Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti

Întrebare preliminară cu privire la nulitatea expresă a actului administrativ fiscal și dreptul la apărare. UPDATE: Hotărârea CJUE
10.06.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

Secţiuni: C. administrativ, CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Fiscalitate
JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

10 iunie 2020: Curtea, în complet de trei judecători, declară:

1) Principiul general al dreptului Uniunii al respectării dreptului la apărare trebuie interpretat în sensul că, dacă, în cadrul procedurilor administrative naționale de inspecție și de determinare a bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, o persoană impozabilă nu a avut posibilitatea să aibă acces la informațiile care figurează în dosarul său administrativ și care au fost luate în considerare la adoptarea unei decizii administrative care i‑a impus obligații fiscale suplimentare, iar instanța sesizată constată că, în lipsa acestei neregularități, procedura ar fi putut avea un rezultat diferit, acest principiu impune ca această decizie să fie anulată.

2) Principiile care guvernează aplicarea de către statele membre a regimului comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA), în special cele ale neutralității fiscale și securității juridice, trebuie interpretate în sensul că se opun ca, în prezența unor simple bănuieli nesusținute cu dovezi ale administrației fiscale naționale cu privire la realizarea efectivă a operațiunilor economice care au stat la baza emiterii unei facturi fiscale, persoanei impozabile destinatare a acestei facturi să i se refuze dreptul de deducere a TVA‑ului dacă nu este în măsură să furnizeze, în afara facturii menționate, alte elemente care să probeze realitatea operațiunilor economice realizate. (s.n. – M.M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

30 septembrie 2019: Tribunalul Cluj se întreabă cu privire la nulitatea expresă a actului administrativ fiscal și dreptul la apărare (C-430/19 SC C.F. SRLmi se pare regretabilă această anonimizare operată de instanța din România în cazul unor persoane juridice din moment ce Regulamentul GDPR se aplică doar pentru persoanele fizice iar articolul 10 CEDO s-ar putea chiar opune unei astfel de anonimizări în cazul persoanelor juridice).

Situația de fapt:
1.avem un act administrativ-fiscal emis împotriva unui particular
2.necesitatea de a afla dacă dreptul UE incident ar impune ca el să fie sancționat cu nulitatea expresă în condițiile în care:
2.1. particularul nu a avut posibilitatea să aibă acces la informațiile în baza cărora s-a emis actul administrativ-fiscal împotriva sa
2.2 dar în cuprinsul acestuia se face trimitere la unele componente ale dosarului administrativ
3. apoi, avem dorința de exercitare a dreptului de deducere în materie de TVA și în materie de impozit pe profit în cazul unei societăți care are un comportament fiscal ireproșabil din punct de vedere fiscal
4. acesteia i se refuză exercitarea dreptului de deducere în materie de impozit pe profit din cauza comportamentului fiscal presupus inadecvat al furnizolor, în baza unor elemente precum:
4.1. lipsa resursei umane
4.2. lipsa mijloacelor de transport
4.3. iar autoritatea fiscală nu face dovada niciunui demers din care să rezulte angajarea răspunderii fiscale/penale a respectivilor furnizori
5. necesitatea de a afla dacă dreptul UE se opune exercitării unui astfel de drept de deducere
6. în plus, avem o practică națională de condiționare a exercitării dreptului de deducere în materie de TVA și în materie de impozit pe profit de deținerea altor documente justificative în afara facturii fiscale, cum ar fi devize și situații de lucrări, documente justificative suplimentare, care nu sunt în mod clar și precis determinate de către legislația fiscală națională
7. necesitatea de a afla dacă o atare practică este compatibilă cu dreptul UE incident
8 in fine, necesitatea de a afla dacă s-ar putea considera că există o fraudă fiscală în condițiile în care un contribuabil realizează achiziții de bunuri și servicii de la un alt contribuabil care beneficiază de un alt regim fiscal decât cel al contribuabilului în cauză.

Dispoziții incidente:
1. dreptul la apărare, așa cum a fost acesta conturat în jurisprudența Curții până la acest moment [cauzele Solvay, Sopropé Organizações de Calçado Lda și Ispas];
2. principiile neutralității, proporționalității și echivalenței;
3. jurisprudența WebMindLincenses.

dr. Mihaela MAZILU-BABEL

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti