Întrebare preliminară cu privire la drepturile unei autorități a statului, parte vătămată în penal (printre altele)
16 octombrie 2019 | Mihaela MAZILU-BABEL
Mihaela Mazilu-Babel
Judecătorul specializat într-un anume penal (Špecializovaný trestný súd) se întreabă cu privire la drepturile unei autorități a statului, parte vătămată în penal (C-603/19 Úrad špeciálnej prokuratúry [Biroul Special al Parchetului]).
Situația de fapt:
1. materii UE incidente:
1.1. Spațiul de libertate, securitate și justiție
– Cooperarea judiciară în materie penală
1.2. Drepturi fundamentale
– Carta drepturilor fundamentale
1.3. Coeziunea economică, socială și teritorială
– Fondul de coeziune
1.4. Concurență
– Ajutoare acordate de către state
2. necesitatea de a afla dacă o directivă UE de protecție a victimelor criminalității se aplică – în materia drepturilor (în principal dreptul de a participa activ în procedurile penale și dreptul la repararea prejudiciului în cadrul procedurilor penale) care, prin natura lor, nu sunt conferite numai persoanelor fizice ca ființe sensibile – ci și persoanelor juridice și statului sau autorităților de stat, cărora dispozițiile dreptului național le recunosc calitatea de persoană vătămată în cadrul procedurilor penale
2. apoi, avem o reglementare și o practică decizională potrivit cărora statul:
2.1. nu poate acționa în cadrul unei proceduri penale în scopul reparării prejudiciului pe care l-a suferit prin comportamentul fraudulos al acuzatului care are drept consecință deturnarea de fonduri din bugetul Uniunii Europene,
2.2. nici nu poate să exercite o cale de atac, conform articolului 256 alineatul 3 din Codul de procedură penală, împotriva ordonanței prin care instanța decide să nu admită intervenția acestuia sau a administrației care îl reprezintă în dezbateri pentru a solicita repararea prejudiciului suferit
2.3. și nici nu dispune de o altă acțiune în cadrul căreia să își poată valorifica drepturile față de acuzat, astfel încât nici nu poate fi garantat dreptul său la repararea prejudiciului îndreptându-se împotriva patrimoniului și a drepturilor patrimoniale ale acuzatului, în conformitate cu articolul 50 din Codul de procedură penală, un asemenea drept neputând fi, astfel, exercitat de facto
3. necesitatea de a afla dacă dreptul UE s-ar opune unei astfel de reglementări precum a fost interpretată unitar de instanța supremă a Slovaciei
4. avem noțiunea de „aceeași întreprindere”
5. necesitatea de a afla dacă ea trebuie interpretată doar din punct de vedere formal:
5.1. în sensul că este necesar și suficient să se stabilească dacă societățile în cauză au personalitate juridică autonomă în temeiul ordinii juridice naționale, astfel încât se poate acorda fiecăreia dintre aceste societăți un ajutor de stat în cuantum de până la 100 000 de euro;
5.2. sau criteriul decisiv este modalitatea efectivă de funcționare și de administrare a acestor societăți, deținute de aceleași persoane sau prin intermediul acestora, ca și cum ar fi vorba despre un sistem de filiale administrate de o societate-mamă, chiar dacă fiecare are personalitate juridică proprie în temeiul dreptului național, astfel încât trebuie considerate ca formând „aceeași întreprindere” și, în calitate de ansamblu unic, pot beneficia doar o singură dată de un ajutor de stat în cuantum de până la 100 000 de euro
6. avem termenul „prejudiciu” care trebuie reparat, din Convenția PIF
7. necesitatea de a afla dacă acesta se referă:
7.1. numai la acea parte a fondurilor obținute în mod necuvenit care este direct legată de comportamentul fraudulos
7.2. sau se referă și la costurile efectiv suportate și fidel documentate și la utilizarea subvenției, în cazul în care dovezile arată că cheltuielile aferente acestora au fost necesare pentru a disimula comportamentul fraudulos, pentru a întârzia descoperirea comportamentului fraudulos și pentru a obține întreaga sumă a ajutorului de stat acordat
8. cererea de realizare a unei trimiteri preliminare pare a fi fost propusă de către Parchet, având în vedere că aceasta-i poartă numele pe pagina curia.eu și în Jurnalul European.
Dispoziții invocate a fi incidente:
1. domeniul personal de aplicare al Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității
2. articolele 17 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborate cu articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolul 38 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1260/19992 al Consiliului din 21 iunie 1999, acesta din urmă coroborat cu Regulamentul (CE) nr. 1681/943 al Comisiei din 11 iulie 1994
3. articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 994/985 al Consiliului din 7 mai 1998 coroborat cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 69/20016 al Comisiei din 12 ianuarie 2001
4. Convenția PIF
versus
5. Avizul Secției penale a Najvyšší súd Slovenskej republiky (Curtea Supremă a Republicii Slovace) din 29 noiembrie 2017 (printre altele)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
