octombrie 2019, Curtea Constituțională a dat publicității Decizia nr. 504 din 18 septembrie 2019 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte.

În motivare: 

I. Cu privire la revocarea din funcție:

1. Curtea reține că revocarea, deși are loc în caz de remaniere guvernamentală, nu are drept consecință directă, imediată sau nemijlocită înlocuirea unui membru al Guvernului cu un altul, ci urmărește strict vacantarea postului de membru al Guvernului. Remanierea guvernamentală nu se realizează doar prin mecansimul revocării, ci intervine și în celelalte cazuri de încetare a funcției de membru al Guvernului. Curtea statuează că revocarea reprezintă un mijloc legal pus la dispoziția primului-ministru pentru vacantarea unei funcții din structura Guvernului, o măsură pe care primul-ministru o propune Președintelui României exclusiv în sensul respectării formalismului și a principiului simetriei ce guvernează regimul actelor juridice de numire în funcții publice și față de care, fără a avea un drept propriu de apreciere, Președintele trebuie să se conformeze într-un termen legal de 15 zile de la data propunerii primului-ministru. Curtea reține că Președintele României nu a emis, nici până în prezent, decretele de vacantare a funcțiilor în urma propunerilor de revocare din funcție înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, deși termenul legal de 15 zile a expirat.

2. Curtea constată că Președintele României a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea legilor, cu referire la normele incidente din Codul administrativ, mai sus indicate, precum și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, refuzând să dea curs propunerii de revocare formulată de primul-ministru, propunere față de care Președintele nu are un drept de opțiune. În concluzie, referitor la cele două propuneri de revocare înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, Curtea constată că Președintele României avea și are obligația constituțională și legală să emită cele două decrete de revocare la propunerea primului-ministru. În lipsa unei atare acțiuni până în prezent, Curtea reține că a existat și există, în continuare, un conflict juridic de natură constituțională, generat de refuzul Președintelui de a emite respectivele decrete de revocare.

II. Cu privire la numirea în funcția de membru al Guvernului și motivarea refuzului numirii.

1. Curtea reține că, în data de 26 august 2019, primul-ministru a înaintat Președintelui cinci propuneri de numire, ca titulari, în funcția de membru al Guvernului, acestea însumând două propuneri de numire în urma celor două revocări propuse concomitent și trei propuneri de numiri ca miniștri titulari ai unor ministere la care erau desemnați, prin decrete anterioare, miniștri interimari. Curtea mai reține că niciuna dintre cele cinci propuneri de numire nu s-a materializat într-un decret al Președintelui de numire în funcția de membru al Guvernului, argumentul invocat de Președintele României pentru justificarea acestei conduite fiind legat de modificarea compoziției politice a Guvernului și incidența, cu prioritate, a prevederilor art. 85 alin.(3) din Constituție.

2. Curtea constată că, începând cu data de 26 august 2019, Președintele României nu mai putea exercita atribuția prevăzută de art. 85 alin. (2) din Constituție, de numire a membrilor Guvernului, fără ca, în contextul unor evenimente ce au determinat modificarea coaliției politice ce a asigurat, până în prezent, guvernarea, să existe acordul prealabil al Parlamentului, exprimat în conformitate cu dispozițiile art. 85 alin. (3) din Constituție. Din acest punct de vedere, al atribuției Președintelui României de numire a miniștrilor titulari, la propunerea primului-minstru întemeiată pe art. 85 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că nu există conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr. 5/5321, nr. 5/5322, nr. 5/5323, nr. 5/5324 și nr. 5/5325 din 26 august 2019.

III. Cu privire la numirea miniștrilor interimari.

1. Curtea a constatat că dispoziţiile art. 85 alin. (3) din Constituţie nu sunt aplicabile în cazul desemnării miniştrilor interimari: «Întrucât desemnarea miniştrilor interimari, reglementată de dispoziţiile art. 107 din Constituţie, nu presupune exercitarea competenţei Parlamentului la care face referire art. 85 alin. (3) din Legea fundamentală, nu se poate susţine încălcarea de către Preşedintele României a acestei competenţe sau a „procedurii prealabile” impuse de acelaşi text constituţional.»

2. Având în vedere, pe de o parte, propunerea primului-ministru de constatare a vacantării posturilor în urma celor trei demisii, concomitentă cu propunerea de desemnare a unor miniștri interimari, vacantarea imediată a celor trei posturi de ministru, prin decret al Președintelui, și pe de altă parte, „refuzul tacit” al Președintelui de a desemna miniștrii interimari propuși, Curtea consideră că acest comportament este contrar atât unei conduite loiale constituționale, în spiritul asigurării bunei funcționări a autorităților publice, astfel cum consacră art.80 alin.(2) din Constituție rolul Președintelui, cât și prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, referitor la obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. Prin această conduită, Președintele a creat premisele blocării activității a trei ministere, afectând, astfel, buna funcționare a Guvernului și a întregii administrații publice.

Jud. prof. univ. dr. Elena Simina Tănăsescu și jud. dr. Livia Doina Stanciu au formulat opinie separată.

:: Decizia

***

Miercuri, 18 septembrie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constituție și ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), precum și ale art. 34, art. 35 și art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre primul-ministru, pe de o parte și Președintele României, pe de altă parte, cerere formulată de primul-ministru, potrivit unui comunicat.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi cu privire la pct. 1, 2 și 3 și cu unanimitate cu privire la pct. 4, a decis:

1. Admite cererea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, determinat de refuzul revocării unor miniștri, la propunerea primului- ministru, potrivit art. 85 alin. (2) din Constituția României, republicată, precum și de refuzul tacit al Președintelui României de a numi miniștri interimari, la propunerea primului-ministru, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituția României, republicată.

2. Președintele României urmează să emită de îndată decretele de revocare a miniștrilor, solicitate de primul-ministru prin adresele nr. 5/5321 și nr. 5/5324 din 26 august 2019, precum și decretele de desemnare a miniștrilor interimari propuși prin adresele nr. 5/5362, nr. 5/5363 și nr. 5/5364 din 27 august 2019;

3. Preşedintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcția de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele nr. 5/5321, nr. 5/5322, nr. 5/5323, nr. 5/5324, nr. 5/5325 din 26 august 2019.

4. Constată că nu există conflict juridic de natură constituțională între primul ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr. 5/5321, nr. 5/5322, nr. 5/5323, nr. 5/5324 și nr. 5/5325 din 26 august 2019.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, primului-ministru şi Președintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate