Directiva Copyright. Considerații teoretice și implementarea practică a reglementării
7 octombrie 2019 | Diana GHINCULOV
Diana Ghinculov
Consideraţii preliminare
Ca urmare a adoptării Directivei (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (denumită în continuare, ”Directiva Copyright”), am avut prilejul să analizez modificările și noutățile în materie de drepturi de autor. Interesul față de acest act normativ comportă o dublă semnificație și necesitate pentru profesioniștii dreptului, dar și pentru mediul de afaceri:
– Mai întâi, în vederea alinierii actelor cu carater juridic și opiniilor legale oferite în cadrul activității practice, cu reglementările europene la care ne referim, în speță – Directiva Copyright;
– Apoi, pentru a implementa cele mai importante măsuri corelate cu reglementarea europeană, în vederea securizării raporturilor juridice dintre părțile implicate.
Termenul pentru transpunerea Directivei Copyright în legislația internă este 7 iunie 2021. Prin urmare, de lege ferenda, apreciez că legiuitorul român va transpune prevederile art. 3 și 4 din reglementarea europeană sub forma unor excepții de la prevederile actuale din Legea 8/1996 cu modificarile ulterioare.
Directiva Copyright Nu creeaza noi drepturi pentru creatorii de conținut și Nu creează noi obligații pentru platformele online. Efectul juridic principal al actului normativ constă în asigurarea respectării drepturilor actuale și a obligațiilor corelative ale destinatarilor acestuia. Pe scurt, Directiva Copyright reglementează pentru mediul online aceleași avantaje ca și pentru mediul offline.
Caractere specifice
1. Reglementarea europeană instituie pentru marile platforme de internet și agregatorii de știri (precum YouTube sau GoogleNews):
– obligația de a plăti o remunerație echitabilă și corectă către artiști, jurnaliști, editori de știri (editorii de presă vor fi recunoscuţi juridic pentru prima dată ca titulari de drepturi în mediul online);
– obligația de a încheia acorduri de licențiere prin care cesiunea drepturilor de proprietate intelectuală să fie remunerată proporțional cu beneficiile platformelor online;
– obligația de a împărți veniturile cu creatorii de conținut. De exemplu, potrivit prevederilor din art. 11, denumit impropriu – „taxa pe link”, profesioniștii media au dreptul la remunerație din partea platformelor online atunci când acestea partajează texte scurte preluate din articolele sau operele titularilor drepturilor de proprietate intelectuală. În schimb, Directiva Copyright nu reglementează nicio ”taxă pe hyperlinkuri”, acestea fiind excluse explicit de la aplicarea actului normativ (în cazul utilizării unor cuvinte individuale sau a unor extrase foarte scurte dintr-o publicație de presă). Consecința acestei reglementări constă în libertatea utilizatorilor să trimită link-uri către orice site web.
2. Potrivit art. 13 din Directiva Copyright, platformele online răspund direct pentru conținutul distribuit.
3. Se instituie dreptul creatorilor de conținut la negocieri corecte care să rezulte compensări echitabile proporționale cu beneficiiile platformelor online.
Deși crește răspunderea juridică prin presiunea exercitată asupra platformelor online, Directiva Copyright Nu specifică infrastructura, metodele sau instrumentele adecvate respectării principiului prevenției.
În încercarea de a reglementa jungla online și mișcările tectonice din piața digitală, reglementarea prezintă avantajul pentru creatorii de conținut (de exemplu fotografi profesioniști, din domeniul web design sau content marketing care prestează pentru dezvoltatorii de software și aplicații sau pentru developerii care execută codul sursă al unei aplicații software) de a avea posibilitatea la primirea unei remunerații cuvenite. Forma de monetizare a creațiilor este contractul pe drepturi de autor, care va avea clauze clare, adaptate erei digitale.
Principiile enunțate de Directiva Copyright
Să presupunem că pentru o campanie de promovare a unui produs specific unui business se utilizează o poză pe care utilizatorul o identifică ulterior pe site-ul unui concurent. La nivel de branding, diferențierea față de piața concurențială este suficient de remarcabilă, iar o asemenea situație expune utilizatorul unui risc care poate însemna declin.
De ce să îți asumi un pericol juridic și financiar, generator de pierderi, în loc să folosești poze licențiate pentru vizibilitatea brandului în mediul online?
În scopul prevenției, protecției, dar și soluționării diferendelor în materia drepturilor de autor în mediul online, Directiva Coyright reglementează moduri de consolidare a poziției creatorilor de conținut prin stabilirea unor principii aplicabile în materie. Printre acestea, se enumeră:
– obligația de transparență pentru ca editorii sau autorii să aibă acces la informații care privesc lucrările partajate sau
– fixarea mecanismelor care să permită adaptarea contractelor în sensul regenocierii de către autori a remunerațiilor în caz de vădită disproporție față de rezultatul favorabil aferent exploatării conținului creativ.
Utilizările online ale publicațiilor de presă (agențiile de știri sau serviciile de monitorizare media) sunt acum afectate de drepturile editorilor de presă, care facilitează pentru industria editorială accesul la avantajele create de o piață online echitabilă. În acest sens, se creează premisa dezvoltării unor afaceri inovatoare capabile să faciliteze exploatarea online a publicațiilor și să garanteze o presă rezistentă și stabilă.
Drepturile creatorilor de conținut vor fi afectate promovării unei mass-media care e necesar să fie independentă, profundă și elevată. În acest fel, se va urmări respectarea dreptului la informare într-o societatea democratică.
La data de 15 octombrie 2019, Comisia Europeană va ține prima întâlnire de lucru, la Bruxelles, cu toți cei care și-au exprimat interesul în vederea participării la dialogul părților interesate privind aplicarea Articolului 17 din Directiva Copyright. Cu această ocazie, părțile interesate vor discuta despre ”cele mai bune practici cu privire la modul în care platformele de schimb de conținut și furnizorii de servicii ar trebui să coopereze cu deținătorii de drepturi, inclusiv acțiunile care trebuie luate de furnizorii de servicii de partajare a conținutului online în ceea ce privește conținutul neautorizat, ținând cont de interesele tuturor părțile relevante și garanțiile pentru utilizatori.” Următoarele întâlniri vor avea loc până la sfârșitul anului 2019 sau începutul anului 2020, iar consultarea se adresează către stakeholderii consacrați în piața digitală.
Specificații pentru LinkedIn, Facebook, GOOGLE (YouTube)
În ceea ce privește articolele de presă, Directiva Copyright va permite utilizatorilor de rețele social media, cum ar fi LinkedIn sau Facebook, să posteze și să partajeze doar adresele prin care se conectează fie modulele unui program, fie modulele hardware ale unei rețele de calcul și maxim un fragment scurt din articol, fără a se da o definiție sau un înțeles noțiunii de ”scurt”. Răspunderea acestor platforme online pentru conținutul postat de utilizatori este angajată și pentru ”actele neautorizate de comunicare publică” în cazul în care ”nu este acordată nicio autorizație”, dar și pentru ”punerea la dispoziția publicului, a operelor protejate prin drept de autor sau a altor obiecte protejate, cu excepția cazului în care prestatorii de servicii demonstrează că:
(a) au depus toate eforturile pentru a obține o autorizație; și
(b) au depus, în conformitate cu cele mai ridicate standarde de diligență profesională din domeniu, toate eforturile pentru a asigura indisponibilitatea operelor și a altor obiecte protejate specifice în privința cărora titularii de drepturi au oferit prestatorilor de servicii informații relevante și necesare; și în orice circumstanță
(c) au acționat cu promptitudine, la primirea unei notificări suficient de justificate din partea titularilor de drepturi, pentru a opri accesul la operele sau alte obiecte protejate notificate sau pentru a le elimina de pe site-urile lor, și au depus toate eforturile pentru a preveni viitoare încărcări a acestora în conformitate cu litera (b).”
Art. 17, alin. (6) din Directiva Copyright, reglementează o răspundere aparent mai puțin împovărătoare pentru startup-uri, cu referire la următoarele limite:
– noii prestatori de servicii online de partajare de conținut ale căror servicii au fost puse la dispoziția publicului în Uniune de mai puțin de trei ani;
– au o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane EUR, calculată în conformitate cu Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei, și
– pentru care numărul mediu lunar de vizitatori unici depășește 5 milioane, calculat pe baza anului calendaristic precedent.
Propuneri de garanții suplimentare în cadrului contractelor avand ca obiect acordarea licențelor în lumina reglementărilor Directivei Copyright
a. Clauză care să reglementeze îndeplinirea obligaţiei de transparenţă (autorii vor avea dreptul de a li se comunica profiturile realizate prin exploatarea operelor acestora în domeniul online).
b. Clauză care să reglementeze periodicitatea comunicării profiturilor, modul de comunicare, pentru a permite autorilor să obţină o cotă echitabilă ca urmare a renegocierii remuneraţiei;
c. Clauză care să garanteze respectarea principiului remunerării adecvate şi proporţionale în scopul protejării jurnaliştilor. În acest fel, se va asigura respectarea dreptului la informarea periodică a jurnaliștilor privind exploatarea articolelor de presă și respectarea dreptului la o cotă-parte suplimentară din profituri pentru situația în care articolele au generat un succes neaşteptat, respectiv dacă numărul de vizualizări a devenit considerabil.
d. Clauză care să garanteze modul de îndeplinirii a obligațiilor corelative drepturilor menționate la lit. c) de mai sus, respectiv stabilirea unui mod de evidență a vizualizărilor, într-un sistem tehnnic adecvat, transparent și care să permită accesul autorului.
e. Clauză care să reglementeze obligația deţinătorilor platformelor online de răspundere pentru conţinutul creativ urcat în mediul online de către utilizatori, dacă acest conținut încalcă drepturile de autor.
f. Clauze care protejează platformele online, prin reglementarea dreptului acestora de a refuza conținutul care aduce atingere drepturilor de autor al altor titular.
Av. Diana Ghinculov
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii „Drepturile de autor în mediul online”, ediția 300, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
