Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Întrebare preliminară cu privire la drepturile unei autorități a statului, parte vătămată în penal (printre altele). UPDATE: Hotărârea CJUE (foarte important și pentru România)
06.10.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

Secţiuni: CJUE, Drept penal, Dreptul Uniunii Europene
JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

06 octombrie 2020: Curtea declară:

1) Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei‑cadru 2001/220/JAI a Consiliului trebuie interpretat în sensul că această directivă nu se aplică persoanelor juridice și nici statului, chiar dacă dreptul național le conferă calitatea de persoană vătămată în cadrul procedurii penale.

2) Articolul 325 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unor dispoziții de drept național, astfel cum sunt interpretate în jurisprudența națională, în temeiul cărora, în cadrul unei proceduri penale, statul nu poate exercita acțiunea în repararea prejudiciului care îi este cauzat printr‑un comportament fraudulos al persoanei urmărite care are ca efect deturnarea de fonduri din bugetul Uniunii Europene și nu dispune în cadrul acestei proceduri de nicio altă acțiune care să îi permită să invoce un drept împotriva persoanei urmărite, din moment ce, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere, legislația națională prevede proceduri efective care permit recuperarea contribuțiilor din bugetul Uniunii Europene percepute în mod nejustificat.

Mai atrag atenția asupra următoarelor paragrafe:

55 Astfel cum a subliniat Comisia, statele membre sunt obligate, printre altele, să ia măsuri efective care să permită recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat beneficiarului unei subvenții finanțate parțial din bugetul Uniunii. În schimb, articolul 325 TFUE nu impune statelor membre nicio altă constrângere, în afară de cea referitoare la caracterul efectiv al măsurilor, în ceea ce privește procedura care trebuie să permită să se ajungă la un asemenea rezultat, așa încât acestea dispun de o anumită marjă de manevră în această privință, sub rezerva respectării principiului echivalenței.

56 În legătură cu acest aspect este necesar să se arate de la bun început că coexistența unor căi de atac distincte, care urmăresc obiective diferite și proprii dreptului administrativ, dreptului civil sau, respectiv, dreptului penal, nu poate, în sine, să aducă atingere caracterului efectiv al combaterii fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii, cu condiția ca legislația națională, în ansamblul său, să permită recuperarea contribuțiilor din bugetul Uniunii plătite în mod nejustificat.

57 În speță, instanța de trimitere ridică mai precis problema respectării obligației de efectivitate prevăzute la articolul 325 TFUE în cazul în care statului nu i se recunoaște un drept la despăgubire, în calitate de persoană vătămată, în cadrul procedurii penale, iar procedura administrativă nu permite recuperarea unei contribuții financiare plătite în mod nejustificat decât de la persoana juridică beneficiară a acestei contribuții.

58 În această privință trebuie, pe de o parte, să se arate că, după cum rezultă din cuprinsul punctului 56 din prezenta hotărâre, nerecunoașterea în favoarea statului a unui drept la despăgubire în calitate de persoană vătămată în cadrul procedurii penale nu poate, în sine, să fie contrară obligațiilor care decurg din articolul 325 TFUE.

59 Astfel, deși sancțiunile penale pot fi indispensabile pentru a permite statelor să combată în mod efectiv și disuasiv anumite cazuri de fraudă gravă (Hotărârea din 8 septembrie 2015, Taricco și alții, C‑105/14, EU:C:2015:555, punctul 39, precum și Hotărârea din 5 decembrie 2017, M.A.S. și M.B., C‑42/17, EU:C:2017:936, punctul 34), asemenea sancțiuni sunt impuse pentru a asigura caracterul disuasiv al dreptului național și nu au ca obiect să permită restituirea plății nedatorate.

60 Pe de altă parte, din cuprinsul punctului 56 din prezenta hotărâre rezultă că existența în ordinea juridică a statului membru în cauză a unei căi efective de reparare a atingerilor aduse intereselor financiare ale Uniunii, indiferent dacă aceasta intervine în cadrul unei proceduri penale, administrative sau civile, este suficientă pentru îndeplinirea obligației de efectivitate pe care o impune articolul 325 TFUE odată ce permite recuperarea contribuțiilor percepute în mod nejustificat, iar sancțiunile penale permit combaterea cazurilor de fraudă gravă.

(s.n. – M. M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

16 octombrie 2019: Judecătorul specializat într-un anume penal  (Špecializovaný trestný súd) se întreabă cu privire la drepturile unei autorități a statului, parte vătămată în penal (C-603/19 Úrad špeciálnej prokuratúry [Biroul Special al Parchetului]).

Situația de fapt:
1. materii UE incidente:
1.1. Spațiul de libertate, securitate și justiție
– Cooperarea judiciară în materie penală
1.2. Drepturi fundamentale
– Carta drepturilor fundamentale
1.3. Coeziunea economică, socială și teritorială
– Fondul de coeziune
1.4. Concurență
– Ajutoare acordate de către state
2. necesitatea de a afla dacă o directivă UE de protecție a victimelor criminalității se aplică – în materia drepturilor (în principal dreptul de a participa activ în procedurile penale și dreptul la repararea prejudiciului în cadrul procedurilor penale) care, prin natura lor, nu sunt conferite numai persoanelor fizice ca ființe sensibile – ci și persoanelor juridice și statului sau autorităților de stat, cărora dispozițiile dreptului național le recunosc calitatea de persoană vătămată în cadrul procedurilor penale
2. apoi, avem o reglementare și o practică decizională potrivit cărora statul:
2.1. nu poate acționa în cadrul unei proceduri penale în scopul reparării prejudiciului pe care l-a suferit prin comportamentul fraudulos al acuzatului care are drept consecință deturnarea de fonduri din bugetul Uniunii Europene,
2.2. nici nu poate să exercite o cale de atac, conform articolului 256 alineatul 3 din Codul de procedură penală, împotriva ordonanței prin care instanța decide să nu admită intervenția acestuia sau a administrației care îl reprezintă în dezbateri pentru a solicita repararea prejudiciului suferit
2.3. și nici nu dispune de o altă acțiune în cadrul căreia să își poată valorifica drepturile față de acuzat, astfel încât nici nu poate fi garantat dreptul său la repararea prejudiciului îndreptându-se împotriva patrimoniului și a drepturilor patrimoniale ale acuzatului, în conformitate cu articolul 50 din Codul de procedură penală, un asemenea drept neputând fi, astfel, exercitat de facto
3. necesitatea de a afla dacă dreptul UE s-ar opune unei astfel de reglementări precum a fost interpretată unitar de instanța supremă a Slovaciei
4. avem noțiunea de „aceeași întreprindere”
5. necesitatea de a afla dacă ea trebuie interpretată doar din punct de vedere formal:
5.1. în sensul că este necesar și suficient să se stabilească dacă societățile în cauză au personalitate juridică autonomă în temeiul ordinii juridice naționale, astfel încât se poate acorda fiecăreia dintre aceste societăți un ajutor de stat în cuantum de până la 100 000 de euro;
5.2. sau criteriul decisiv este modalitatea efectivă de funcționare și de administrare a acestor societăți, deținute de aceleași persoane sau prin intermediul acestora, ca și cum ar fi vorba despre un sistem de filiale administrate de o societate-mamă, chiar dacă fiecare are personalitate juridică proprie în temeiul dreptului național, astfel încât trebuie considerate ca formând „aceeași întreprindere” și, în calitate de ansamblu unic, pot beneficia doar o singură dată de un ajutor de stat în cuantum de până la 100 000 de euro
6. avem termenul „prejudiciu” care trebuie reparat, din Convenția PIF
7. necesitatea de a afla dacă acesta se referă:
7.1. numai la acea parte a fondurilor obținute în mod necuvenit care este direct legată de comportamentul fraudulos
7.2. sau se referă și la costurile efectiv suportate și fidel documentate și la utilizarea subvenției, în cazul în care dovezile arată că cheltuielile aferente acestora au fost necesare pentru a disimula comportamentul fraudulos, pentru a întârzia descoperirea comportamentului fraudulos și pentru a obține întreaga sumă a ajutorului de stat acordat
8. cererea de realizare a unei trimiteri preliminare pare a fi fost propusă de către Parchet, având în vedere că aceasta-i poartă numele pe pagina curia.eu și în Jurnalul European.

Dispoziții invocate a fi incidente:
1. domeniul personal de aplicare al Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității
2. articolele 17 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborate cu articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolul 38 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1260/19992 al Consiliului din 21 iunie 1999, acesta din urmă coroborat cu Regulamentul (CE) nr. 1681/943 al Comisiei din 11 iulie 1994
3. articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 994/985 al Consiliului din 7 mai 1998 coroborat cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 69/20016 al Comisiei din 12 ianuarie 2001
4. Convenția PIF
versus
5. Avizul Secției penale a Najvyšší súd Slovenskej republiky (Curtea Supremă a Republicii Slovace) din 29 noiembrie 2017 (printre altele)

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti