TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

O încurcătură de (dreptul) familie(i) sau… o familie încurcată? Decizia nr. 785 din 12 septembrie 2019 a Casației fraceze
26.09.2019 | Lavinia TEC


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Lavinia Tec

Lavinia Tec

”Oamenii care se pricepeau la știință spuneau că lumea trebuie să înceteze să se reproducă, iar oamenii care se pricepeau la morală spuneau că societatea are să se prăbușească dacă lumea nu mai face sex decât de plăcere. ” – Kurt Vonnegut, Bun venit printre maimuțe

”Mame și tați, frați și surori. Dar mai erau și soți, soții, amanți. Mai era și monogamie, mai erau și idile romantice. Deși probabil nu știți ce înseamnă aceste cuvinte, adăugă Mustafa Ford” – Aldous Huxley, Minunata lume nouă

1. Dorințe interzise

Demult, dorința omului de avea un copil era considerată o dorință firească, naturală. Asta era pe vremea când cuplurile erau formate din persoane de sex opus, actul sexual se baza pe iubirea dintre cei doi, iar procrearea era rezultatul unei relații sexuale. De regulă, era un copil născut din iubire, cu iubire, pentru iubire.

Astăzi, dorința de a avea un copil este uneori interzisă. Este cazul cuplurilor formate din persoane de același sex. Dorința lor arzătoare nu poate fi îndeplinită în mod natural. Oricât s-ar strădui, concepția naturală este imposibilă. Natura se opune. Hmm! Dar omul o supune: mai întâi cu știința, apoi cu legea.

Ideea de dorință interzisă mi-a îndreptat gândul înspre a a zecea poruncă din Decalog. Singura care se referă la intenții, nu la acte.

În Franța, dorința cuplurilor gay de a avea un copil este interzisă. Accesul la reproducerea umană asistată medical este prohibit. De asemenea, convenția de gestație pentru altul este prohibită.

2. Un contract pentru un copil… și un copil pentru un contract

Speța soluționată de Casația franceză este inedită.

Urmărind să-și îndeplinească dorința de a avea un copil, folosind un site de internet în care era publicat anunțul unei femei că se oferă să dea nașetere unui copil pentru altul (o adevărată „ofertă de a contracta”), în anul 2012, domnul X și domnul Z au încheiat cu doamna C. o convenție de gestație pentru altul. Prin convenție, femeia s-a angajat în schimbul sumei de 15.000 de euro să conceapă un copil cu materialul seminal al unuia dintre cei doi (deocamadată nu e posibil cu materialul ambilor, după cum nu e posibil ca vreunul dintre ei să rămână ”însărcinat” și să „nască”) și să-l predea cuplului la naștere. Un prim aspect care face ca speța să fie inedită este acela că inseminarea a fost…”artizanală[1]. Adică, femeia și-a injectat în vagin, cu ajutorul unei pipete, lichidul seminal proaspăt colectat de la domnul X. Inseminarea artizanală se realizează fără intervenția medicului și de aceea nu este considerată o tehnică de reproducere umană asistată medical, fiind prohibită în Franța. Această tehnică este frecvent folosită de cuplurile gay în țările în care accesul la RUAM și la gestația pentru altul le este interzis.

În cursul sarcinii, domnul Z a dat o declarație de recunoaștere a copilului. Iar doamna C. și-a văzut de sarcină mai departe… până când, cu câteva zile înainte de naștere, a dispărut. La un moment dat i-a contactat pe cei doi bărbați și i-a anunțat că bebelușul a murit la naștere. După un timp, X și Z află că doamna C. a născut o fetiță, a cărei paternitate a fost recunoscută de domnul Y, încă din timpul sarcinii. Pe când era însărcinată, femeia a ”vândut ” copilul unui cuplu heterosexual, domnul Y și soția sa (nu cred că doamna C. suferea de homofobie, ci mai degrabă de lăcomie). Și aceștia aveau aceeași dorință pe care o avea cuplul homosexual: să aibă un copil. Au încercat adopția, dar au eșuat. Însă, cum viața e plină de suprize, au întâlnit-o pe doamna C. în timp ce era însărcinată cu domnul X (despre care nu a suflat o vorbă), care le-a spus că vrea să abandoneze copilul la naștere, deoarece soțul ei este grav bolnav și nu se poate îngriji de bebeluș, având acasă încă 4 copii. Pentru îndeplinirea dorinței lor, cuplul heterosexual a plătit doamnei C. suma de 15.000 Euro.

Ce nu știau cele două cupluri era că doamna C. recidiva în conduita sa de… mamă purtătoare pentru alții. În anul 2010 fusese condamnată la 1 an de închisoare pentru gestația pentru altul.

După aflarea realității nașterii (că aia biologică o știa), domnul  X a formulat o plângere penală pentru ”escrocherie” împotriva doamnei C. Ancheta penală s-a finalizat cu condamnarea penală a tuturor celor 5… părinți.

În plan civil, domnul X a formulat o acțiune prin care a contestat filiația copilului față de domnul Y, a solicitat stabilirea filiației minorei față de el, schimbarea numelui minorei, exercitarea exclusivă a autorității părintești și stabilirea locuinței minorei la el. Cel de-al doilea aspect care face ca speța să fie inedită este bătălia între doi bărbați din două cupluri: unul homosexual, altul heterosexual.

3. Doar sânge, fără drept

În luna martie a anului 2017, prima instanță, Tribunalul din Dieppe, a admis acțiunea reclamantului, domnul X, considerând că adevărul biologic prevalează.

În luna mai a anului 2018, instanța de apel, Curtea de Apel din Rouen, a admis apelul domnului Y, a schimbat în tot hotărârea atacată în sensul că a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantului, domnul X, cu următoarea motivare:
a) cererea se întemeia pe o convenție ilicită, lovită de nulitate aboslută – convenția de gestație pentru altul;
b) interesul superior al copilului, în speță, impumea ca acesta să rămână în familia unde a crescut în condiții exclente de la naștere.

La data de 12 septembrie 2019, Curtea de Casație, Prima Cameră, a pronunțat o hotărâre prin care a respins recursul formulat de domnul X. Sintetizând motivele de recurs, criticile formulate de recurent au fost următoarele:
a) într-un litigiu care opune un tată biologic unui tată de intenție, care l-a recunoscut pe copil în urma unei gestații pentru altul, iliceitatea convenției nu este un fine de neprimire; astfel s-au încălcat art. 6 și 16-7 din Codul civil francez și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturile Omului;
b) imposibilitatea de a stabili filiația paternă constituie o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea vieții private a copilului, iar judecătorul trebuie să aprecieze in concreto dacă aceasta nu constituie o atingere disproporționată a dreptului la respectarea vieții private a celui interesat față de scopul legitim urmărit, și dacă se realizează sau nu un echilibru între interesele publice și concurente în joc.

Curtea de Casație a respins recursul cu următoarea motivare:
a) caracterul ilicit al convenției de gestație pentru altul și nulitatea absolută a acesteia se opun admisibilității cererii prin care reclamantul tinde la contestarea recunoașterii de paternitate, destinată să îi permită stabilirea propriei filiații față de copil;
b) ”realitatea biologică” nu constituie un motiv suficient pentru admisibilitatea acțiunii;
c) având în vedere că de la naștere copilul a crescut alături de domnul Y și soția acestuia, „în condiții excelente”, nu este în interesul superior al copilului să repună în discuție filiația lui, acesta din urmă având dreptul de a cunoaște adevărul asupra originii sale biologice;
d) punând în balanță interesul reclamantului cu interesul copilului, instanța apreciază că interesul superior al copilului va prevala, asigurându-se astfel respectarea art. 8 din Convenție.

4. Cu ochii în soare… spre Strasbourg

Avocatul reclamantului s-a declarat ”șocat” de hotărârea instanței de recurs si a anunțat că se gândește să formuleze plângere la CEDO[2]. Desigur, soarele sau lumina în noaptea minții unora și altora vine de la Strasbourg.

Cazul va fi o premieră la CEDO. Pe de o parte, CEDO nu a mai avut de a face, din câte știm, cu gestația pentru altul prin inseminare artizanală. Pe de altă parte, nu a avut de a face cu o dispută generată de existența a două convenții de gestație pentru altul, în care un tată biologic, parte în prima convenție, și un tată de intenție, parte în cea de-a doua convenție, își dispută paternitatea.

Cu toate acestea, în cauza Paradiso și Campanelli c/Italia [3], CEDO a statuat următoarele:
a) Cu privire la viața de familie: având în vedere absența oricărei legături biologice dintre copil și părinții beneficiari, durata scurtă a relației lor cu copilul, adică aproximativ opt luni, și incertitudinea legăturilor juridice, în ciuda existenței unei dorințe de a deveni părinți și a calității legăturilor afective, nu sunt îndeplinite condițiile care permit stabilirea existenței unei vieți de familie de facto.
b) Cu privire la încălcarea art. 8 în cazul părinților de intenție, care au apelat la gestația pentru altul, în mod fraudulos, fără ca unul dintre ei să fie părinte biologic:

Instanțele italiene au acordat puțină importanță interesului reclamanților de a continua să dezvolte relația lor cu un copil ai cărui părinți doreau să fie. Acestea nu au abordat în mod explicit impactul pe care l-ar avea asupra vieții lor private separarea imediată și ireversibilă de copil. Cu toate acestea, cauza trebuie să fie examinată ținând seama de ilegalitatea comportamentului reclamanților și de faptul că relația lor cu copilul a devenit precară chiar din momentul în care au decis să locuiască în Italia împreună cu acesta. Această legătură a devenit și mai slabă atunci când s-a dovedit, odată cunoscut rezultatul testului ADN, că nu exista nicio legătură biologică între cel de-al doilea reclamant și copil.”

”Curtea nu subestimează impactul pe care separarea imediată și ireversibilă de copil trebuie să îl fi avut asupra vieții private a reclamanților. Deși Convenția nu consacră niciun drept de a deveni părinte, Curtea nu poate ignora durerea sufletească simțită de cei a căror dorință de a deveni părinți nu este sau nu poate fi îndeplinită. Cu toate acestea, interesul general aflat în joc cântărește greu în balanță, în vreme ce, prin comparație, este necesar să se acorde o importanță mai mică interesului reclamanților de a-și asigura dezvoltarea personală prin continuarea relației lor cu copilul. Faptul de a accepta ca respectivul copil să rămână cu reclamanții, posibil cu scopul ca aceștia să devină părinții săi adoptivi, ar echivala cu legalizarea situației create de aceștia prin încălcarea unor norme importante ale dreptului italian. Instanțele italiene, care au concluzionat că respectivul copil nu va suferi un prejudiciu grav sau ireparabil ca urmare a separării, au menținut un echilibru just între diversele interese aflate în joc, încadrându-se în limitele amplei marje de apreciere de care dispuneau acestea în speță.”

5. Lume veche, lume nouă… ”toate-s vechi, și nouă toate”

O dispută între doi bărbați cu orientări sexuale diferite, înșelați de o… femeie! Ăsta da război la CEDO! Pe vremuri, bărbații se duelau la propriu pentru o femeie… acum se duelează juridic pentru… un copil.

Nu e nimic nou ca un război între bărbați să fie provocat de o femeie. Nu e nou nici genul sau tipul de război pe care îl poartă cei doi: pentru filiația unui copil. E nou faptul că disputa se poartă între bărbați, pentru că în Pilda lui Solomon disputa era între două femei[4]. E nou faptul că disputa se poartă pentru un copil conceput fără niciun contact sexual al vreunuia dintre cei trei bărbați ( mplicați în cele două tranzacții) cu femeia care l-a adus pe lume. E nou faptul că niciunul dintre cei trei nu a iubit-o pe femeie. Niciun strop de iubire între un bărbat și o femeie! E nou faptul că femeia s-a lepădat de maternitate de două ori pentru arginți. Niciun strop de iubire maternă! E nou faptul că un copil are doi tați de intenție, din două convenții diferite, un tată biologic și o mamă biologică.

”Familie”, „iubire”, ”maternitate”, „paternitate”, „mamă”, „tată”... Oare ce sens mai au aceste cuvinte? Ce semnificație? Mi-e greu să le deslușesc.

Încet, încet, părăsim lumea veche, cu frumusețile și misterele ei, și intrăm într-o nouă lume, dezumanizată… Iar CEDO se va ocupa din ce în ce mai mult să descurce încurcăturile de familie (care familie?) din minunata lume nouă! Și de limbaj, desigur. Ne va învăța ce înseamnă tată, mamă, maternitate și paternitate. Că nu mai știm. Și noi, la rândul nostru, îi vom învăța pe alții.

Mintea îmi zboară la Glossă, poezia lui Mihai Eminescu.

*A se vedea Cass. Civ., 1re chambre civile, Decizia nr. 785/12.09.2019 (nr. 18-20.472). Hotărârea poate fi vizualizată aici.


[1] Pentru detalii, a se vedea aici.
[2] Disponibil aici și aici.
[3] CEDO, cauza nr. 25358/12, Hotărârea din 24.1.2017 (MC).
[4] Pentru judecata lui Solomon în cauza celor două prostituate care își disputau filiația, a se vedea VT, 1 Impărați 3:16-28.


Av. conf. univ. dr. Lavinia Tec
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate