Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Opinii SELECTED

Relevanța standardului de diligență dezirabil în relațiile internaționale și care sunt consecințele nerespectării acestuia. Due Diligence in International Law, de Joanna Kulesza

24 septembrie 2019 | Andra CENAN-GLĂVAN
Andra Cenan-Glăvan

Andra Cenan-Glăvan

Încă din secolul XIX s-a discutat despre apariția unui standard comun de diligență valabil pentru toate entitățile comunității internaționale și modul în care acest standard afectează rolul statului în ceea ce privește tratamentul unor comportamente private. Standardul de diligență reprezintă, în mare, conduita de bună-credință și prudență pe care un stat trebuie să și-o asume atât în relațiile internaționale, dar și în afacerile interne astfel încât să fie respectat principiile dreptului internațional public (printre care și principiul bunei vecinătăți) și pentru a nu produce un prejudiciu sever altor state. Astfel, în mod natural, apar întrebări în legătură cu standardul de conduită diligentă necesară la nivel internațional. Dacă statul singur determină modul în care trebuie satisfăcut standardul de diligență, relevanța unei astfel de determinări este discutabilă. De asemenea, nu este clar în ce măsură aplicarea unui standard de diligență în dreptul intern afectează aplicarea acestui în dreptul internațional și, desigur, care sunt consecințele care decurg din încălcarea unui standard de diligență comun.[1]

În majoritatea lucrărilor se subliniază obligații care decurg din standardul de diligență precum obligația statelor de a lua măsuri rezonabile pentru a proteja persoanele străine aflate pe teritoriul lor, obligația de a preveni un prejudiciu semnificativ unui alt Stat, obligații care decurg din principiul suveranității asupra teritoriului de stat și așa mai departe.

O lucrare în care se discută in extenso implicațiile standardului de diligență și evoluția continuă a acestuia este ” Diligența cuvenită în dreptul internațional” de Joanna Kulesza (2016). Aceasta militează în favoarea opiniei deja populare care subliniază că standardul de diligență este, cu siguranță, unul dintre cei mai ambigui termeni din sfera responsabilității internaționale a statelor. Cu toate că cercetarea Joannei Kulesza se concentrează asupra intersecției dintre drepturile omului și securitate cibernetică, această recentă lucrare focalizează atenția asupra construirii unui rezumat complex a discursului internațional contemporan în ceea ce privește standardul de diligență și prudență.

Joanna Kulesza susține că standardul de diligență este unul foarte flexibil și foarte puțin definit, fiind în principal folosit pentru a evalua nivelul de prudență al autorităților statului într-un caz specific. Autoarea susține că standardul de diligență este un principiu de drept internațional și, în același timp, reprezintă un element obiectiv în stabilirea răspunderii Statului. Se subliniază, ab initio, prezența obligației de a respecta un standard de diligență comun în ceea ce privește redactarea tratatelor internaționale, dar reliefează prezența acestei obligații și în decizii de mare anvergură în ceea ce privește protejarea străinilor, a relațiilor diplomatice și, cel mai semnificativ, prevenirea unui prejudiciu transfrontalier asupra mediului înconjurător.[2]

Primul capitol al lucrării analizează standardul de diligență ca fiind un principiu general de drept internațional. Prima facie, autoarea consideră ca aceste principii generale de drept internațional trebuie discutate din prisma principiilor generale de drept recunoscute de națiunile civilizate, fie ele principii de drept penal precum nullum crimen sine legem sau lex retro non agit sau principii ale răspunderii civile precum obligarea celui care a cauzat un prejudiciu să răspundă pentru acesta, dacă nu se prezintă circumstanțe exoneratoare. Mai apoi se conturează ideea că, deși aceste principii de drept național nu influențează în mod direct afacerile internaționale, sunt cu siguranță semnificative pentru identificarea și aplicarea principiilor generale de drept internațional, inclusiv în determinarea limitelor standardului de diligență. Se subliniază în acest prim capitol două elemente care au contribuit la conturarea principiilor generale de drept internațional: principiile derivate din dreptul intern recunoscut în mod unanim și principiile aplicate efectiv din relațiile internaționale. Diligența cuvenită aparține primei categorii, susține Dr. Kulesza, dar acesteia i s-a oferit un înțeles unic în contextul relațiilor internaționale pentru a se reliefa caracterul său flexibil și versatil.

O altă analiză interesantă este realizată de către Joanna Kulesza în cel de al treilea capitol referitor la standardul de diligență care se cuvine a fi luat în considerare odată cu redactarea tratateor internaționale. În acest sens, standardul de diligență poate fi dedus din examinarea principiului bunei vecinătăți prezentat astfel, de exemplu, în Principiul 21 al Declarației de la Stockholm și Principiul 2 al Declarației de la Rio.[3] De asemenea, se pune accent în acest capitol pe faptul că, în numeroase tratate internaționale contemporane, orice fel de prejudiciu transfrontalier dă naștere unei răspunderi obiective a statului (strict liability). Cu toate acestea, Statele sunt îndemnate să folosească metode pașnice de soluționare a disputelor. Se recomandă constituirea unor comisii ale căror rapoarte și concluzii nu leagă Statele aflate în conflict. Desigur, autoarea prezintă această procedură de soluționare a conflictelor internaționale cu mențiunea că Statele pot apela la alte proceduri juridice dacă metoda negocierii sau medierii nu se dovedește a fi eficace.

Cu siguranță, neîndepărtându-se de materia sa de specialitate, Joanna Kulesza revendică un capitol al lucrării pentru a discuta standardul de diligență cuvenit în ceea ce privește securitatea națională și securitatea cibernetică. Se ridică probleme precum definirea folosirii forței în relațiile internaționale și interdicția acesteia.[4] Autoarea reliefează faptul că aceste documente internaționale nu reușesc, totuși, să reflecte jurisprudența internațională în ceea ce privește răspunderea statelor întrucât acestea se dovedesc a fi ezitante în a oferi o perspectivă vastă asupra standardului de diligență.

Pentru a încheia, această lucrare se prezintă drept o analiză multilaterală a standardului de diligență, clarificând anumite aspecte procedurale și nu numai în ceea ce privește conduita necesară a Statelor în relațiile internaționale. Cu toate acestea, Dr. Kulesza alege să ofere lucrării un final deschis, admițând că standardul de diligență este nu doar versatil și în continuă dezvoltare, ci și că înțelegerea și codificarea acestuia ține de ”ideea de bună guvernare” mai degrabă decât de acțiunile specifice ale Statelor în chestiuni proprii.

*Due Diligence in International Law, Joanna Kulesza, Series: Queen Mary Studies in International Law, Volume: 26, 9 august 2016, disponibil la https://brill.com/view/title/26829?lang=en.


[1] Primul raport al grupului de studiu al Asociației de Drept Internațional, Duncan French și Tim Stephens, 7 Martie 2014, pg. 1.
[2] Cazurile SS Lotus, Canalul Corfu, arbitrajele Alabama Claims.
[3] Declarația de la Stockholm, 1972, în cadrul Conferinţei de la Stockholm privind Mediul Uman (Stockholm Conference on Human Environment), Declarația de la Rio, 1992, în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea (United Nations Conference on Environment and Development – UNCED)
[4] Carta Națiunilor Unite, Carta Drepturilor Economice și Îndatoririle Statelor, Declarația Principiilor Dreptului Internațional privind Relațiile de Prietenie și Cooperare între State


Andra Cenan-Glăvan
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership