Secţiuni » Articole
ArticoleRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

De la conflicte de familie la conflicte de interese și ”tulburări mintale”… la CEDO: Hotărârea Nikolyan împotriva Armeniei
14.10.2019 | Lavinia TEC

Lavinia Tec

Lavinia Tec

”Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții.” Proverbele lui Solomon 4:23

”Fiindcă așa cum [omul] gândește în inima lui, așa este el.” Proverbele lui Solomon 23:7

”Our entire life is a consequence of human mind and Divine Mind, not of the interactions of little bits of matter. Mind is primary, not matter.” George Stanciu, DNA and Soul

Nu cred că hotărârea Nikolyan împotriva Armeniei din 3 octombrie 2019 se înscrie în vreo agendă internațională privind tulburările psihice. Este doar o pură coincidență că Hotărârea este dată de Curte la data de 3 octombrie, când francezii au fost supuși unui experiment inedit: campania CHAOS a agenției E&H LAB și-a propus să sensibilizeze publicul asupra tulburărilor mintale cu ajutorul realității virtuale[1]. Oamenii sănătoși erau ”tranportați” sau ”teleportați” în mintea unei persoane bolnave mintal. Adică, spectatorul sănătos devenea actorul bolnav mintal. Tot în Franța, la începutul acestui an, a văzut lumina tiparului Serotonina, ultimul roman al lui Michel Houellebecq. Personajul principal este Florent-Claude Labrouste, în vârstă de 46 de ani, care nu se bucură de viața pe care o duce în Europa care nu mai e creștină, deși are o sinecură bună într-un minister, o leafă pe măsură, o relație cu o iubită bogată narcisistă, din care lipsește comunicarea si sexul. El suferă de depresie suicidară. Conform prescripțiilor medicale, șansa lui de a supraviețui într-o lume lipsită de iubire, bunătate și empatie depinde de un antidepresiv, care are efecte secundare (unul fiind impotența sexuală).

În SUA, dar și în Europa, filmul Joker stârnește controverse și multă furie. Personajul principal al filmului este Arthur Fleck sau (un)Happy (cum îl alintă mama sa adoptivă), o persoană cu tulburări mintale grave. Arthur, un tânăr adult care nu crede în nimic, fiind convins că ”lumea e atât de îngrozitoare încât îi îmbolnăvește pe oameni”, a fost abuzat în copilărie. Continuă să fie abuzat la maturitate de adolscenți și de adulți, fiind ridiculizat de oameni, respins de societate, mințit de mama adoptivă cu privire la identitatea sa biologică, la istoria sa de familie. Modul în care el răspunde la abuz este crima. Deși este un anti-erou, mass-media, care are o forță inimaginabilă de modelare a minții umane, îl face un erou, un idol în fața căruia oamenii încep să i se închine, urmându-l. Vizionând filmul îți dai seama că nu știi exact cine e ”bolnavul mintal” sau ”monstrul”: Arthur sau sistemul ori societatea?

Tot în SUA, recent, la o întâlnire de campanie (pentru alegerile prezidențiale) cu Alexandra Ocasio-Cortez, care a propagat panica pe întreaga planetă cu teoria extincției speciei umane în următorii ani, cauzată de schimbările climatice, o femeie bine plantată în public, purtând un tricou inscripționat cu mesajul ”Save the Planet, Eat the Children” a strigat: ”Oamenii ar trebui să mănânce bebeluși”. Alexandra nu a fost șocată deloc de acest gest și a încercat să o liniștească pe femeia respectivă, spunându-i că este bine că omenirea are la dispoziție câșiva ani, nu câteva luni, să mai facă ceva pentru a salva planeta.

Pe continentul nostru, în Suedia, adolsecenta Greta Thunberg, probabil suferindă de eco-anxietate (o nouă patologie inventată de Asociația Psihologilor Americani la sfârșitul anului trecut), [2] propagă panica între adolescenți cu privire la viitorul lor din punct de vedere ecologic [3]. Tot în Suedia, Magnus Soderlund, profesor universitar și cercetător la Stockholm School of Economics, a susținut recent la un post de televiziune că pentru salvarea planetei ar trebui luat în calcul consumul de carne umană (de la persoane decedate), promovând astfel canibalismul[4]. În univeristățile din SUA, Australia și Europa, unii studenți sunt foarte vulnerabili: cuvintele, discursurile care nu se aliniază corectitudinii politice îi pot răni atât de grav încât să le provoace tot felul de tulbuări psihice, emoționale, anxietăți. Până când APA va inventa o altă boală pentru asta și o denumire, am putea spune că unii suferă de lalofobie sau verbofobie. Trăim într-o perioadă în care omenirea a atins culmile progresului material, științific, tehnologic, dar e din ce în ce mai nefericită, nemulțumită, disperată, bolnavă! Boli ale trupului, boli mintale, boli ale sufletului.

I. De la conflicte de familie… la conflicte de interese

Speța din cauza Nikolyan c/Armeniei a fost generată de conflicte de familie.

De la o simplă cerere de divorț și evacuare formulată de soț împotriva soției, s-a ajuns la punerea sub interdicție judecătorească a reclamantului la cererea soției și a fiului lor, la numirea acestuia din urmă în funcția de tutore și la renuțarea de către tutore, în numele persoanei ocrotite, la judecata cererii reclamantului.

Procesul de divorț și evacuare a început în 2012. În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că locuia de 15 ani într-un apartament împreună cu soția, fiul său și copilul acestuia, a susținut imposibilitatea coabitării lor deoarece, în ​​ultimii 12 ani, relațiile dintre ei au fost marcate de conflicte. Soțul îi reproșa soției că în mod frecvent îl umilea, îl ridiculiza în fața celorlalți. Reclamantul a pretins că el era proprietarul exclusiv al apartamentului în care locuia familia sa.

Ulterior, atât soția cât și fiul reclamantului au formulat, separat, cereri de punere sub interdicție judecătorească. În motivare, soția a susținut că reclamantul a devenit o persoană de nerecunoscut: inventa tot felul de motive, făcea tot felul de acuzații (infidelitate, adulter) și amenințări la adresa ei și a celorlalți membri de familie și, în general, la adresa oamenilor din jurul său. Totodată, ea a suținut că soțul amenințase că se va răzbuna și îi va arunca pe toți membrii familiei în stradă. Ea a apreciat că toate acestea erau semne ale unei tulburări mintale. Soția a explicat că a ales să se adreseze instanței, deoarece comportamentul reclamantului reprezenta o amenințare pentru întreaga familie, care risca să fie evacuată. La cerere a fost atașată o declarație dată la 28.06.2012 de patru dintre vecinii lor, din care rezulta că reclamantul începuse să se comporte ciudat în ultimii ani, căutând constant să creeze stări conflictuale cu oamenii din jurul său, adresând soției și celorlalți membri de familie acuzații absurde. Vecinii au adăugat mențiunea că ei au crezut că reclamantul suferă de o tulburare psihică.

Instanța a dispus examinarea psihiatrică a reclamantului, iar concluzia comisiei de experți psihiatri a fost aceea că reclamantul suferea de „tulburare delirantă”, o boală mintală ale cărei simptome au atins un grad care l-a privat de capacitatea de a înțelege acțiunile sale și de a le controla. Cu toatea acestea, instanța, examinând cererea soției reclamantului, cu citarea lui, a decis să o respingă, reținând conflictul de interese dintre cei doi, constatând că avizul experților din 25 septembrie 2012 era necesar, însă erau insuficiente dovezi pentru punerea sub interdicție judecătorească. Totodată, instanța a reținut că cererea soției reclamantului ”nu a urmărit un scop legitim” și, prin urmare, ”lipsirea reclamantului de capacitatea sa juridică în astfel de circumstanțe ar avea consecințe grave și ireversibile pentru el, devenind astfel potențial victimă a încălcării convenției.” Soția a declarat apel împotriva hotărârii.

Între timp, cererea de punere sub interdicție formulată de fiu a fost soluționată fără citarea reclamantului, fără ascultarea lui. Instanța a admis cererea pe baza raportului comisiei de experți întocmit în procesul declanșat de soția reclamantului. Reclamantul nu a putut ataca hotărârea pentru că nu a fost înștiințat de proces. Hotărârea a rămas definitivă la 11 martie 2013.

După rămânerea definitivă, autoritatea tutelară l-a numit tutore pe fiul său, deși reclamantul le-a comunicat faptul că între ei există relații conflictuale.

Ulterior, cererea de divorț si evacuare a fost repusă pe rol de către tutore, care a formulat o cerere de renunțare la judecată, legea armenească autorizându-l în acest sens.

Data rămânerii definitive a hotărârii de punere sub interdicție judecătorească este momentul în care reclamantul începe lupta cu sistemul – instanțe, experți, autoritate tutelară, legiuitor – pentru a putea dovedi și a dovedi că… nu este nebun. Altfel spus, că este sănătos mintal.

Primul impediment era acela că legea civilă nu permitea persoanei ocrotite să formuleze personal și singur o cerere de ridicare a interdicției judecătorești în lipsa avizului unei comisii de experți din care rezulta că a încetat cauza punerii sub interdicție, ci permitea doar tutorelui, persoanelor care puteau cere punerea sub interdicție si administrației unei clinici de psihiatrie. În speță, fiul său îl dorea pus sub interdicție, punându-se astfel la adăpost de o eventuală evacuare din spațiu. Interesul lui de a beneficia de folosința apartamentului tatălui său se ciocnea cu interesul persoanei ocrotite de a beneficia de ridicarea interdicției.

Al doilea impediment era acela că o dată pus sub interdicție judecătorească printr-o hotărâre definitivă nu mai putea formula personal și singur nicio cale de atac împotriva vreunei hotărâri, punerea sub interdicție având ca efect și pierderea capacității procesuale de exercițiu.

Astfel că reclamantul era ”legat” prin lege de mâini și de picioare de un diagnostic pus de experții psihiatri și de o hotărâre judecătorească, care îi afectau întreaga viață. Legea ținea loc de cămașă de forță.

După casări cu trimiteri spre rejudecare, după admiterea declararea neconstituționalității textului de lege care împiedica persoana ocrotită să formuleze cererea de ridicare a interdicției, încălcându-i-se accesul la justiție, reclamantul ajunge să se plângă la CEDO. Între timp, pe rol se află cererea sa de ridicare a interdicției, în care concluzia comisiei de experți psihiatri, care l-a evaluat pe reclamant la 6 decembrie 2016, a fost următoarea:

„[Solicitantul] suferă de o tulburare mintală, adică„ retard intelectual de origine mixtă”, care se manifestă într-o perturbare gravă a memoriei și a intelectului, tulburări ale funcțiilor gândirii, analizei, cogniției, vorbirii, percepției și producției. [Condițiile] menționate mai sus au atins un grad care l-a lipsit [pe solicitant] de capacitatea de a înțelege semnificația acțiunilor sale sau de a le controla. Prin urmare, în condițiile actuale, se recomandă să-l priveze pe [solicitant] de capacitatea sa juridică ”.

La momentul schimbului de observații între părți în procedura în fața Curții, rezultatul acestui proces nu se cunoștea.

II. De la conflicte… la probleme de drept

Conflictele și tulburarea mintală au devenit veritabile probleme de drept în fața Curții.

Problemele de drept pe care le ridică speța, dezlegate de CEDO în hotărârea sa, în contextul analizei din perspectiva art. 6 și 8 din Convenție, sunt următoarele:
(1) Accesul la justiție;
(2) Numirea tutorelui și conflictul de interese între ocrotit și ocrotitor în cazul renunțării la cererea de judecată de divorț și evacuare;
(3) Aplicarea standardului interesului persoanei ocrotite.
(4) Capacitatea civilă și capacitatea procesuală de exercițiu a celui pus sub interdciție judecătorească;
(5) Probațiunea în cazul cererii de punere sub interdicție judecătorească.

Primele trei probleme de drept au fost tranșate în cadrul verificării aplicării și respectării art. 6 din Convenție în cazul cererii de divorț și evacuare. Următoarele două probleme au fost tranșate în cadrul verificării aplicării și respectării art. 8 din Convenție.

(1) Cu privire la accesul la justiție

– Curtea a constatat că cererea de divorț și evacuare a reclamantului nu a fost niciodată examinată de instanțele interne, ca urmare a deciziei de a-l declara legal incapabil și a retragerii cererii de către fiul reclamantului, care a acționat ca ocrotitor al său. Curtea reiterează că dreptul de acces la o instanță include nu doar dreptul de a iniția o procedură, ci și dreptul de a obține o hotărâre judecătorească prin care instanța să soluționeze litigiul (a se vedea cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România [CG], nr. 76943/11, § 86, 29 noiembrie 2016);

– Curtea reține că odată declarat incapabil, reclamantul nu mai avea capacitatea procesuală de exercițiu și, deci, nu mai putea acționa singur în fața instanțelor judecătorești pentru a-și susține cererea de divorț și evacuare, ci doar prin intermediul tutorelui său. În acest caz, Curtea a apreciat că legislația internă a impus o interdicție generală a accesului reclamantului în instanță în toate domeniile vieții sale.

(2) Cu privire la numirea tutorelui și conflictul de interese între persoana ocrotită și tutore în cazul renunțării la judecata cererii de divorț și evacuare

– Curtea reține că autoritatea tutelară a numit tutorele cu încălcarea legii interne care o obliga să-l asculte pe cel pus sub intredicție și să țină cont de de relația dintre el și potențialul tutore. În speță, reclamantul s-a opus numirii fiului cău ca tutore, susținând avea o relație conflictuală cu acesta;

– Curtea subliniază importanța respectării principiului 8 din Recomandarea nr. R (99) 4 a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, care prevede: ca la numirea tutorelui să fie respectate dorinţa şi sentimentele persoanei vizate. Curtea arată că ”alegerea oricărei persoane de a reprezenta sau de a ajuta un adult incapabil ar trebui să fie guvernată de capacitatea persoanei respective a proteja și promova interesele și bunăstarea adultului. În unele situații familiale există conflicte de interese destul de acute și, în timp ce rolul neprețuit și de neînlocuit al membrilor familiei trebuie să fie pe deplin recunoscut și apreciat, legea trebuie să fie conștientă și de pericolele care există în anumite situații de conflict familial”;

– De asemenea, Curtea se referă la articolul 12 § 4 ”Recunoașterea egală în fața legii” din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care prevede: ”Statele părţi se vor asigura că toate măsurile legate de exercitarea capacităţii juridice prevăd protecţia adecvată şi eficientă pentru prevenirea abuzurilor, conform legislaţiei internaţionale privind drepturile omului. O astfel de protecţie va garanta că măsurile referitoare la exercitarea capacităţii juridice respectă drepturile, voinţa şi preferinţele persoanei, nu prezintă conflict de interese şi nu au o influenţă necorespunzătoare, sunt proporţionale şi adaptate la situaţia persoanei, se aplică pentru cea mai scurtă perioadă posibilă şi se supun revizuirii periodice de către o autoritate competentă, independentă şi imparţială sau de către un organ juridic. Măsurile de protecţie vor fi proporţionale cu gradul în care asemenea măsuri afectează drepturile şi interesele persoanei.” Curtea reține că acesta nu a fost respectat în speță, deși Convenția a fost ratificată de Armenia la data de 22.09.2010;

– Curtea observă că, din circumstanțele cauzei, ”este îndoielnic dacă fiul reclamantului era într-adevăr neutru și nu a existat niciun conflict de interese în ceea ce privește în mod specific cererea reclamantului depusă împotriva soției sale care dorește să divorțeze și să o izgonească”.

(3) Cu privire la aplicarea standardului interesului persoanei ocrotite

– Curtea observă în speță că instanța ”nu a efectuat nicio examinare cu privire la întrebarea dacă cererea fiului reclamantului de a renunța la judecata cererii de divorț și evacuare este în interesul solicitantului și nu a oferit nicio explicație pentru decizia sa de a accepta această cerere.”;

– De asemenea, Curtea arată că nu se știe pe ce temei instanța a declarat că fiul reclamantului a fost numit tutore al solicitantului cu consimțământul său și la dorința sa. Prin urmare, Curtea consideră căinstanța națională nu a efectuat controlul și supravegherea necesare atunci când a decis să accepte cererea de renunțare la judecata cererii reclamantului și că, în consecință, închiderea procedurii de divorț și evacuare a fost nejustificată.”

(4) Cu privire la capacitatea civilă și capacitatea procesuală de exercițiu

Curtea reține că incapacitatea și capacitatea civilă intră în sfera de aplicare a art. 8.

Dată fiind gravitatea măsurii de punere sub interdicție judecătorească asupra vieții private, Curtea arată că legea internă ar trebui să prevadă o soluție intermediară între lipsa totatală a capacității de exercițiu și capacitatea deplină de exercițiu, adecvată anumitor situații. Altfel spus, Curtea sugerează soluția capacității de exercițiu restrânsă, adaptată situațiilor în care o persoană suferă de o tulburare mintală care nu îi anihilează complet discernământul.

(5) Cu privire la probațiune în procedura punerii sub interdicție judecătorească: tulbure, dar cât de tulbure?

– Curtea subliniază importanța contactului direct al instanței cu persoana a cărei punere sub interdicție este solicitată;

– Curtea stabilește cu titlu de îndrumare obiectivele pe care ar trebui să le conțină evaluarea experților psihiatri:
(i) tipul și gradul bolii mintale;
(ii) acțiunile pe care persoana în cauză le-a putut înțelege și controla, acțiunile pe care aceasta nu le-a putut înțelege și controla;
(iii) incidența bolii solicitantului, dar și consecințele posibile ale bolii asupra vieții sale sociale, sănătății, intereselor patrimoniale ș.a.m.d;
(iv) dacă boala este sau nu ireversibilă;
(v) gradul de incapacitate.

Curtea stabilește datoria instanțelor de a urmări ”actualitatea” avizului comisiei de experți psihiatri (în speță, de la data emiterii avizului până la pronunțarea soluției în primă instanță trecuseră 14 luni).

Prin urmare, Curtea a reținut încălcarea art. 6 din Convenție, în ceea ce privește accesul la justiție în soluționarea cererii de divorț și evacuare, și a art. 8.

Dacă am face un examen sumar al reglementării noastre referitoare la punerea sub interdicție judecătorească, am constata că instanțele noastre se găsesc în aceeași situație cu instanțele din Armenia: au de ales între lipsa totală a capacității de exercițiu și capacitatea deplină de exercițiu. O fază intermediară nu există în cazul majorilor, fiind rezervată exclusiv minorilor. Ar trebui verificat dacă nu cumva aceasta este o soluție discriminatorie pe criteriul vârstei și dacă nu ar trebui extinsă și în cazul majorilor al căror discernământ este diminuat, dar nu distrus.

În ceea ce privește renunțarea de către tutore la cererea de judecată a persoanei ocrotite, formulată înainte de punerea sub interdicție judecătorească, dacă acest act are natura juridică a unui act de dispoziție, atunci este necesară autorizarea instanței de tutelă. Aceasta ar fi competentă să evalueze dacă renunțarea este sau nu în interesul persoanei ocrotite. Totuși, în hotărârea Nikolyan împotriva Armeniei, Curtea a stabilit că instanța învestită cu cererea de divorț avea datoria de a aplica standardul interesului persoanei ocrotite în cazul renunțării la judecată.

III. Câteva concluzii

1. O dată cu declanșarea unui conflict de familie, devine oportun, chiar urgent un mandat in futurum, cu excluderea membrilor familiei aflați în conflict.

2. Conflictele de familie generează conflicte de interese între membrii familiei, în procedura de punere sub interdicție judecătorească.

3. Uneori, mintea poate juca feste…, fie că vorbim de justițiabil, expert, judecător, procuror, avocat.

4. Alteori, tulburarea este sufletească…

5. Viața interioară a ființei umane este imaterială. Percepțiile, emoțiile și gândurile nu pot fi atinse, mirosite, gustate, auzite sau văzute.

6. Judecătorul trebuie să fie un fin cunoscător al ființei umane, care nu se reduce la o bucată de materie, și un fin observator al acesteia. Dacă nu e, poate deveni cu ajutorul specialiștilor sau experților. Câteodată, și aceștia din urmă au nevoie de alți specialiști. Verdictul lor – al judecătorului și al experților – influențează întreaga viață a celui pe care ei îl observă.

7. Uneori, nedreptatea poate îmbolnăvi, poate declanșa o tulburare mintală. Îmi vin în minte câteva cazuri penale în care oamenii s-au luptat atât de mult să-și dovedească nevinovăția – prezumția devenise invizibilă – încât au luat-o razna sau chiar s-au stins. Degeaba au fost achitați, dacă au rămas dezechilibrați.

Pentru conflicte avem legi și justiție, pentru trup avem medicamente, pentru suflet (inimă)… credință, speranță și iubire, chiar și atunci când cioburile lui se adună de pe culoarele palatelor de justiție.

Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu haosul, oamenii au nevoie de o minte ordonată, umplută cu adevăruri, sens și scop. Au nevoie de semnificație, sens și scop pentru a face față provocărilor vieții, pentru a elimina bolile mintale, pentru a se bucura de sănătate fizică și mintală. Iar asta ține de îngrijirea sufletului, un proces care durează întreaga viață.

Pentru minte… e înțelepciunea. Numai că, așa cum spunea Marcel Proust: ”nu primim înțelepciune, ci trebuie să o descoperim pentru noi înșine, după o călătorie prin pustie pe care nimeni altcineva nu o poate face pentru noi, de care nimeni nu ne poate scuti, căci înțelepciunea noastră este punctul de vedere de la care, în sfârșit, începem să privim lumea”. 

* Hotărârea Nikolyan împotriva Armeniei este disponibilă aici.


[1] Disponibil aici.
[2] Disponibil aici.
[3] Nu e cazul să ne alarmăm, spun specialiștii care au adresat o scrisoare către Secretarul Genaral al Națiunilor Unite, despre care mass-media nu amintește nimic, disponibilă aici.
În același sens, a se vedea opinia climatologului Roy Spencer, disponibilă aici.
[4] Disponibil aici.


Av. conf. univ. dr. Lavinia Tec
Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.